Moldova este cunoscuta de aproape un deceniu ca tara sursa a oamenilor traficati pentru exploatare sexuala, sclavie, prelevare de organe sau mame surogat. Timp de un deceniu, istoria satelor din Moldova s–a umplut de cazuri inimaginabile de parinti despartiti de copii, de copii traumatizati pe viata, de femei ratacite. Desi autoritatile au declarat lupta acestui fenomen al traficului, se pare ca batalia e pierduta in fiecare an, deoarece ingeniozitatea traficantilor depaseste cu mult cumintenia programelor de combatere.

Mame surogat

Valeria este dintr–o familie saraca. Are o sora mai mare si trei frati mai mici. Dumnezeu a inzestrat–o cu cele mai alese calitati si cu o rara frumusete fizica. Nu avea nici 17 ani impliniti cand a fost ademenita sa plece la castig in strainatate. S–a pornit in Grecia, acolo unde de doi ani se afla sora ei mai mare, dar a ajuns in Turcia. Devenita marfa pentru proxeneti, a tot fost vanduta de la un bordel la altul pana a ajuns sa se cunoasca cu un cetatean german care a ajutat–o sa scape din localul traficantilor, apoi chiar a luat–o cu el in tara sa. Timp de doi ani a trait ca intr–un basm in casa ocrotitorului sau, iar ziua cand i–a spus ca asteapta un copil a fost cea mai fericita pentru ea. A nascut o fetita si credea ca fericirea sa este nesfarsita. Nu putea crede ca, in ziua cand micuta va implini doua luni, idila va lua sfarsit. Invitata la un dineu, asa–zisa mama soacra i–a spus: "Iti multumim pentru toate, dar de azi trebuie sa afli adevarul: feciorul meu a avut nevoie de tine doar pentru a–i naste copilul. Acum esti libera, poti pleca in tara ta." Nu a avut de ales. Barbatul, tatal copilului ei, i–a dat o suma de bani, a dus–o la aeroport si a rugat–o sa uite pentru totdeauna si de el, si de fetita.

Sarind din tren

Marina avea 22 de ani cand a decis sa plece in Grecia. Citise si auzise multe despre traficul de fiinte umane, iar dupa spectacolul lui Dumitru Crudu "A saptea Cafana" a zis ca renunta pentru totdeauna la gandul de a pleca peste hotare. Totusi, pana la urma, a plecat. Dar a decis sa coopereze cu un coleg de clasa, in care avea incredere. Acesta a ajutat–o sa ajunga in Grecia. De la Atena fata trebuia sa plece in alta parte alaturi de alte cateva fete din Moldova si Ucraina. Atunci cand a urcat in tren, acel coleg i–a spus adevarul. Afland ca a fost vanduta pentru prostitutie, fata a sarit din tren. Desi trenul mergea incet, s–a lovit mortal. Acolo a si fost inmormantata, pentru ca parintii n–au avut bani ca sa aduca acasa corpul neinsufletit.

De fapt, despre multe istorii reale cu trafic de femei si trafic de copii am tot povestit de 10 ani incoace. Imi amintesc acum cinci ani cu ce uriasa putere de evocare a tristelor realitati a fost prezentat spectacolul regizorului Dumitru Crudu "A saptea Cafana". Nu demult acelasi regizor a venit cu un alt spectacol la Soroca, la fel bazat pe istorii reale si la fel de zguduitor — "Oameni ai nimanui". Ce s–a schimbat de atunci? Am stopat traficul de femei, am oprit migratia ilegala? Nu. Ba dimpotriva. Tinerele, care atunci, in 2001, declarau dupa spectacol ca au renuntat pentru totdeauna la plecari peste hotare astazi muncesc in Grecia sau Italia. Cat despre migratia ilegala, stiut lucru, creste in progresie geometrica. Cu fiece zi in satele noastre raman tot mai putini tineri, tot mai putini copii se nasc. "Chiar saptamana trecuta, — ne spune seful Biroului de Evidenta si Documentare a Populatiei (BEDP) V. Sarghi din Soroca, — am inregistrat trei cazuri de deces ce au avut loc in Serbia si Rusia. Trei barbati tineri au murit, dar nimeni nu declara motivul mortii lor..." Cat de dramatica este situatia si cat de putine eforturi face in acest sens Guvernul. Ai impresia ca nici nu incearca, cel putin, sa stopeze migratia ilegala, sa–i traga la raspundere pe cei care fac bani, perfectand pasapoarte false si eliberand vize false. Chiar saptamana trecuta doua femei din Soroca au plecat la munca in Italia. Pentru asta au imprumutat cate 4 mii euro ca sa plateasca celor care au aranjat calatoria. Mai bine de doua luni s–a taraganat plecarea, astfel ca datoria le–a crescut inca cu o mie euro. O jumatate de an sau, poate, chiar mai mult bietele femei vor trebuie sa munceasca numai pentru intoarcerea datoriilor...

