Desi satisfacerea serviciului militar este o datorie pentru fiecare tanar din R. Moldova, numerosi cetateni incearca sa se eschiveze de la inrolare, utilizand diverse metode. Ei obtin certificate medicale, acte false, sau isi amintesc, peste noapte, ca sunt pacifisti. Motivele principale ale refuzului sunt, potrivit acestora, conditiile in care tinerii isi satisfac serviciul militar.

Perioada de incorporare si cea de eliberare a tinerilor din Armata Nationala a inceput deja. Pentru a afla atitudinea soldatilor fata de satisfacerea serviciului militar, am vizitat Brigada nr.2 infanterie motorizata "Stefan cel Mare" din Chisinau. Era duminica, zi in care, de obicei, ostasii se intalnesc cu rudele si cu prietenele.

Borsul cu varza murata, oroarea soldatilor

Mai intai m–am apropiat de o mama care isi astepta fiul caruia ii adusese un colet de acasa. "Muncesc si duminica?! Este a doua oara cand vin, in zile de odihna, iar el este trimis la munca. A lucrat zile in sir la Memorial. Acum nu mai stiu unde

l–au trimis", spune femeia care, deja de o ora, isi astepta fiul. Intre timp, imi povesteste cum a ajuns fiul sau in armata: "Sergiu a invatat la un Colegiu timp de doi ani, dupa care a lasat invatatura, incercand sa–si gaseasca alta ocupatie." Atunci, tanarul, de 22 de ani, a primit o citatie de la Comisariatul Militar. Urma sa–si indeplineasca obligatia militara in serviciul de alternativa, dar calculand cele 25% pe care trebuia sa le achite lunar, familia acestuia a decis ca ar fi mai simplu ca fiul sa–si satisfaca serviciul militar timp de un an. "Desi are 22 de ani, la inceput plangea ca un copil. I–a fost tare dificil sa se acomodeze. Norocul nostru e ca locuim aproape de oras si venim in fiecare saptamana in vizita", spune mama soldatului. Ea imi arata punga adusa de acasa. Pe langa produsele de igiena, de care are nevoie Sergiu, pachete cu dulciuri. Acestea ii lipsesc cel mai mult aici. "Baiatul mi–a spus ca sunt hraniti cu bors cu varza murata si ca nu–l prea poate manca. Le mai dau si terciuri, dar sa nu credeti ca sunt de o calitate prea buna", continua femeia, asteptandu–si feciorul si tot intrebandu–ma cat e ora. Ea isi aminteste ca atunci cand au venit jurnalisti de la un post TV pe teritoriul acestei unitati, pentru a realiza un reportaj, soldatii au fost serviti la masa cu paste fainoase si orez. Pana atunci ei nu vazusera in meniu astfel de bucate. Femeia imi spune ca mai are un fiu, mai mic, caruia nu–i va mai permite sa faca armata. "Nu vreau "sa–l chinuiesc" ca pe cel mai mare", afirma femeia. Trecusera deja doua ore de asteptare, cand de noi s–a apropiat soldatul de serviciu.

Ascultator, tanarul de 18 ani, din Chisinau, raspundea la intrebarile mele. El a recunoscut ca nici lui nu–i place mancarea din armata, din care cauza, la inceput, era flamand mereu. "Pe urma, stomacul meu s–a facut mai mic si nu mai simteam foamea." Il intreb cum se simte in cizme ostasesti. "Uita–te la ele!", imi spune baiatul, ridicand papucul de pe piciorul drept si aratandu–mi cum ii cadea talpa. "Ni le schimba o data la jumatate de an. E timpul sa le arunc." Tanarul mi–a povestit ca pana la mobilizare invata meseria de lemnar. "Imi place sa cioplesc in lemn. Cand voi iesi de aici, voi continua sa muncesc la lemnarie", afurma baiatul ramanand in pozitie de drepti. Referitor la munca pe care o presteaza soldatii, el mi–a spus ca, lunar, primesc cate 40 de lei. "Si acestia ni–i cer inapoi. Ba pentru reparatie, ba pentru altceva. Unde–s restul banilor? Asta–i intrebarea!", se indigna soldatul, cuminte pana la acel moment.

