Marti, 13 iunie a.c., circa 100 de persoane, in mare parte fosti deportati, au venit in scuarul Garii din Chisinau pentru a comemora victimele primului val de deportari in masa de acum 65 de ani. Victimele regimului comunist–stalinist au aprins o lumanare de sufletul prietenilor si rudelor ucise in anii deportarilor.

"Pe an ce trece suntem tot mai putini. Martorii crimelor comuniste pleaca in lumea celor drepti saraci lipiti pamantului. De 15 ani conducerea tarii ne hraneste numai cu promisiuni…", ne–a spus fostul deportat Vasile Serpu.

Martorii acelor evenimente isi aduc aminte cum in noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 zeci de mii de familii de primari, preoti, medici, mosieri si gospodari romani au fost "ridicati" din propriile case de KGB–istii sovietici. Toti ca unul au fost declarati "dusmani ai poporului sovietic", fiind condamnati pentru aceasta "infractiune" la ani grei de GULAG. Dupa ce li s–a citit verdictul "criminalii", au fost ticsiti in vagoane din lemn, ce se asemanau mai degraba cu niste grajduri si in care pe timpuri erau transportate doar vitele. KGB–isti tipau in gura mare ca in acele compartimente sa incapa cat mai multi oameni.

Copii, barbati, femei gravide si batrani se imbulzeau in spatiile mici ale vagoanelor, calcandu–se unii pe altii in picioare, numai pentru a indeplini ordinul "calailor". In acea imbulzeala multe mame si–au pierdut pruncii, iar copiii — fratii si parintii. Unii dintre ei s–au regasit peste ani, altii s–au vazut pentru ultima data in noaptea de 12 spre 13 iunie 1941. Peste putin timp usile masive din lemn ale vagoanelor s–au inchis, iar trenul a "curs" spre Siberia…

In acea zi toti deportatii au fost deposedati de averea agonisita ani in sir. Cand s–au intors acasa, dupa ispasirea pedepsei, ei au gasit alti stapani in casele lor.

Descult in Siberia

Elena Ribca a fost ridicata de KGB–istii comunisti impreuna cu familia sa la 13 iunie 1941. "La poarta au batut niste soldati, care ne–au cerut sa–i urmam. Eram mica si am fost luata doar in rochita si desculta. Desi se spune ca ni s–a permis sa ne luam ceva de mancare si de imbracat, nu a fost asa... La intoarcere nu ni s–a restituit averea. Dar cu ajutorul Domnului am reusit si am ridicat o alta casa, am facut si studii si am avut de lucru. Din 1991 ni se dadeau inlesniri de 50 la suta la procurarea spatiului locativ si 4 lei lunar pentru ca am fost deportata. Dar de cand au venit comunistii, nu primesc nimic...", spune femeia.

Voronin nu a venit...

Valentina Sturza, presedinta Asociatiei Fostilor Deportati si Detinuti Politici din Moldova, a declarat ca desi exista o Hotarare de Guvern privind reabilitarea averilor fostilor deportati si represati politici, acest act normativ nu a fost pus in practica. "Deja de 15 ani noi cerem reabilitarea averilor victimelor tuturor valurilor de deportari, dar nici un rezultat. Actualmente, in Parlament se examineaza un proiect de Lege privind reabilitarea averilor victimelor deportarilor, insa adoptarea acestuia se cam taraganeaza. Insa, noi din an in an ramanem tot mai putini si mai putini, astfel ca mi–e frica ca nu vom ajunge sa ne obtinem casele luate pe nedrept in 1941", a mentionat Valentina Sturza.

Presedinta asociatiei a declarat ca la eveniment au fost invitati Vladimir Voronin, prim–ministrul Vasile Tarlev si spicherul Marian Lupu, insa nici unul dintre acestia nu a dat curs invitatiei. In opinia ei, conducerea de varf a tarii nu a dorit sa participe la miting, pentru ca ii mustra constiinta pentru nesolutionarea problemelor fostilor deportati si detinuti politici.

"Au fost deportati oameni buni"

Primarul interimar al municipiului Chisinau, Vasile Ursu, a declarat ca municipalitatea va acorda cate 500 de lei fiecarui deportat din municipiu, care va depune o cerere in acest sens. El e de parere ca societatea datoreaza mult mai mult acestor oameni, deoarece "nu au fost deportati hotii si talharii, ci oamenii buni". Referindu–se la taraganarea constructiei unui monument in memoria victimelor represaliilor staliniste, in locul pietrei din scuarul Garii, primarul interimar a spus ca nu este doar vina municipalitatii, dar si a fostilor deportati care nu au lansat vreo propunere Primariei privind edificarea monumentului.

Deportatii discriminati

Intr–o Declaratie comuna a Asociatiei Fostilor Deportati si Detinuti Politici din R. Moldova si a Asociatiei Obstesti "Promo Lex" se spune ca pana in prezent atat Executivul, cat si Legislativul "au emis deja peste 20 de modificari, la acte normative, care s–au succedat si/sau exclus unul pe altul. Pana in prezent o mare parte dintre persoanele care nu au primit compensatii pentru averea confiscata, precum si persoanele care au fost despagubite cu sume derizorii, mai sunt inca in asteptarea legala a emiterii unor acte ce ar stabili un mecanism viabil si eficace de despagubire".

In ultimii 8 ani, persoanele deportate au fost discriminate in raport cu alte categorii de cetateni. Astfel au fost excluse orice privilegii si alocatii care au fost stabilite pentru deportati. Victimele regimului stalinist–comunist sustin ca pentru a vorbi despre o reabilitare in sensul deplin al cuvantului, statul ar trebui sa declarare zilele de 13 iunie, 28 iunie si 6 iulie "zile de doliu national"; sa modifice art. 12 a Legii R. Moldova nr.1225–XII din 8 decembrie 1992 cu privire la reabilitarea victimelor represiunilor politice, stabilind un mecanism eficient de despagubire pentru averea care a fost nationalizata, confiscata sau luata in alt mod; sa restabileasca indemnizatiile si alocatiile persoanelor ce au avut de suferit de pe urma deportarilor; sa aloce sume banesti suficiente pentru constructia unui monument in memoria victimelor represiunilor staliniste, in scuarul Garii Feroviare din Chisinau; sa intreprinda masuri concrete cu privire la executarea Hotararii Parlamentului nr.1226–XII, privind punerea in aplicare a Legii RM nr.1225–XII, ce tine de a fi duse tratative cu Federatia Rusa, cu privire la despagubiri.

Potrivit datelor oficiale, in noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 au fost ridicate si trimise in GULAG–uri 13.470 de familii de moldoveni, sau 22.648 de persoane, dintre care aproximativ doua treimi erau femei si copii. Mai multi istorici au denumit aceste evenimente "un adevarat Holocaust al romanilor, organizat de regimul comunist sovietic".

Irina CODREAN