Politica Consiliului raional

La Consiliul raional Soroca a fost creata o Comisie privind combaterea si prevenirea traficului de fiinte umane. Scopul constituirii acestei comisii, spune secretarul ei, Ruslan Prajina, este cunoasterea reala a situatiei privind plecarile continue a persoanelor peste hotare. In componenta comisiei au fost inclusi reprezentanti ai Procuraturii, SIS–ului, Comisariatului Raional de Politie (CRP), Spitalului raional, Sectiei asistenta sociala, BEDP. Pe parcursul anului trecut au fost anchetate si condamnate doar trei persoane implicate in organizarea traficului de fiinte umane. Cateva cazuri au avut un final cel putin clar, daca nu fericit.

In cadrul operatiunilor operative intreprinse de CRP inca la inceputul anului 2003 a fost data in urmarire ca persoana pierduta cetateanca N. din Badiceni, a.n. 1984. In luna aprilie curent aceasta persoana a fost identificata de autoritatile Federatiei Ruse si extradata in R. Moldova. Aici s–a stabilit ca in luna septembrie 2002 ea a fost traficata de catre persoane necunoscute in orasul Moscova. Directia Generala de Combatere a Crimei Organizate a MAI a stabilit ca traficantul este Ruslan Pantea din Orhei, care a si fost condamnat pe acest caz. Un alt exemplu este cel al cetatencelor M. si T., care au fost traficate in Turcia apoi recuperate. La intoarcerea acasa ele s–au bucurat de asistenta sociala, iar prin intermediul Spitalului raional li s–a acordat tratamentul necesar.

Comisia pentru stoparea si prevenirea traficului sistematizeaza informatia privind persoanele plecate peste hotare. Aceasta informatie este examinata in comun cu BEDP si CRP, iar atunci cand apar suspiciuni, se fac investigatii operative. Ruslan Prajina afirma ca exista o conlucrare eficienta intre aceasta Comisie a Consiliului raional si Centrul antitrafic condus de Ludmila Cepurneac — centru care are in atentie prevenirea traficului de copii. A fost stabilita lista copiilor ramasi fara supravegherea parintilor plecati peste hotare.

La Centrul "Antitrafic"

Ludmila Cepurneac, coordonator social al Proiectului "FACT", spune ca acest proiect este axat pe trei regiuni — Soroca, Ungheni si municipiul Chisinau si are patru directii — cercetare, coordonare, prevenire, protectie si integrare. Exista cateva cazuri asistate cu ajutorul echipelor multidisciplinare din primarii. Prin intermediul proiectului, vara trecuta au fost sustinute financiar, cu echipament, cu diferite utilaje pentru organizarea odihnei copiilor cinci localitati rurale si Gimnaziul Tehnologic din Soroca. In prezent, se decide care localitati vor fi sustinute in vara curenta. Sunt inregistrate deja doua cazuri de repatriere a copiilor din Federatia Rusa. Dar inainte de a fi adus copilul din strainatate acasa, se lucreaza foarte mult cu familia, cu autoritatile locale, pentru ca acesta sa fie integrat firesc.

Cand tata a murit, iar mama s–a maritat...

Ion Babici, directorul Centrului "Dacia", ne informeaza ca de curand a fost lansat Proiectul "Reintegrarea tinerilor defavorizati". Anume copiii defavorizati devin de cele mai multe ori victime ale traficului de fiinte umane sau ale traficului de organe. S–a elaborat un studiu, in baza caruia s–a stabilit ca 150 de tineri din grupul de risc vor beneficia de serviciile Centrului "Dacia". E posibila si plasarea temporara a tinerilor in cadrul institutiei, unde vor locui si vor fi sustinuti de psihologi si asistenti sociali, vor fi indrumati sa isi gaseasca un loc de munca, vor primi sfaturi pentru deprinderi de viata si vor invata solutii de comunicare, de evitare a conflictelor, de management al unei locuinte. Centrul deja ofera servicii pentru trei tinere aflate in dificultate, care ar putea deveni victime ale traficului.

