Saracia crunta in care au ajuns cei mai multi pensionari, bolile de tot felul ce le ruineaza viata, numeroasele umilinte la care sunt supusi, se constituie intr–un fenomen similar cu un adevarat genocid, unul legal, in spatele caruia stau cei care ne guverneaza.

Constatam acest lucru atunci cand ii surprindem pe batrani la cozi interminabile pe la medici, sau, mai cu seama, atunci cand mergem prin satele noastre. La Parcani, Soroca, bunaoara, s–au stins cu zile in iarna ce a trecut doua batrane. Una a ars in cuptor, incercand sa se incalzeasca, iar alta a fost gasita inghetata in casa ce se surpa peste dansa. Mos Macar Manascurta, din acelasi sat, are 79 de ani. Batranul ne spune: "M–am necajit si in armata, si in colhoz, am lucrat la ferma in cizme de cauciuc, m–am calicit, ca de–abia ma mai tin picioarele. Credeam ca, cel putin la batranete, imi va fi mai usor. De unde? Nevasta–i grav bolnava, copiii sunt plecati peste hotare, iar eu sunt un putregai. Pensia de 300 de lei abia de ne ajunge de medicamente. Tare multa nelegiuire peste tot: si–n sat, si–n tara. Acum nici un Stalin nu ar mai putea face disciplina acolo, sus, ca pestele de la cap se strica." In situatia lui mos Macar sunt majoritatea batranilor din Parcani, dar si din alte localitati.

Imbatraniti in deznadejde si mizerie, bolnavi si plini de suferinte sunt si batranii din Curesnita — Veche, sat ce a dat lumii distinse personalitati: muzicienii Eugeniu Coca si Vladimir Ranga, doctorii in istorie Emil Dragnev si Vladimir Tcaci, Nicolae Bulat, mentionat printre cei o mie de intelectuali ai lumii de catre Centrul International de biografii din Cambridge. Deci, acest sat, care parea sa aiba un viitor, moare incet. In aceasta asezare aproape ca nu se mai nasc copii, rar de tot se mai face cate o nunta, dar si acei tineri insuratei pleaca peste hotare pentru a munci la negru, la scoala invata acum 46 de copii, iar in 50 de case nu mai locuieste nimeni. Nevoile si mizeria sunt la ele acasa aproape in toate casele batranilor. Nu e o exceptie nici casa sotilor Valentina si Petru Turculet, trecuti deja de 70. Stapanul casei — de cativa ani tot prin spitale. Afectata de multe boli si deznadejde e si matusa care ne povesteste: "Tare grele zile am ajuns. Am crescut 3 copii. Au plecat de langa mine. Unul s–a dus in Rusia la castig si s–a prapadit acolo intr–un accident. I–au ramas 2 copii. Da baiatul, of Doamne! Daca taica–sau nu era, a cam umblat din capul lui si a ajuns la colonie la Lipcani. Of! Ca n–au crapat cei care au distrus tara sa nu se mai duca lumea prin straini, iar batranii sa fie nevoiti sa stea singuri la batranete. Nu–i vorba primim noi oleaca de pensie, eu — 370, mosneagul — 320. Daca nu ne–ar trebui leacuri ar mai fi cum ar mai fi, dar asa aproape toata pensia se duce pe medicamente." Tot tristete si necaz cam in fiecare casa de pensionari. Amarati si deceptionati de stupiditatea in care li s–au transformat idealurile, ii gasim pe parintii lui Nicolae Bulat, Daria si Adronie, ajunsi la 79 si respectiv 80 de ani. Ambii au lucrat o viata in scoala. Acum primesc si ei cate o pensie de 300 lei. Alte venituri nu au. Batranii ne spun: "Tinem cateva pasari, o vacusoara. Vaca o tinem numai din considerentul, ca azi–maine s–ar putea sa inchidem ochii si nici nu vor avea copiii cu ce sa ne ingroape. Animalul, insa, e un ban gramada. Ce folos din pensia asta mizerabila, daca preturile cresc ca pe drojdii! Te duci la Soroca cu 200 de lei si nici n–ai ce vedea in punga. De multe ori ne intrebam de ce ne dispretuiesc pe noi, batranii, cei de la carma tarii? Si tot noi raspundem: pentru ca suntem bolnavi si neputinciosi si nu ne putem organiza ca sa iesim in strada asa cum se intampla in tarile democrate." Sau, poate, vina lor e ca se mai incapataneaza sa traiasca? Incercam, in acest context, sa aflam care sunt, la nivel de raion, politicile sociale in acest domeniu.

