Oamenii plecati peste hotare si cladirile parasite nu lipsesc din satul Parlita, Falesti. De fapt, s–ar parea ca aceasta localitate nu se deosebeste de alte sate decat prin noua clopotnita, situata pe un deal, adevarata mandrie a localnicilor. In vale, insa, peste drum de fostul "punct veterinar", se afla gradinita de copii in proces de reconstructie.

Construita in 1961, gradinita din Parlita a fost deschisa pana in 1999, sistandu–si activitatea dupa sapte ani de la desfiintarea gospodariei agricole "Plugarul". De atunci, parintii isi duc zilnic copii de varsta prescolara la gradinita din Balti sau ii tin acasa. "In ultimii ani, copiii sunt mai putin pregatiti pentru scoala. De obicei, in prima jumatate a anului, micutii se acomodeaza mai greu la procesul educational. Muncim mult cu ei. Invatatoarele sunt nevoite sa acorde mai mult timp copiilor care nu au frecventat gradinita, pentru ca o buna parte dintre ei au capacitati de munca reduse. Singurul motiv al acestor deficiente este lipsa unei institutii prescolare", afirma Eudochia Popovici, directoarea Liceului "D. Cantemir" din Parlita. Ea spune ca, din cei 455 de elevi, fiecare al patrulea are ambii parinti plecati peste hotare, iar fiecare al 11 a ramas doar cu un parinte. "Desigur cei ramasi fara parinti intampina dificultati. O buna parte nu au parte nici de supravegherea, dar nici de caldura mamei", continua sa explice Eudochia Popovici.

Fosta directoare munceste la Moscova

Recent, in Parlita, la initiativa ONG–ului "Marlon Judith", a inceput reconstructia gradinitei. "Ideea ma preocupa de mai mult timp. Sotia mea este invatatoare. Deseori discutam despre problema copiilor care nu frecventeaza gradinita", explica Nicolae Curicheru, presedintele asociatiei "Marlon Judith". El spune ca, initial, localnicii nu prea au avut incredere in realizarea acestei idei. "A fost dificil sa convingem locuitorii satului de necesitatea unei gradinite in sat."

Totusi, la insistenta ONG–ului, grupul de initiativa a demarat colectarea fondurilor. 250 680 de lei constituie grantul din partea Consiliului pentru Cercetari si Schimburi Internationale (IREX) in cadrul Programului de Dezvoltare Participativa a Comunitatilor (CPP), suma ce este egala cu circa 40 % din totalul cheltuielilor. In rest, peste 200 de mii de lei au fost alocati de catre primarie si 2 500 de euro au venit din partea membrului fondator a "Marlon Judith" din Olanda, Henk van Vliet.

"Desi, initial, pareau pesimisti, odata cu demararea lucrarilor de reconstructie multi dintre sateni si–au dorit sa contribuie la realizarea acestui proiect. Fiecare a participat dupa posibilitate. Unii au dat 200, altii 300 de lei, 2 mii de lei constituind cea mai mare contributie din partea comunitatii. Aceasta suma a fost donata de II a Carolinei Frecauteanu, sotia primarului de Parlita, Anatol Frecauteanu." Astfel, din partea comunitatii s–au adunat 50 mii de lei. Au fost oferite si materiale de constructie in valoare de 22 mii de lei.

La lucrarile de reconstructie au participat si elevii din sat. In preajma santierului am intalnit cativa elevi dintr–a VI–a care au pastrat doar amintirea despre joaca. Printre acestia, Catalina Tudorica, unul dintre cei 39 de copii ramasi fara ambii parinti. Ea isi aduce aminte ca pe atunci directoarea gradinitei era chiar mama ei. "Acum ea este plecata la Moscova. Si tatal meu este la Moscova. El a lucrat in primarie", spune Catalina ingandurata ca un matur la cei 12 ani ai sai.

"O lasat pamanturile si s–o dus"

Primarul Anatol Frecauteanu isi aminteste ca, pe timpuri, si el a frecventat aceasta gradinita. "Acum cea mai importanta problema a satului este renovarea acestei institutii. Recent am convocat o adunare cu parintii care urmeaza sa–si dea copii la gradinita. Pareau incantati. Am facut chiar si o lista a celor care vor sa participe la lucrarile de reconstructie", spune primarul.

