Accesul la informatie si atitudinea autoritatilor fata de anchetele jurnalistilor — constituie doua aspecte concrete ale activitatii jurnalistice. La fel, categoriile de procese judiciare in care sunt antrenati jurnalistii de investigatie din Republica Moldova (de altfel, ca si majoritatea organizatiilor mass–media) se impart in doua: apararea onoarei si reputatiei profesionale si, respectiv, accesul la informatie. In primul caz aparem in justitie in calitate de parati, in al doilea caz — de reclamanti.

Centrul de Investigatii Jurnalistice (la acea vreme acesta activa in cadrul Asociatiei Presei Independente) a solicitat de la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei (CCCEC), inca in februarie 2004, informatia privind marimea salariilor angajatilor acestuia. CCCEC nu a prezentat aceste date pe motiv ca "marimea salariilor colaboratorilor Centrului este stipulata prin Hotararea Guvernului Republicii Moldova care, prin decizia organului executiv nu poate fi facuta publica". La 21 aprilie 2004, CIN a atacat in judecata refuzul CCCEC de a prezenta aceste informatii. Nu vom insista asupra probatoriului. Vom preciza doar ca argumentul de baza al CCCEC intru justificarea refuzului de a prezenta datele solicitate a fost secretul de stat. Noi la rundu–ne am afirmat ca potrivit Legii nr. 982/2000 privind accesul la informatie, exercitarea dreptului de acces la informatie poate fi supus doar restrictiilor reglementate prin lege organica. Totodata am aratat ca, reclamatul n–a facut dovada secretului de stat potrivit procedurii instituite chiar de legea cu acelasi nume. Instanta de fond, Curtea de Apel Chisinau, a respins cererea CIN ca neintemeiata. Am atacat cu recurs hotararea primei instante. Curtea Suprema de Justitie, a casat, la 1 decembrie 2004, hotararea Curtii de Apel remitand cauza spre rejudecare unui alt complet de judecata. In cadrul rejudecarii, la cererea instantei, a fost prezentata si hotararea de guvern emisa cu parafa secret. Astfel am aflat ca in ea nu se contine informatia nemijlocita privind marimea salariilor angajatilor Centrului, fiind prevazute doar categoriile de salarizare ale acestora. De aceasta data, Curtea de Apel Chisinau pronunta, la 7 februarie 2005, hotararea prin care obliga Centrul sa furnizeze informatia privind marimea salariilor angajatilor CCCEC. Indelungatul proces, insa, nu a sfarsit aici: CCCEC a atacat la Curtea Suprema de Justitie aceasta hotarare. In cele din urma, prin decizia sa din 22 iunie 2005, Curtea Suprema de Justitie respinge recursul si mentine hotararea primei instante. Decizia instantei supreme este irevocabila.

Confidentialitatea salariului

Din cazul prezentat se desprinde o concluzie de baza. Si anume: furnizorul de informatii nu poate ingradi accesul la informatie prin simpla invocare a secretului de stat. Mai trebuie sa faca si dovada acestuia. Iar probatiunea secretului de stat, datorita regimului juridic al acestuia, este una complexa si riguroasa. De altfel, se pare ca cei care isi motiveaza refuzul pe temeiul secretului de stat nici nu realizeaza aceste exigente. Deducem aceasta si din argumentatia Centrului: justificarea refuzului de a prezenta informatia a inceput prin invocarea secretului de stat si a sfarsit prin referiri la confidentialitatea salariului.

Exercitiul dreptului la informatie in Republica Moldova a reliefat deja cateva categorii de informatii pe care autoritatile refuza sa le faca cunoscute si care alcatuiesc un soi de zone gri ale vietii publice. Printre acestea se numara politica cadrelor in raport cu unele funtii din administratie si justitie, la fel, salariile unor functionari.

Trebuie sa evitam extremele. Guvernantii au tot justificat coruptia prin lamentari publice privind salariile mici, ca dupa ce s–a reusit majorarea intrucatva a acestora, sa fie declarate secrete chiar salariile angajatilor Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei. Refuzul CCCEC de a prezenta datele privind salariile angajatilor acestuia, cu regret, nu reprezinta o exceptie. Tocmai de aceea se impun cateva precizari.

Intr–adevar, potrivit art. 128 alin. (3) din Codul Muncii salariul este confidential. Aceasta norma trebuie insa interpretata in sensul ca este confidential salariul unei persoane fizice determinate si nicidecum salariul unor categorii sau subcategorii profesionale: ofiteri de urmarire penala, secretari de primarii, medici (chirurgi, oculisti, terapeuti…) etc. In caz contrar, urmand logica CCCEC, ar trebui sa concluzionam ca in Republica Moldova salariile in general sunt un subiect tabu.

(Continuare in numarul urmator)

Centrul de Investigatii Jurnalistice
www.investigatii.md