La inceput gaseau porumbei morti pe acoperisul blocului. Apoi, cei care locuiau la ultimul nivel au inceput sa acuze dureri frecvente de cap, insomnii si extenuare fizica. Copiii au devenit apatici, acuzand ameteli. Intr–un tarziu au presupus ca problemele ar putea fi provocate de cele cateva antene GSM, instalate pe acoperisul casei.

De ceva timp, locatarii de la ultimul etaj al blocului din bl. Dacia 67/1, din Chisinau, incearca sa afle daca cele zece antene GSM de pe acoperisul blocului lor prezinta sau nu pericol pentru sanatate. Mai mult, ei au aflat ca, la instalarea antenelor, autoritatile locale si operatorii de telefonie erau obligati sa le ceara acordul si sa–i informeze despre pericolul pe care l–ar putea prezenta imediata apropiere a antenelor, lucru, care, dupa cum afirma ei, nu s–a facut.

Prima antena a fost instalata pe acoperisul blocului locativ cu 16 etaje din bl. Dacia 67/1 in 1998. Acum, pe cladire sunt peste 10 antene, diverse ca forma si capacitate, apartinand operatorilor de telefonie mobila "Voxtel" si "Moldcell". Instalarea antenelor se face in baza unui acord incheiat intre Primarie si operatorul de telefonie. Aceasta, pentru ca acoperisurile sunt considerate "proprietate municipala" si nu apartin fondurilor de gestionare a spatiului locativ. Contractele sunt semnate pe un termen de circa 3 ani, dupa care pot fi reinnoite. Pentru inchirierea unui metru patrat de acoperis operatorii platesc anual in jur de 270 de lei. Pe blocul din bl. Dacia 67/1, Compania "Moldcell" ocupa, potrivit contractului, un spatiu de opt metri patrati de acoperis si achita anual suma de 2.384 lei. Compania "Voxtel" achita anual pentru suprafata de 35 de metri patrati suma de 10.552 de lei. Aceste plati, surprinzator de modeste, sunt practicate din octombrie 2003. Pana atunci, sumele varsate de operatori in bugetul municipal erau de doua ori mai mici. Pentru comparatie, in tarile UE, dar si in Romania, contractele de montare a statiilor de baza sunt de ordinul miilor de euro, iar sumele sunt incasate lunar de asociatiile locatarilor cu care operatorii de GSM incheie contractele. In Romania, bunaoara, asociatiile de locatari primesc lunar, pentru antenele de pe bloc, sume intre 300 si 500 de euro.

La Chisinau, dupa cum am aflat, se negociaza doar intre functionarii de la Primarie si operatorii de telefonie, iar tarifele sunt constante. Banii pentru inchirierea spatiului de pe acoperis nu sunt alocati asociatiilor de locatari, pentru a fi utilizati la diferite lucrari de reparatie si intretinere a blocului, ci sunt varsati in fondul Primariei. Partile contractante masoara spatiul in functie de perimetrul ocupat de suportul antenei. Pe o bara fixata pe un suport care ocupa mai putin de un metru patrat pot fi montate 2–3 antene. Pe acoperisul blocului din bl. Dacia sunt amplasate bare cu 2–3 antene ovale GSM in toate cele 4 colturi. Pe o latura, de langa streasina si pana aproape de mijlocul acoperisului, a fost inaltat un alt grup de antene, diverse ca forma. In felul acesta este ocupat, practic, intregul acoperis, si nu doar cateva zeci de metri patrati, cum e stipulat in contractele operatorilor. Prin urmare, spatiul pe care–l utilizeaza operatorii este cu mult mai mare decat cel pentru care platesc. Toate acestea se fac cu stirea Primariei, dar in lipsa vointei locatarilor.

Locatarii casei din bl. Dacia sunt nemultumiti si de faptul ca operatorii au ocupat si etajul tehnic, unde si–au instalat echipamente tehnice. Cheia de la etajul tehnic este la operatorii GSM, cu toate ca acolo se afla nodul de termoficare, iar in caz de accident, instalatorii nu pot intra decat cu acordul reprezentantilor GSM si in prezenta politiei.

Sefii unor organizatii menite sa protejeze interesele locatarilor pe care i–am contactat ne–au spus ca nici fondurile de gestionare a spatiului locativ si nici asociatiile proprietarilor de locuinte privatizate nu au cerut Primariei sa le transmita functia de a incheia contractele de instalare a antenelor, astfel incat sumele de la inchirierea spatiului de pe acoperis sa vina in bugetul asociatiilor de locatari.