La Directia asistenta sociala si protectia familiei

Ecaterina Hanganu, sefa acestei directii, ne spune ca, prin intermediul lucratorilor sociali, 89 la numar, ne straduim sa ajutam, in primul rand, batranii singuratici, care au nevoie de un cuvant, apoi de celelalte. De 3 ori pe saptamana, acesti batrani sunt vizitati la domiciliu. "Controlam situatia tuturor celor 19 mii de pensionari, inclusiv — 1080 de batrani solitari. In Pasaportul social al satului, au fost inclusi nu doar batranii singuratici, dar si cei care au o pensie mizera de 57– 60 de lei si ceva indemnizatii pentru curent electric, carbune si pentru gaze acolo unde este gaz. Avem in raion 1865 asemenea persoane in etate. Un sprijin binevenit este pentru o unii batrani azilul de la Badiceni cu 50 de paturi. Desigur toate nevoile raionului nu pot fi acoperite cu serviciile acestui azil. Intretinerea unui batran in azil costa peste 1000 de lei pe luna. Este o realizare buna sustinuta de CR, care are tendinta de a–i imbunatati in permanenta conditiile. La sfarsitul anului trecut, de exemplu, presedintele raionului a contribuit la aducerea unui ajutor umanitar, constituit din cateva masini de spalat, o uscatorie, o plita electrica si 4 paturi speciale functionale. Ajutam batranii si prin intermediul Fondului de sustinere sociala. 15 mii de beneficiari au primit ajutor banesc din acest fond in 2005, estimat la 1 mil. 725 mii de lei. Pentru 2006 sunt prevazuti 2 mil. 555,9 mii de lei. Intelegem, e putin. Cererile pentru acordarea unui ajutor material sunt tot mai multe. Si ceea ce ne ingrijoreaza foarte mult e faptul ca s–a inmultit numarul unor boli, care ii macina mai cu seama pe batrani. E vorba de cancer, ciroza hepatica, tuberculoza, boli cardiovasculare. Chiar daca se pare ca accesul la serviciile medicale este nelimitat, spitalul oricum nu–i poate primi pe toti oamenii in etate afectati de boli grele. Multi dintre ei au nevoie de ingrijiri la domiciliu, ori cel putin, in sat. Avem nevoie de servicii medicale la nivel de comunitate. Recent am discutat despre oportunitatea introducerii in nomenclatorul serviciilor la domiciliu a notiunii de asistent personal. In republica nu avem o astfel de practica. Ne–am gandit sa instituim 15 unitati de asistenti personali. Acum evaluam situatia in familiile unde este o persoana tintuita la pat, unde sunt si copii si o alta persoana neangajata. Astfel vom putea impaca doua lucruri — batranul va fi ingrijit, iar familia va avea un suport financiar, adica salariul pentru cel de–l ingrijeste. In cel mai apropiat timp vom lansa aceasta actiune."

Batranii si ONG–urile

ONG–ul "Casa Sperantelor", spune presedinta Valentina Onica, si–a inceput actiunea, organizand activitati pentru persoane de varsta a 3–ea. Primul proiect implementat a fost "Cu varsta si cu sufletul aproape". Astfel, 20 de voluntari, printre care medici, psihologi, pedagogi, ajunsi la pensie, ofera servicii medicale si psihologice. "Casa sperantelor" organizeaza intalniri de suflet, pelerinaje pentru batrani la manastiri. In actiunile de ajutorare participa si copii de la Centrul de zi "Acasa", deschis de asemenea prin contributia ONG–ului respectiv. Implicate in astfel de actiuni sunt si alte ONG–uri, cum ar fi "Femina Club", Soroca, "Maetonium", Tatarauca–Veche, "Soarta", condus de Asea Raileanu. Din 2003 si pana in prezent, acest ONG ofera servicii de spalatorie la 180 de batrani din Soroca, 100 de batrani au primit ajutoare umanitare, iar in prezent se implementeaza Proiectul socio–medical de ingrijiri la domiciliu "Batrani ajutati la domiciliu".