Ina, 15 ani:

Tata a murit demult. Mama, dupa ce a murit tata, s–a casatorit iar. Am doua surori mai mici. Acum mama e plecata in alta tara, nu stim nimic de ea, nu ne scrie, nu ne suna. Surorile mele au stat la Azimut, dar nu mult timp. Acum stam toti acasa. Tatal meu vitreg bea vin ,rachiu, si cand e beat avem probleme. Pe mine nu ma iubeste de loc, ca nu–s copilul lui. Nu mai am pe nimeni, doar o bunica, dar nu are cu ce sa ma ajute. Mi–e tare greu singura, as vrea sa lucrez undeva, dar n–am unde. Vreau sa fac si eu ceva pentru viata mea, dar nu stiu unde sa ma duc si ce sa fac.

Natalia,16 ani, studenta Colegiul Pedagogic din Soroca:

Dupa moartea tatalui meu, cand aveam 12 ani, mama mea m–a expediat la scoala–internat din Vascauti. Acolo am invatat noua clase. Cat am invatat, am fost la mama mea foarte rar, de vreo 3–4 ori. Nici acum nu prea ma duc la ea. In scoala eram activa si ascultatoare. Ma intelegeam foarte bine cu profesorii si colegii. Mi–a placut totdeauna muzica, dupa scoala–internat, am venit la Soroca la Colegiul Pedagogic, la specializarea instruire muzicala. Acum sunt in anul doi. Dar vine vara si nu am unde sta. Vreau sa lucrez undeva, pentru ca n–am din ce trai.

Liliana,16 ani:

Sunt primul copil pe care l–au avut parintii mei, si m–au asteptat foarte mult. Dupa o perioada totul s–a schimbat. Cand aveam numai doua luni, tatal meu a murit. Pana la 12 ani am stat cu mama. Am trait normal, nici bine, nici rau, dar mama era singura si nu–mi putea oferi decat strictul necesar. Dar s–a intamplat o nenorocire foarte mare — mama a murit in urma unui acces de inima in 2001. Am ramas orfana. De atunci viata mea a devenit tare grea. M–a luat in grija ei o matusa de a mea (sora mamei, dar dupa un an a decedat si ea. Am ramas din nou singura, plina de ganduri, si mereu punandu–mi intrebarea — De ce oare? Mai apoi am fost luata de o alta matusa de a mea. Matusa a vazut ca pot avea grija de copiii ei, si a plecat peste hotare. Acasa a ramas sotul ei, cei trei copiii si desigur eu care trebuie sa fac tot lucrul. Nu vreau sa spun ca o duc greu, am ce manca, ce imbraca, dar simt ca sunt supusa mereu unor munci si nu pot fi stapana pe mine. Vreau sa muncesc undeva sa stiu ca raspund de viata mea si sa nu ma simt indatorata totdeauna.

Linia fierbinte

Spre deosebire de localitatile raionale, persoanele care locuiesc in municipiul Chisinau, au sanse mai mari de a se informa despre riscurile si plasele traficantilor. Centrul International "La Strada" este o organizatie neguvernamentala, care ofera suport informational atat victimelor traficului de fiinte umane, cat si persoanelor care intentioneaza sa plece peste hotare. O linie telefonica permanenta sta la dispozitia celor care isi pun intrebari despre deplasari in strainatate. Numarul 0 800 77777 este gratis pentru apeluri din orice localitate a R. Moldova si + 373 22 23 33 09 pentru apeluri peste hotare. Potrivit datelor oferite de Organizatia Internationala pentru Migratie (OIM), aproximativ 30 % dintre victime au fost salvate ca urmare a contactarii de catre ele a liniei fierbinti a Centrului "La Strada".

Victimele traficului suporta traume psihologice profunde, potrivit psihologilor, doar 30 % dintre victime se pot reabilita si reveni la viata normala. Medicii sustin ca persoana care "a avut stapan" pentru o perioada de 3–4 ani, cam de tot atata timp are nevoie pentru a–si reveni.