Tot de la el am aflat ca militarii au si un club. Acolo, uneori, canta trei soldati "muzicanti", dar de cele mai dese ori, ostasii vizioneaza filme la televizorul cu DVD. Asta se intampla doar in zilele de odihna. In celelalte zile, soldatii alearga de cateva ori in jurul lacului din Valea Morilor si muncesc unde "trebu'". Vinerea, tinerii fac baie cu apa calda — mare sarbatoare pentru ei, pentru ca, de obicei, dupa o zi de munca si alergari, soldatii se spala cu apa rece sau, poate, deloc.

M–am apropiat de trei ostasi. "Ma simt alt soi de barbat, mai avansat", a fost raspunsul lui Andrei, de 19 ani, care urma sa se elibereze de curand. Ceilalti doi nu pareau prea fericiti, acestora ramanandu–le inca jumatate de an de armata. Si ei au amintit de borsul cu varza murata. "Eu nu–l mananc. Nu–mi place. Mie imi aduce sotia, in borcan", spune Ion, de 20 de ani. El mi–a spus ca in armata e important sa fii om. Sa stii cum sa te porti cu superiorii. "Da, el stie ca la mine nu trebuie sa ridice vocea", a continuat sergentul Andrei, aratand la Alexandru, de 18 ani, care a si dat afirmativ din cap.

Dupa aceasta "vizita", de trei ore, pe teritoriul unitatii militare, mama de care ma apropiasem initial inca isi astepta fiul...

Alta fata a armatei

A doua vizita la Brigada nr. 2 infanterie motorizata "Stefan cel Mare", oficializata de aceasta data, am intreprins–o vineri, 12 mai, cand fusesera incorporati circa 160 de tineri. "Excursia" a inceput cu Muzeul Gloriei Militare, destinat educatiei ostasilor in spiritul patriotismului. Printre exponatele care prezentau perioada geto–daca, erau afisate un sir de diplome de onoare, printre care si cupa ministrului Apararii, ultima diploma pentru locul I, fiind acordata pentru participare la concursul "Florile Dalbe".

Vizita a continuat la Biserica militara "Sfantul Victor", construita din bani extrabugetari. Locasul functioneaza duminica. De obicei, la sarbatori vine de la Stauceni parintele Gheorghe. In 2000, intre Ministerul Apararii si Mitropolia Moldovei s–a incheiat un acord de colaborare. In baza acestuia, in unitatile militare se permite deschiderea bisericilor. "De Pasti, jumatate dintre soldati au plecat in concediu, cealalta jumatate au ramas in unitate. O parte dintre cei ramasi au mers la slujba Invierii, aducand cozonac si oua sfintite. Tinerii au avut posibilitatea sa sarbatoreasca ca in familie", si–a amintit loctiitorul comandantului brigazii pentru lucrul educativ, locotenent–colonel, Iurie Moisei. El spune ca printre soldatii ortodocsi, majoritari in brigada, sunt si cativa musulmani, si cativa baptisti. "Ritualurile religioase trebuie practicate individual. Acestea nu ar trebui sa se suprapuna peste regulamentul militar."

"Pana la 30 de ostasi pot fi tratati pe teritoriul unitatii. De obicei, maladiile care pot fi tratate pe loc sunt cele dermatologice", am aflat de la seful unitatii medicale, Vladimir Trofimov. Referitor la baia cu apa calda, posibila doar o data pe saptamana, Trofimov a spus: "Calire!" Conform regulamentului militar, nu mai rar de o data la zece zile soldatii au la dispozitie baie cu apa calda. La Brigada nr. 2 aceasta are loc o data pe saptamana, vinerea. Desi unitatea militara dispune si de un cabinet stomatologic, aici, conform sefilor, aparatele sunt de prin anii '70 (!).