In jumatate de an s–au bucurat de astfel de servicii 131 de batrani. E tocmai ceea ce propune si Ecaterina Hanganu ca sa se organizeze la nivel de stat. Astfel, medicul ar merge la domiciliu, ar indica tratament batranului bolnav, i–ar oferi medicamentele gratis, iar asistenta medicala ar avea grija de administrarea acestor leacuri. Tot ONG–ul "Soarta" renoveaza, in s. Rublenita, un Centru social "Caminele Viitorului, Caminele Sperantelor". Acolo, va fi deschisa o cantina sociala, o brutarie, o baie, o sala de reabilitare, o sala de activitati, un cabinet medical, cabinetul psihologului, o spalatorie. In plus, pentru cei intransportabili, vor fi acordate ingrijiri la domiciliu. Centrul urmeaza a fi deschis in august curent.

Daca e sa credem celor spuse de autoritatile locale s–ar parea ca fiecare al 2–lea batran este ingrijit la domiciliu. Fiecare al 3–lea — primeste gratuit medicamentele, iar ultimele zile din viata sa si le petrece in liniste si pace sufleteasca.

Realitatea pe care o constatam in fiecare zi este, insa, alta.

"Nimeni nu imi paseste pragul", ne marturiseste Maria Cebotari, din Chisinau "In ultimele 4 zile sunteti prima persoana care ma viziteaza. Cui ii trebuiesc eu? Poti sa mori in casa ca nimanui nu–i pasa de tine. Au noroc batranii care au cate un copil, doi. Are cine sa–i ingrijeasca. Se plang unii ca le sunt plecati copii peste hotare, dar cel putin le trimit niste bani pentru leacuri. Mai rau de mine ca nu am pe nimeni, sotul a murit acum cinci ani. Toata viata am lucrat in calitate de sora medicala. Credeam ca la batranete voi avea parte macar de medicamente. Dar, de fiecare data cand intru in farmacie si rog sa mi se dea medicamentele pe care, cica, ar trebui sa le primesc gratis, mi se raspunde ca nu sunt. Insa daca a 2–a zi merg la aceeasi farmacie pentru a le cumpara, medicamentele apar in vanzare ca prin minune. In astfel de momente imi vine sa scuip pe viata si pe tot ce se intampla in jurul nostru. Ne ducem de rapa, sa stiti. Azi nimeni nu vrea sa ajute batranii. Chiar nu inteleg ca intr–o buna zi vor ajunge si ei ca noi? Si atunci cine le va da o cana cu apa?"

"Este greu sa lucrezi cu batranii", ne declara Galina Lazur, sefa Directiei Asistenta Sociala a sectorului Botanica. "Statul nu ne–a ajutat cu nici o copeica. Toata munca pe care o depunem pentru a ajutora batranii se datoreaza doar entuziasmului colectiv. In rest, credeti–ne nu s–ar face nimic in acest stat. Un asistent social care are in ingrijirea sa 12 batrani pe care ii deserveste la domiciliu are un salariu de 420 lei. Uneori pensia batranilor depaseste salariul persoanei care trebuie sa–i ingrijeasca. Cum putem ajuta batranii in astfel de conditii? Multi dintre ei nu stiu sa scrie si sa citeasca. Uneori ajung sa vorbesc pasareste cu ei. Le explic ca pentru anumite inlesniri trebuie sa prezinte cartea de imobil si buletinul de identitate. Credeti ca batranul ma intelege? Nu. Daca ii spun ca are nevoie de "domovaia kniga" si "pasport", batranul deja stie despre ce vorbesc. De multe ori am fost nevoita sa le scriu si in chirilita, si in rusa, dar cu caractere latine. Incercam sa ajutam batranii, insa de multe ori mainile ne sunt legate, deoarece dorinta si entuziasmul nostru este insuficient. Cu el nu cumperi medicamente", declara Tatiana Racovita, sef adjunct la Directia Generala de Asistenta Sociala. "In prezent, ei au un trai foarte greu. Pensia de 3–4 sute de lei, pe care o primesc, este mizera. Cu acesti bani nu poti supravietui. La moment sunt bani alocati din bugetul de stat pentru cantinele sociale care ofera cate un pranz pe zi anumitor categorii de pensionari. Insa, din pacate, multi dintre ei sunt bolnavi de tuberculoza sau de alte boli, care nu le permit sa se afle in preajma celorlalti pensionari. Acestora incercam sa le oferim prin intermediul mai multor organizatii pachete cu produse alimentare la domiciliu. Insa pentru a–i sustine de multe ori ajungem in situatia cand trebuie sa stam cu mana intinsa pentru a cersi ajutor. Nu prea suntem sprijiniti de stat. Umblam si ne rugam pe la agentii economici sa ne aloce anumite sume de bani sau sa ia macar sub ingrijirea lor cativa batrini. Sau macar fostilor colaboratori sa le ofere colete de sarbatori. Unii accepta sa ne ajute, altii refuza. Din partea statului s–a alocat suma de 1 mil. 600 mii de lei doar pentru asigurarea hranei batranilor pana la sfarsitul anului incepand din luna martie. Apelam adesea si la sustinerea organizatiilor nonguvernamentale din teritoriu cu rugaminti de tipul: "Va rugam ajutati cativa batrani, poate puteti sa le oferiti colete cu haine sau produse alimentare."

