Mihai Ionascu a fost arestat chiar in sala de judecata. Dimineata, plecand la Rezina, nici prin gand sa–i treaca ca lucrurile vor lua o intorsatura neasteptata si ca din aparator al bunurilor gospodariei pe care o condusese mai mult de doua decenii, se va transforma el insusi in infractor. "Cand catusele au clantanit sec, prinzandu–mi mainile, am inteles ca cei care mi–au cerut sa achit niste sume nu au glumit...", spune Mihai Ionascu. A revenit acasa dupa 577 de zile de arest.
Reforma agrara: intentii si realitati
In anii '90 colhozul din Ignatei, condus de Ionascu, a fost, practic, singura gospodarie din raion reorganizata in societate pe actiuni conform rigorilor legii. Peste un timp insa s–a initiat reorganizarea gospodariei si, in ianuarie 2000, au fost fondate patru societati cu raspundere limitata, care, urmau sa procure (dar nu sa preia) actiunile si terenurile de pamant de la SA"Patria –Ignat". Pentru inceput noile societati incheiasera cu SA"Patria–Ignat" contracte de arenda a pamantului pe 3 ani, iar pentru folosirea cotei valorice, repartizata proprotional intre acestea, SRL–urile urmau sa achite actionarilor SA"Patria–Ignat" servicii, sa elibereze productie sau bani. Ulterior, cotele valorice ale actionarilor, care constituiau 52 la suta din capitalul statutar al SA "Patria–Ignat", urmau sa treaca in gestiunea unei societati cu raspundere limitata, care sa presteze localnicilor servicii contraplata, iar veniturile sa fie distribuite actionarilor sub forma de dividende. La inceput planul a fost sustinut de aproape tot activul gospodariei. Mai apoi lucrurile au luat o alta intorsatura. Boala prihvatizarii deja facea ravagii in toata republica. O parte din liderii aparuti la Ignatei in procesul implementarii Programului "Pamant", pomenindu–se in rolul de impartitori, s–au grabit, potrivit lui Ionascu, sa–si faca parte. Vazand ca de unul singur nu poate tine piept lacomiei colegilor, care blocau incercarile de a aduna actionarii, Ionascu a decis sa apeleze la ajutorul organelor de drept. Acestea s–au "spalat" pe maini cu raspunsuri formale, iar gospodaria agricola, in cele din urma, s–a destramat. Cel care tocmai a incercat sa bata alarma s–a pomenit pe banca acuzatilor.
Controale la comanda
La Ignatei, spre deosebire de satele invecinate, s–a pastrat majoritatea patrimoniului, iar la momentul reorganizarii, SA"Patria–Ignat"avea sume solide in cont. Cu toate acestea, fostul presedinte al gospodariei din Ignatei a avut parte de mai multe "surprize" din partea fostilor colegi, ajunsi "mai sus". El spune ca toate i se trag de la incercarea de a nu lasa sa se distruga patrimoniul gospodariei, dar si pentru ca nu a intrat in cardasie cu unii dintre colegii sai din gospodarie, cu revizori si reprezentanti ai organelor de drept, care jinduiau sa se pricopseasca cu ceva.
Razbunare in stil autohton
Mai intai i–au taiat via. Apoi, intr–o noapte, familia Ionascu s–a pomenit in casa cu cativa vlajgani cu cagule pe cap. Punandu–le pistolul la tampla, le–au legat sotilor mainile si picioarele si i–au maltratat timp de peste doua ore. Li se cerea insistent bani si aur. Pana la urma au luat tot ce au gasit mai de pret si, taind cablul de la telefon, au plecat. Politia si procuratura n–au mai stabilit faptasii. Revizorii l–au "vizitat" in cateva randuri. Inainte de a intocmi actele finale, i se avansau anumite "oferte". El se facea a nu intelege.