Deprinse cu stapanul

Tatiana Fomina de la Departamentului analitic "La Strada" ne–a relatat despre cazul unei tinere care afirma ca a putut dormi linistita doar atunci cand a fost sunata de fostul ei stapan, abia iesit din inchisoare. Acesta i–a promis ca va face tot posibilul pentru a o reintoarce in Macedonia. Fata isi dadea seama ca era o sclava, dar stia ca acesta ii cumpara haine si de mancare. Fiind singura si fiind libera, ea nu avea din ce sa se intretina, nimeni nu o astepta cu un loc de munca sau cu o solutie.

Potrivit Tatianei Fomina, in ultimii ani se atesta o crestere a persoanelor cu varsta cuprinsa intre 25–35 de ani, care cad prada in mainile traficantilor. "Din numarul total al persoanelor care se afla in strainatate, doar cateva procente au plecat legal. Restul sunt presupuse victime ale traficantilor," declara Fomina. Anual cu ajutorul organizatiilor neguvernamentale, sunt intoarse in Moldova circa 500 de persoane care au fost traficate.

Victimele devin traficante

"Putine au fost cazurile cand persoanele traficate ne–au contactat nemijlocit din strainatate", afirma Nicolae Misail, manager PR al Centrului "La Strada" "Este foarte greu sa scapi din mainile traficantilor. Fetele sunt foarte bine pazite. In anii 1998 — 2002, majoritatea cazurilor de trafic al fetelor din Moldova aveau loc in statele balcanice. Din 2002 incoace, traficantii si–au indreptat atentia spre "consumatorii" din Orientul Mijlociu — Turcia, Israel, Emiratele Arabe Unite, ultimul stat e o zona aproape inaccesibila pentru organizatii care ajuta victimele traficului, din cauza legislatiei si a realitatilor de acolo. La moment, indicii care prezinta situatia traficului de persoane sunt inalti, insa observam o anumita stabilitate, spre deosebire de anii '98 –2004. Si traficantii si–au modificat stilul de lucru, daca inainte fetele erau racolate prin firme care le promiteau contracte avantajoase in strainatate, acum acestea pleaca cu ajutorul cunostintelor sau chiar a rudelor, care deseori colaboreaza cu traficantii." Potrivit datelor OIM, 65 % dintre racolatori sunt femei. Unele dintre ele sunt chiar foste victime ale traficului de fiinte umane.

Desi traficul de persoane este un fenomen foarte raspandit in R. Moldova, statul nu aloca bani pentru ajutorarea victimelor traficului de persoane. Mai persista opinia ca nu trebuie ajutate persoanele care si–au creat probleme "cu mana" lor. Insa printre victime se numara copii si tineri care au fost rapiti prin inselaciune si impusi sa cerseasca. Tatiana Fomina ne–a relatat despre cazul unui copil care a fost impus sa cerseasca chiar de mama lui. Pentru ca sa sensibilizeze trecatorii cat mai mult, ea l–a lovit pana i–a rupt bratul si apoi l–a plasat in strada. Durerea inscrisa pe chipul acelui copil oprea multi trecatori, facandu–i sa arunce ceva bani, dar bietul copil avea nevoie de altceva, de aparare de mama sa si de sprijin din partea unor institutii.

Raportul anual privind traficul de persoane in lume, elaborat de secretarul de stat american Condoleeza Rice, arata ca tara noastra nu se conformeaza standardelor minime de eliminare a traficului. Potrivit raportului, Moldova continua sa se plaseze in grupa a doua a statelor de origine a victimelor traficului, pozitie ocupata si in anii precedenti. Potrivit estimarilor OSCE, traficul de fiinte umane este afacerea criminala situata pe locul trei dupa traficul de arme si droguri. Anual acest business aduce profit traficantilor in suma de 6–9 milioane dolari.

Diana RAILEANU, Nina NECULCE

Articol realizat in cadrul proiectului "Stabilirea unor parteneriate eficiente pentru imbunatatirea serviciilor sociale locale", implementat de Asociatia Presei Independente (API) cu suportul financiar al Sectiei DFID a Ambasadei Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord in R. Moldova