Trei odai pentru trei grupe de copii, trei oficii, sala festiva, bucatarie, trei depozite, WC si doua coridoare, astfel, cei din Parlita, spera sa arate gradinita la 1 septembrie curent. Pana in prezent aici au fost tencuiti peretii, au fost instalate usile si ferestrele. La gradinita l–am intalnit pe Nicolae Mihai. Acesta spune ca munceste la reconstructie de la bun inceput. Intrebat cum se descurca ceilalti parliteni, Mihai a dat a lehamite din mana. "Ei, cum? O lasat pamanturile si s–o dus sa munceasca peste hotare." Alaturi de Nicolae Mihai mai munceau cativa tineri. Cu ceva timp in urma ei au revenit de peste hotare, unde au invatat sa puna faianta. "Vreau sa plec iarasi. Aici am un venit mai mic. Pentru un metru patrat de faianta mi se plateste 35 de lei. Desigur, este important ca micutii din satul meu sa aiba unde merge la gradinita. Totusi, voi pleca din nou. Peste hotare se castiga mai bine", spune tanarul de 22 de ani.

Desi, in prezent, in sat sunt 173 de copii, gradinita va putea sa asigure aproximativ 80 de locuri. "O parte dintre copii frecventeaza gradinitele din Balti, pentru ca acolo muncesc parintii lor", explica Mariana Osadta, directoarea gradinitei.

Potrivit directoarei, costul lunar pentru frecventarea gradinitei va fi de 45 de lei. Totusi, familiile social vulnerabile vor avea posibilitatea sa fie scutite de taxa lunara.

Tinerii specialisti asteapta ca statul sa se gandeasca si la ei

"Avem nevoie de gradinita. Da, la Balti este gradinita. Dar nu fiecare isi permite sa mearga in oras. Fetita mea are 5 ani. De cand a inceput sa frecventeze gradinita s–a intamplat o adevarata minune. Acasa nu pot sa–i asigur aceleasi cunostinte", afirma Ludmila Ciornaia, membru al Asociatiei Mamelor si Pedagogilor din Parlita.

Acum, la Parlita functioneaza o gradinita improvizata. Autoritatile locale au alocat o incapere in incinta Primariei. Aici este pregatit un grup de copii care, in curand, vor pasi pragul scolii.

Desi salariul unui tanar specialist nu constituie decat 456 de lei, din septembrie 2005, la gradinita s–a angajat Rodica Voraniuc, de 24 de ani. "Este adevarat ca acum lucram intr–o gradinita improvizata, dar incercam sa cream conditii similare celor dintr–o gradinita adevarata. Avem o singura sala, dar scopul nostru este sa cream o atmosfera cat mai placuta", afirma Rodica.

"Imi place sa lucrez in satul meu. De ce sa merg in alta localitate, daca pot face atatea pentru copiii de aici. Vreau sa–i invat din ce cunosc eu. E adevarat, salariul e mic si banii nu ne ajung. Poate statul isi va aduce aminte si de noi...", continua tanara.

Tot in gradinita din incinta primariei am intalnit–o pe Snejana, o fetita de 6 ani. Ea se pregateste de sarbatoarea "Adio, gradinita". La 1 septembrie, cand cei mai mici vor veni in noua gradinita, Snejana va merge la scoala. "Tare vreau la scoala, dar acum astept sa vina tata ca sa ma ia acasa", a spus micuta.

Fiecare al 4–lea copil nu cunoaste nici o culoare

1 285 de gradinite functioneaza astazi in R. Moldova, 16 fiind redeschise de la inceputul anului curent. Acestea sunt datele oficiale, oferite de Eugenia Marin, specialist la Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului. "Avem loc pentru fiecare copil", a afirmat Eugenia Marin. Referitor la gradinitele din sate, Marin a raspuns: "Functioneaza!" "Desigur, unele au mai fost inchise pentru lucrari de reparatii", a adaugat ea.

Contrar celor spuse mai sus, Viorica Berdaga, coordonator al programului "Ingrijirea si dezvoltarea timpurie a copiilor din Moldova" din cadrul UNICEF, afirma ca dupa declararea independentei, educatia prescolara a avut de suferit. Pe langa multe alte probleme, apare diferenta dintre modul de viata urban si cel rural. Aceasta diferenta constituie circa 30%. Studiul UNICEF din 2003, "Ingrijirea si dezvoltarea timpurie a copiilor din Moldova", reflecta nu numai accesul la invatamantul prescolar, dar si educatia in familie. Reprezentant a UNICEF spune ca din cauza acestor probleme foarte multi copii raman subdezvoltati. Astfel, fiecare al patrulea nu stie nici o culoare, iar fiecarea al zecelea nu cunoaste nici o figura geometrica. Totodata, mai mult de jumatate dintre copii sunt prost pregatiti pentru invatamantul primar.

Anastasia NANI