Un interviu cu Oleg Bodrug, directorul Editurii Prut International

— Dle Bodrug, cum credeti, din ce cauza astazi sunt tristi copiii in Moldova?

— Sunteti sigura ca sunt tristi? Din cate cunosc eu, micii cititori ai cartilor noastre sunt luminosi, deschisi si sinceri. Ei se bucura, fara a–si ascunde acest sentiment, ori de cate ori au in fata o carte buna. Daca sunt tristi, uneori, s–ar putea ca aceasta stare li se transmite de la parintii lor, ingrijorati mereu de problemele existentiale cu care se confrunta sau din cauza unor neajunsuri. S–ar putea ca o parte dintre pici sunt tristi din cauza lipsei parintilor, plecati la munca in strainatate.

— O carte buna ar putea face fericit un copil trist?

— Sigur ca da. Editia a X–a a Salonului International de Carte pentru Copii ne–a oferit posibilitatea sa urmarim chipurile a 10 mii de cititori carora le–au fost oferite 10 mii de carti. In acest an, darul a fost "Domnita–pastorita", o carte de Claudia Partole, prin intermediul careia chiar si cei mai mici insusesc istoria neamului nostru. Copiii nu pot fi falsi. Bucuria lor, provocata de acest dar de carte, a fost una adevarata.

— Chiar daca sume impresionante de bani sunt transferate zilnic de cetatenii R. Moldova, plecati la munca in strainatate, nivelul de saracie ramane, de mai mult timp, neschimbat. In aceste circumstante, isi permit sau nu parintii sa cumpere carti pentru copii?

— Statisticile noastre arata ca, din an in an, vanzarile de carte cresc cu circa 20 la suta. Am putea concluziona ca parintii au inteles ca fara carte copiii au mai putine perspective de viitor.

— Dar cum reusiti sa–i convingeti pe cititori ca este important sa cumpere o carte, poate, uneori, chiar in loc de o paine?

— Procedura e simpla. Noi le demonstram ca, refuzand un pachet de tigari sau o bere, le pot face copiilor o mare bucurie, oferindu–le o carte. Apropo, cel mai ieftin volum pentru copii, produs la editura noastra, costa 6 lei, iar cel mai scump — 90 de lei. Astfel reusim sa–i convingem ca este important sa–si bucure copiii. Cartea intra in familiile noastre, isi gaseste un loc, iar odata cu trecerea timpului si cu maturizarea copiilor, aceasta cedeaza locul altor volume, corespunzatoare varstei copiilor sau adolescentilor. E destul de greu sa schimbi atitudinea oamenilor de la noi fata de carte, dar e posibil. Deseori participam la diverse targuri la Bucuresti, Frankfurt sau Moscova, unde constatam ca, in lume, interesul fata de carte sporeste. Am realizat chiar si cateva poze, la Targul international de carte de la Moscova, unde zile in sir oamenii stateau la coada doar pentru a achizitiona un bilet de intrare la expozitie. Aceste cozi de la intrare ma facusera intr–un timp sa cred ca, la Moscova, Bucuresti sau Frankfurt, metrourile sunt cele care provoaca si mentin interesul oamenilor fata de carte. De obicei, in metrouri se citeste destul de mult.

— Credeti ca, daca la Chisinau am avea un metrou, lumea ar citi mai mult?

— Nu cred, pentru ca la noi nu exista o obisnuinta a lecturii. Decenii la rand, in perioada sovietica, parintii aveau grija "sa imbine" studiile copiilor cu munca agricola, destul de grea. Acest stil de relatii era unul acceptat de regimul sovietic care nu avea nevoie de intelectuali, or, intelectualii insemnau un "pericol" pentru stat.

— S–a pierdut aceasta "traditie"? Considerati ca astazi, la noi, intelectualitatea nu mai prezinta un "risc" pentru putere? Apropo, cum putem explica felul in care sunt tratati pedagogii sau medicii, asigurati de stat cu salarii infime, sortiti la saracie si determinati de circumstante sa–si ia lumea in cap?

— Din pacate, nu doar intelectualii se confrunta cu astfel de probleme. Este o stare specifica spatiilor ex–sovietice.