La proces, Ionascu a venit in calitate de martor, dar a ajuns pe rol de acuzat. A fost pus sub invinuire pentru "sustrageri ale averii proprietarului in proportii deosebit de mari". In ordonanta de invinuire se sustine precum ca in mai–octombrie 1999 A.Suiu, in baza intelegerii prealabile cu M.Ionascu, utilizand procuri falsificate ale SA "Patria–Ignat", a adunat de la un sir de gospodarii din raionul Rezina productie agricola in suma de circa 100 mii lei — datoriile acestora fata de SA"Patria–Ignat", pe care au prelucrat–o si comercializat–o, banii insusindu–i. Din aceasta "afacere", dupa cum se "precizeaza" in sentinta judecatoriei Rezina, Ionascu s–a ales cu "30–40 mii de lei"(!?), suma pe care i–a dat–o A. Suiu. In zadar a incercat Ionascu sa atraga atentia instantei ca eliberarea procurilor intra in functia contabilului–sef, dar nu a presedintelui, ca semnatura de pe documente nu–i apartine, ca procurile sunt trase la xerox. Expertiza, efectuata la insistenta banuitului si a avocatului sau, a demonstrat ca semnaturile lui Ionascu de pe procuri au fost falsificate.
200 dolari pentru un registru
Pentru a clarifica lucrurile a cerut sa fie consultat registrul de eliberare a procurilor, documente de evidenta stricta. Prima instanta a neglijat cererea banuitului. Mai apoi s–a dovedit ca registrul in cauza a disparut, ca sa apara cand procesul era deja la Curtea de Apel. M. Ionascu ne–a spus ca Ion Stratulat, unul dintre revizorii care au controlat activitatea SA"Patria–Ignat", i–a propus feciorului sau sa cumpere, cu 200 de dolari, registrul, intrucat constituia o proba importanta in proces. Retinut in flagrant, Ion Stratulat a nimerit si el pe banca acuzatiilor. In incercarea de a da de urmele acelui dosar, am aflat ca Stratulat a scapat de pedeapsa si sa acum ar fi la munca undeva in strainatate. Persoane care cunosc bine acest caz ne–au spus insa ca Stratulat ar avea de intors o mare datorie, pe care ar fi facut–o pentru a scapa de puscarie.
«Patimitii»
Judecatoria Rezina l–a condamnat pe Ionascu la privatiune de libertate pe un termen de 5 ani. Sentinta prevedea si incasarea de la acesta si de la A. Suiu in mod solidar, in folosul SRL"Ignat–Prim", suma de 81.395 lei; de asemenea, de la Ionascu, in folosul SRL"Ignat–Prim" — 18.240 lei, in folosul SRL"Ignat –Duas" — 4.900 si SRL "Ignat–Trias" — 4.900 lei. Suiu a dat bir cu fugitii, fiind si acum in cautare, iar Ionascu se cazneste sa dovedeasca ca nu este vinovat.
Directorii societatilor"Ignat–Prim" — Ion Balan, el si primar de Ignatei, Ion Ciochina, directorul "Ignat–Duas" si Nicolae Leonte, directorul "Ignat–Trias", precum si membrii comitetului de conducere al SA"Patria–Ignat": Maria Stratulat, Petru Varlan si Ion Leonte au considerat sentinta judecatoriiei Rezina prea blanda, insistand intr–un demers adresat Curtii de Apel Chisinau, presedintelui republicii V. Voronin, presedintelui Parlamentului si deputatului S. Borgan ca M.Ionascu sa fie impus sa restituie toate bunurile SA"Patria–Ignat" sustrase "prin abuz si inselaciune", inclusiv "utilajul pentru conducta de gaz, 210 mii lei pentru 70 tone de zahar, vandute la preturi de nimic fara decizia adunarii generale a actionarilor" etc.
Ca "demersul" sa para mai solid, "patimitii" au fabricat si o petitie cu semnaturi "din partea a 1001 actionari ai SA "Patria–Ignat", detinatori ai 83 la suta din capitalul statutar al sociatatii". Ulterior, in judecata, s–a stabilit ca cei 1001 actionari n–au semnat o astfel de petitie. Pur si simplu, asa–numitii patimiti, au anexat la scriitura lor lista cu semnaturi a actionarilor gospodariei, intocmita inca in 1997, la momentul repartizarii cotelor de pamant. Autorii falsului erau atat de increzuti in efectul petitiei, incat nu s–au trudit sa scoata de pe lista semnatura ex–primarului N. Badan, care, la momentul intocmirii "petitiei", nu mai lucra in aceasta functie, dar si pe cei vreo 80 de "semnatari" deja trecuti in lumea celor drepti.