Seful Directiei patrimoniu municipal, Vladimir Covali, ne–a asigurat ca statiile de baza nu sunt montate fara permisiunea "vecinilor apropiati", adica a proprietarilor apartamentelor de la ultimul etaj. Pus in fata faptului implinit si anume ca proprietarilor celor 5 apartamente de la etajul 16 al edificiului din bl. Dacia nu le–a cerut nimeni acordul, Covali nu a putut sa ne explice cum a fost posibil asa ceva, precizand ca se afla in aceasta functie din octombrie 2002, pe cand antenele de pe casa respectiva au fost montate preponderent in 2001. El a spus ca decizia a luat–o predecesorul sau. Directia pe care o conduce a cerut operatorilor sa prezinte, conform prevederilor unui regulament al Primariei, declaratiile locatarilor autentificate la notar, prin care isi dau acordul la instalarea antenelor in imediata apropiere, insa nu stie de ce pana acum acestia nu le–au prezentat. Locatarii, la randul lor, spun ca nici nu stiau ca trebuie sa fie intrebati daca accepta sau nu ca pe casa lor sa fie instalate astfel de antene. Cu toate acestea, Primaria nu a reziliat contractele cu operatorii pe motiv ca nu indeplinesc toate conditiile contractului. Paradoxal, intr–un caz in care un locatar din blocul din bl. Stefan cel Mare, 6, a actionat in judecata un operator pe motiv ca acesta si–a instalat antena GSM pe acoperisul casei fara acordul locatarilor, Primaria a luat partea reclamantului in proces, desi avea partea sa de vina in acel caz, pentru ca a semnat contractul cu operatorul, fara ca acesta sa intruneasca conditiile necesare. Instanta a dat castig de cauza cetateanului si a obligat operatorul sa–si demonteze antenele. Acest precedent i–a pus in garda pe operatorii GSM, ingrijorati acum ca din cauza atitudinii ostile a locatarilor vor fi nevoiti sa–si demonteze antenele de pe blocurile locative, iar edificii administrative suficient de inalte nu prea sunt in Chisinau. In schimb, edilii capitalei sunt linistiti, fiind dispusi sa permita operatorilor GSM instalarea antenelor, fara acordul locatarilor, doar pentru faptul ca acestia au facut investitii mari in economia R. Moldova.

Locatarii casei din bl. Dacia spun ca au aflat despre existenta unor polemici privind caracterul nociv al antenelor GSM din emisiunile unor posturi TV de peste hotare. "Cand am vazut la televizor, mi–am zis: "Asta–i problema!" Trebuie sa insistam sa–si ia antenele de aici.", spune Svetlana, o doamna de vreo 40 de ani. "In ultimul timp s–au acutizat durerile de cap. Ei isi maresc puterea de acoperire, instaleaza antene de capacitate mai mare, iar asta se rasfrange asupra sanatatii noastre", spune Vasile, de 43 de ani. "Am vinde apartamentul si am pleca de aici, pentru a scapa de probleme. Dar cine ar da un pret bun pentru un apartament aflat sub antene sau cine ar dori sa–l cumpere?", se intreaba Liuba, o tanara de 22 de ani.

Si–au amintit ca, in octombrie 2001, cand echipele tehnice au montat statiile de baza GSM, locatarii s–au adunat in curte si au prins a se indigna ca cineva pune stapanire pe acoperisul casei. Teama lor era ca acesta se va deteriora din cauza greutatilor. Reprezentantii operatorilor i–au linistit, promitandu–le ca vor avea grija de acoperis. Zarva a fost potolita prin impartirea unor cadouri de firma — chipiuri, umbrele, etc.

Antenele GSM emit pe o gama de frecventa bine definita — 900 MHz si 1800 MHz. "Moldcell" si "Voxtel" utilizeaza doar gama 900 MHz. Alte tipuri de frecventa pe unde electromagnetice, dar cu putere mai ridicata, sunt utilizate de emitatoarele de radio si televiziune. Un emitator radio FM poate avea o putere de radiatie de pana la o mie de ori mai mare, iar in cazul unui emitator TV, radiatia poate fi si de o suta de mii de ori mai mare.