— Cu ce fel de carti incercati sa captivati acest public de la noi, "lenes la citit"?

— "Prut International" editeaza serii de carti pentru toate varstele. Colectia "Primii pasi" este urmata de seria "Sa cresti mare!". Apoi urmeaza colectia "Vreau sa stiu" care cuprinde volumele "Incetul cu incetul, invat alfabetul", "Poezii despre... cifre", "La Zoo", "In gradina cu legume", "Cartea cu pasari", "Profesia mea" si altele. Avem si "Dictionarele copilariei", si "Biblioteca pentru toti copiii", si colectia "Scriitori contemporani", si "O poveste cum alta nu este". Colectia "Biblioteca pentru toti copiii" cuprinde deja peste 60 de volume de carte, anual numarul acestora sporind cu 20 de noi titluri.

— Producerea unei carti costa foarte scump astazi, iar pretul pe piata, uneori, nu acopera toate cheltuielile. Cum sprijina statul domeniul cartii de la noi?

— In fiecare an, bugetul statului prevede, la capitolul editare de carte, cate trei lei pentru fiecare cetatean. In Legea bugetului nu este stipulat ca acesti bani sunt meniti sa sprijine, in exclusivitate, editiile de carte nationala. Astfel, nimeni nu stie cum sunt cheltuite aceste sume. In ce fel de carti sunt investite? Constatam cu ingrijorare ca achizitiile de carte pentru biblioteci sunt foarte mici, iar cel mai mare flux de carte pe piata noastra vine din Federatia Rusa.

— Care sunt cartile calde oferite copiilor, de ziua lor, dar si de ziua Editurii Prut International?

— La 1 iunie, la ora 14.00, la Biblioteca Nationala pentru copii "Ion Creanga" va avea loc inaugurarea sarbatorii noastre. Tot atunci vom lansa cartea "Marele Ratoi Max", de Aureliu Busuioc, intr–o noua editie. Sarbatoarea va culmina cu o campanie de donatie de carte pentru orfelinatele din Chisinau si din intreaga republica. Dam start acestei campanii prin care vom dona, pe parcursul intregului an, cel putin 5000 de volume de carte unui numar de 20 de institutii de invatamant.

— Primiti scrisori de la cititori?

— Multe si interesante. Ne scriu cei care citesc cartile noastre, cei care vor sa le citeasca, dar nu le au, ne scriu copiii carora le–am donat carti de la "Prut International", multumindu–le ca am avut grija de ei. Primim si manuscrise, unele chiar deosebit de interesante. Aceste manuscrise ne–au si determinat sa initiem un concurs anual de debuturi literare, intitulat "La steaua". Astfel, de 6 ani deja, selectam cate 4 manuscrise si sprijinim editarea lor. Ultimul an a fost singurul in care, din 30 de manuscrise, nu am reusit sa selectam nici unul pentru a–l edita. Este adevarat ca juriul concursului este unul foarte exigent, dar cred ca tot atat de adevarat e si faptul ca au fost prezentate manuscrise lipsite de valoare literara.

— Cum explicati marele succes al unor carti mediocre si conul de umbra in care se afla mai multe volume de carte buna?

— Promovarea, talentul si noutatea sunt factorii care asigura succesul unei carti. Paulo Coelho, de exemplu, impresioneaza prin simpletea scrisului si prin filozofia continutului.

— Zi de zi descoperim tot mai multe personalitati de la noi, captivate de viciul tradarii idealurilor nationale pentru care, prin anii '90, au luptat chiar ei. Daca vi s–ar propune sa editati, contra unor sume impresionante de bani, sa editati niste dictionare sau niste manuale false, ce ati decide?

— Este exclus sa accept. De altfel, ni s–a propus sa editam "Istoria integrata", dar nu am acceptat.

— Ce fel de copii educa volumele editate la "Prut International"?

— Copii care sunt liberi in gandire, care pot lua decizii, copii culti, care vor sa cunoasca cat mai multe lucruri adevarate.

— Va multumim pentru interviu.

Pentru conformitate, Aneta GROSU