Martorii
M. Ionascu este de parerea ca arestul sau se datoreaza si marturiilor false depuse in cadrul procesului. In 1998, SA"Patria–Ignat" a eliberat, la rugamintea si sub garantia Comitetului executiv Rezina, seminte de grau si floarea–soarelui gospodariilor agricole din satele Ciniseuti, Horodiste, Mateuti, Tahnauti, Piscaresti, care se aflau intr–o situatie economica dificila. Ionascu a indeplinit rugamintea Executivului fara mare dorinta, deoarece unele dintre acestea aveau datorii mai vechi, pe care nu se grabeau sa le intoarca. In procesul anchetei conducatorii acestor gospodarii au declarat ca in 1999 au eliberat productia agricola, pe care o datorau SA"Patria–Ignat", reprezentantului acesteia (A.Suiu) in baza procurilor confirmate prin semnatura lui Ionascu. La momentul lichidarii raionului, Executivul a avut grija sa lichideze, prin diferite achitari reciproce, mai multe datorii, inclusiv cea pentru samanta livrata de SA"Patria–Ignat" sub garantia autoritatii raionale. La dosar a fost anexat un act semnat si de contabilul–sef al SA"Patria–Ignat" M. Stratulat, care demonstreaza ca datoria pentru samanta fata de SA"Patria–Ignat" a fost lichidata cu concursul Executivului raional. Conducatorii gospodariilor debitoare nu puteau sa nu stie de acest lucru. De aici si presupunerea lui M. Ionascu, ca sub pretextul lichidarii datoriilor, "martorii" si "patimiti" au vandut productia gospodariilor, insusindu–si profitul.
Ancheta
In dosar exista mai multe documente, care denota clar ca altii se fac vinovati de incalcarea legii. Cu toate acestea, ele au fost utilizate de acuzare impotriva lui M.Ionascu, fapt care, in opinia sa, denota caracterul tendentios al anchetei. "Recunosc, in douazeci de ani cat am condus gospodaria, am comis si greseli, dar pacatele pe care au incercat sa mi le atribuie organizatorii si executorii acestui dosar nu–mi apartin", a spus M. Ionascu, adaugand ca detine informatii precum ca cei care asteptau bani de la el si–au gasit alte jertfe, inclusiv printre figurantii din acelasi dosar.
Sentinta
Curtea de Apel Chisinau a respins ca inadmisibil apelul comun, ca parti vatamate, al societatilor cu raspundere limitata "Ignat–Prim", "Ignat–Duas" si "Ignat–Trias" si l–a achitat pe M.Ionascu pe trei din cele patru capete de acuzare. Prin aceeasi decizie el a fost eliberat de sub arest, fiind obligat sa achite, intru recuperarea daunei pricinuite, in mod solidar cu A.Suiu, in folosul SA"Patria–Ignat" 43.207 lei si personal inca 28.241,5 lei. M. Ionascu a contestat invinuirea, cerand expertizarea documentelor respective, insa instanta a respins demersul ca fiind nefondat. CSJ a lasat in vigoare decizia Curtii de Apel Chisinau.
Apel la CEDO
Obosit sa umble prin instante, Mihai Ionascu mai are sperante ca va ajunge sa fie indreptatit. Cele 577 de zile de puscarie l–au costat enorm. Cu toate ca a fost achitat pe trei din cele patru capete de acuzare si, prin urmare, a stat timp de aproape doi ani in arest, fara sa poarte vreo vina, instanta nu a considerat ca trebuie sa–i fie recuperat prejudiciul moral si material cauzat de incompetenta organelor de urmarire penala si a magistratilor. Considerandu–se nedreptatit, el a expediat materialele din dosarul sau la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului si a primit aviz ca cererea sa a fost admisa spre examinare.
Centrul de Investigatii Jurnalistice