In R. Moldova, radiatiile electro–magnetice emanate de antenele GSM sunt masurate doar de institutiile statului si operatorii de telefonie. Institutia care se pronunta asupra impactului pe care il pot avea antenele asupra oamenilor este Centrul National Stiintifico–Practic de Medicina Preventiva. Specialistii Centrului dau asigurari ca radiatiile electromagnetice nu depasesc limitele admise si ca antenele GSM sunt mai putin nocive decat emitatoarele radio si TV. Constantin Iolarji, responsabil de emiterea avizelor sanitare, a recunoscut insa ca la institutie sosesc numeroase plangeri de la persoane care locuiesc in preajma antenelor GSM, acuzand probleme de sanatate. Problemele acestora, crede el, nu sunt generate de antene, pentru ca densitatea fluxului energetic emanat de statiile GSM nu prezinta pericol pentru sanatate. Limita maxima considerata inofensiva pentru om e de 10 microwati/cm2 (10 mW/cm2), iar in blocurile din Chisinau se inregistreaza un flux energetic de 1 mW/cm2 si mai putin, ne–a spus Iolarji. Acelasi lucru il afirma si specialistii companiilor de telefonie mobila din R. Moldova. Alte surse sustin insa contrariul.

Valoarea 10 mW/cm2 este considerata inofensiva atat in SUA, cat si in statele europene inca din anul 1966. Cu toate acestea, in 1973, la un simpozion in Varsovia, doctorul M.N. Sadchikove a prezentat concluziile unui studiu care arata ca si radiatia de microunde, de doar 3mW/cm2, conduce la aparitia afectiunilor neurologice — senzatie de greutate in cap, oboseala, iritare, stari de frica, insomnii si pierderea partiala a memoriei. Irma Eva Csiki, cercetator stiintific la Institutul de Sanatate Publica din Romania, sustine ca desi, in principiu, radiatiile electromagnetice de radio–frecventa ale antenelor GSM nu afecteaza sanatatea oamenilor, ele actioneaza asupra ADN–ul, provocand producerea celulelor malformate, care pot evolua in cancer. Cercetatorul stiintific a remarcat ca "astfel de radiatii nu le simtim. Iar efectul il vezi peste 10–15 ani. Te trezesti ca ai cancer fara sa stii de ce".

Centrul National de Medicina Preventiva masoara nivelul radiatiei emanate de antenele GSM cu un aparat model "P3–19", produs la Nijni–Novgorod, Rusia, desi, in lume, in astfel de scopuri, sunt utilizate aparate mai performante. La ASM am fost informati ca problema data nu poate fi studiata din banalul motiv ca institutia nu dispune de aparatajul necesar. Academicianul Valeriu Canter ne–a spus ca Sectia de Stiinte Fizice si Ingineresti a ASM va primi, in martie, cateva aparate performante, cu ajutorul carora vor putea masura nivelul de radiatie emanat de antenele GSM si de telefoanele mobile. Totusi, un grup de savanti a realizat pe cont propriu un studiu privind impactul radiatiilor emanate de telefonul mobil asupra sanatatii. Unul dintre inventatori, profesorul Andrei Schitco, ne–a spus ca dupa o convorbire de 5–10 minute la telefonul mobil, numarul eritrocitelor (celulele rosii din sange) scade cu 10–20%. Influenta nociva a antenelor GSM, in opinia sa, este mult mai mare decat cea a terminalelor mobile. Una dintre concluziile studiului este ca expunerea indelungata la radiatii electro–magnetice poate provoca leucemie. Rezultatele studiului au fost prezentate, in ianuarie curent, comunitatii stiintifice din Moldova, concomitent cu o noua inventie — o substanta lichida care diminueaza emanatiile electro–magnetice ale telefonului mobil.

Reprezentantii ambilor operatori GSM ne–au spus ca studiaza impactul radiatiilor emanate de antenele GSM si ca, deocamdata, nu au indici ca ar exista pericol pentru sanatate. Totusi, marti, 7 februarie, la o intalnire cu locatarii casei din bl. Dacia, reprezentantii celor doi operatori de telefonie i–au rugat pe oameni sa nu insiste cu plangerile pentru ca ei vor solicita Centrului de Medicina Preventiva sa faca o noua expertiza si sa le spuna oamenilor daca prezenta antenelor GSM pe edificiul in care traiesc prezinta sau nu pericol pentru sanatate.

Ratificand, in 1999, Conventia Internationala de la Aarhus, R. Moldova s–a angajat ca, in scopul prevenirii unor conflicte, sa consulte cetatenii la elaborarea proiectelor de decizie cu impact asupra mediului si sanatatii. Cu toate acestea, contractele cu privire la instalarea antenelor GSM, deocamdata sunt negociate fara ca locatarii sa fie informati despre drepturile pe care le au la luarea respectivei decizii si asupra riscurilor la care se expun.

Centrul de Investigatii Jurnalistice
www.investigatii.md