Clubul. Pentru a fi bine informati, soldatii vizioneaza zilnic, de la 19.00 pana la 19.20, emisiunea "Curier". Unitatea mai dispune si de o biblioteca, dar prea saraca. Cartile in limba romana ocupa doar vreo doua rafturi. Celelalte volume sunt in limba rusa, toate de prin 1980. "Am facut un experiment. Le–am citit soldatilor volumul "Drag imi e sa fac armata", care contine cantece militare si poezii. Am observat ca le place. M–am mirat de ce nu le este pe plac literatura mai serioasa, care necesita mai multa implicare intelectuala. Am inteles ca nivelul tinerilor, chiar a celor de 18–20 de ani, e al unor elevi din clasa a noua", afirma Iurie Moisei. Unitatea este abonata la cateva ziare: "Moldova Suverana", "Nezavisimaia Moldova", "Komsomoliskaia Pravda", "Novoie Vremea", "Monitorul Oficial", iar din surse extrabugetare — la un ziar ostasesc. Seful clubului, locotenentul Vasile Dintiu, spune ca in fiecare an tinerii incorporati sunt mai putin pregatiti din punct de vedere intelectual. 85% din ostasii acestei unitati sunt vorbitori de romana. Ceilalti — minoritati nationale. "Consider ca armata romanizeaza populatia. Cei care nu au cunoscut pana acum limba romana, au invatat–o, deoarece ostasii sunt nevoiti sa cunoasca regulamentul, dar acesta e scris doar in romana", a continuat Moisei.

Cazarma. Dormitoare impartite pe compartimente, paturi asternute "la patru ace", uscatoria hainelor ostasesti, camera de odihna, camera de menaj, magazia — mic depozit de echipament militar si al obiectelor personale si camera de armament, care e sigilata. Asa arata o cazarma. Aici, soldatii tineri, veniti cu o zi mai devreme, insuseau gradele militare impreuna cu un comandant la fel de tanar. "Uite–te la haina si mai apoi la gradele militare. Spune–i tanarului ostas unde se afla. Invata–l sa–si aranjeze haina", i–a dat indicatii Iurie Moisei tanarului comandant.

Iarasi bors cu varza murata...

La 13.30, la cantina soldateasca s–a facut coada. Astazi in meniu: bors cu varza murata, macaroane cu carne tocata de porc, salata din varza murata, compot, paine alba si intermediara. E adevarat, nu e ca acasa, dar daca ti–e foame... Soldatii mancau cu pofta. 17 lei pe zi, acesta este bugetul destinat mesei soldatului.

"La armata e binisor, chiar daca nu e ca la mama acasa. Nici la fete nu mergem ca acasa", imi spun tinerii care urmau sa faca serviciul de garda si care repetasera regulile timp de zece minute. In acel moment s–a grabit sa se apropie comandantul ca sa afle despre ce discut cu acestia.

De la superiori am incercat sa aflu despre cunoscutul fenomen numit "dedovsina". Acesta presupune ca soldatii care au un termen militar mai mare isi bat joc de cei proaspat inrolati. "Este interzis. Acum, soldatii care au deja jumatate de an de serviciu sunt trimisi la poligonul de la Bulboaca. Aici, la Chisinau, vin doar cei tineri. Raman doar cativa sergenti care instruiesc nou–venitii", spun superiorii de la Brigada nr. 2 infanterie motorizata.

De fapt, un an in armata are cateva etape. In dependenta de nevoile brigazii, incorporarea are loc de doua ori pe an. Pentru a se obisnui cu regimul militar, tanarul soldat are la dispozitie 24 de zile, dupa care depune juramantul. In acest rastimp, tanarul insuseste bazele militare. Prima tragere are loc cu aproximativ trei zile inainte de depunerea juramantului. Dupa juramant, timp de o luna, are loc "cursul tanarului specialist", dupa care fiecare soldat este repartizat la o anumita functie: de conducator auto, tragator, transmisionist. Cursul se incheie cu formarea subunitatii. Peste o luna se formeaza plutonul, o subunitate formata din 35 de ostasi. Urmeaza compania, din peste o suta de ostasi. Astfel se termina prima jumatate de an. In urmatoarea jumatate, cei mai buni militari sunt selectati pentru batalionul nr. 3 din cadrul Fortelor de mentinere a pacii. Ceilalti ajung la Bulboaca, unde continua instruirea practica. O parte dintre soldati sunt instruiti pentru a deveni sergenti. Cursul este destinat pregatirii tinerilor comandanti.