Boschetarii, pensionari cu casa in trecut

Am aflat ca in Chisinau exista o singura spalatorie care ofera servicii gratuite pensionarilor. Bineinteles, nu este o spalatorie de stat, ci o organizatie neguvernamentala, deschisa de un grup de tineri. "Asociatia Pensionarilor Social Activi a fost deschisa in 2003", ne declara Natalia Juncu, presedinta organizatiei "Incercam sa imbunatatim calitatea vietii batranilor. Deservim persoane solitare care nu au posibilitate sa se ingrijeasca. Sprijinim vreo 200 de batrani. Acestia prin intermediul asistentilor sociali ne aduc lenjeria de pat si hainele pe care le au, iar noi le spalam si le inapoiem curate. Colaboram cu asistentii sociali, deoarece batranilor le este frica sa nu–i amagim. In viitor ne dorim sa implementam un proiect pentru apararea drepturilor pensionarilor. Foarte multi dintre ei sunt inselati de escroci. Unii ajung sa ramana fara locuinte. Sunt foarte multe astfel de cazuri, doar ca multi prefera sa nu vorbeasca despre ele. Sunt batrani neajutorati, care nu au copii. Atunci se gasesc oameni cu "suflet mare" care se ofera sa–i ajute, in schimb cerand apartamentul in care locuiesc pensionarii. In acest mod, dupa ce toate actele sunt semnate, batranii ajung in strada. Foarte multi sunt boschetari, din cauza ca au fost inselati in acest mod. Uneori pensionarii pot fi amagiti si de cele mai apropiate rude."

Buneii nostri infiati de straini

Intr–un numar recent, Ziarul de Garda a publicat o stire potrivit careia cetateni olandezi, impresionati de situatia jalnica pe care o au batranii moldoveni, au hotarat sa–i infieze pe cativa.

Am incercat sa aflam care este reactia autoritatilor vizavi de acest gest

Tatiana Racovita, sef adjunct al Directiei Generale de Asistenta Sociala, Chisinau:

"Nu cred ca batranii ar accepta sa plece peste hotare. Multora le este frica, pentru ca au auzit de traficul de fiinte umane, de toate nelegiuirile care se fac in lume. Sa stiti ca acasa si peretii te incalzesc. In strainatate tinerilor le este greu, d–apoi batranilor. Poate unii care au mai vazut lumea ar accepta sa plece peste hotare, dar acei care nu au parasit niciodata aceste meleaguri nu vor pleca, chiar daca li s–ar promite un trai mai usor."

Victor Rosca, voluntar in cadrul Asociatiei Pensionarilor Social Activi:

"Infierea pensionarilor moldoveni de catre olandezi? Imi pare o situatie normala. Este aceeasi procedura ca si in cazul copiilor. Toata lumea vrea sa plece de aici, indiferent daca sunt tineri sau batrani. Macar ultimii ani din viata sa si–i petreaca in liniste si in conditii mai bune. E un lucru pozitiv. Sa fie sanatosi olandezii si sa astepte sa imbatranesc si eu, ca am sa merg la ei cu draga inima."

Maria Cebotari, pensionara, Chisinau:

"Unde Dumnezeu sa plec la anii astia? Aici nimeni nu imi da o bucata de paine, dar credeti oare ca unui strain ii va pasa de mine? Imi pare rau doar ca statul nostru nu are grija de propriii sai cetateni. Peste hotare pleaca tinerii, se infiaza copii, se vand femeile, ajungem si noi pensionarii sa plecam si ce va mai ramane din biata Moldova?"

Diana RAILEANU, Nina NECULCE

Articol realizat in cadrul proiectului "Stabilirea unor parteneriate eficiente pentru îmbunătăţirea serviciilor sociale locale", implementat de Asociaţia Presei Independente (API) cu suportul financiar al Secţiei DFID a Ambasadei Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord în Republica Moldova