Militarii au mai multe responsabilitati: administrativa, disciplinara, materiala sau penala. Comandantii pot sa "educe" ostasii nu doar prin metode educative, dar si prin constrangere. Uneori, un remediu eficient este arestul, permis doar pe un termen de zece zile, in garnizoana Chisinau.

"In armata, pentru aceeasi cauza, pedeapsa legala e mai aspra decat in cazul civililor. Pentru bataie, de exemplu, in cazul civililor se aplica o amenda, iar in cazul militarilor se dau ani grei de puscarie", spune Iurie Moisei.

Este o infractiune sa obligi soldatii sa munceasca in alte parti decat in locurile prevazute prin hotarari de Guvern. Cel mai popular loc unde au muncit soldatii Brigazii nr.2 a devenit Memorialul Gloriei Militare. In alta parte soldatii din unitate "nu–si amintesc " sa fi muncit...

La armata vine poporul!

Pe superiorii de la Brigada nr. 2 infanterie motorizata i–am intrebat daca au inregistrat cazuri in care feciori de ministri sau deputati isi satisfac serviciul militar.

"Copii de deputati? Nu, niciodata. Toti sunt din popor. Dar si Stefan cel Mare a invins datorita ostasilor veniti din popor si nu a fiilor de boieri. In general, copiii de sefi nu opteaza pentru satisfacerea serviciul militar. Ei prefera liceul sau facultatea. Unii frecventeaza catedra militara. Este o mare diferenta intre baietii de la tara si cei de la oras. Cei de la tara sunt mai simpli si mai harnici. Orasenii incalca adesea disciplina, au un grad de agresivitate marita", afirma cei din Brigada nr. 2.

In timpul vizitei la aceasta unitate militara, au fost adusi peste 100 de tineri, proaspat mobilizati. Acestia erau din Leova, Rezina, Hancesti, Stefan–Voda, Chisinau. Cei cu care am vorbit mi–au spus ca vor sa faca armata pentru a ajunge in rand cu lumea. Vor sa–si apere Patria si sa nu mai umble pe drumuri. Cu toate acestea, nu am observat fericirea pe chipurile lor, iar cei pe care i–am abordat, in prezenta superiorilor, au preferat sa taca. In timp ce tinerii soldati facusera primii pasi pe teritoriul unitatii, aflu, chiar de la ei, ca prieteni de–ai lor, auzind ca urmeaza sa fie inrolati in armata, au dat bir cu fugitii, la munca, in Rusia.

Tot la 11 mai, a fost demobilizat un grup de soldati din Brigada nr.2 "Stefan cel Mare". Am discutat cu unul dintre acestia caruia, din motive lesne de inteles, nu–i divulgam numele. "Este adevarat ca armata te face mai responsabil. Stii ca ai griji, dar, in armata, esti un nimeni. Ti se da comanda "sprijin culcat", "inainte, mars" si esti nevoit sa raspunzi "intocmai", la orice ora si in orice situatie. O parte dintre superiori nu–si arata respectul fata de soldati. Ii porti cinste, iar el, ofiterul, cu toate ca ar trebui sa raspunda cu acelasi gest, nu face macar acest efort. Cat eram la armata, as fi avut posibilitatea sa nimeresc in garnizoana. Acolo, insa, nu e bine. Ziua intreaga trebuie sa mergi in pas de defilare, pas de gasca sau sa faci exercitii de prindere a soarelui. Toate acestea fara sireturi la papuci, fara centura si fara cocarda de la chipiul soldatesc, ca nu cumva sa–ti pui capat zilelor! Inchipuie–ti, sa mergi in pas de defilare si sa fii nevoit sa ridici piciorul la 90 de grade cu incaltaminte fara sireturi... Daca as fi stiut cum e armata, m–as fi eschivat, la fel ca alti tineri", spune tanarul de 19 ani.

Anastasia NANI