Moto: "Cauzele institutionale ale aparitiei coruptiei cuprind… promovarea in posturi de raspundere a unor persoane incompetente si corupte; lipsa de transparenta in activitatea administratiei publice centrale si locale, in organele de drept; libertatea excesiva acordata factorilor de decizie; posibilitatea redusa de demascare a persoanelor corupte..."
("Strategia nationala de prevenire si combatere a coruptiei", aprobata prin Hotararea Parlamentului R. Moldova nr. 421–XV din 16 decembrie 2004 )

Cat valoreaza pentru guvernanti o hotarare judecatoreasca definitiva?

Ziaristii Centrului de Investigatii Jurnalistice (CIN) stiu acum raspunsul la aceasta intrebare si nu din auzite, ci "pe propria piele".

Cu mai mult de un an in urma, la 3 decembrie 2004, Curtea de Apel Chisinau a pronuntat o hotarare prin care dadea castig de cauza jurnalistilor CIN intr–un proces privind accesul la informatie, obligand Cancelaria de Stat si Ministerul Afacerilor Externe sa furnizeze informatia referitoare la costurile campaniei de promovare a imaginii R. Moldova in presa internationala (pentru detalii a se vedea articolul "Cioara vopsita" pe www.investigatii.md). Amintim doar ca acest caz tine de metodele frauduloase de gestionare a banilor publici pentru crearea imaginii favorabile in mass–media occidentale primelor persoane in stat. In procesul investigatiei obtinusem copia unor contracte in baza carora din banii publici s–au achitat cate 80 mii de dolari pentru doua articole publicate in presa internationala. Cum era si firesc, am solicitat mai multor institutii de stat, Presedintiei, Guvernului, Cancelariei de Stat (actualmente Aparatul Guvernului), ministerelor Afacerilor Externe si Economiei, informatii cu privire la valoarea contractelor de promovare a imaginii R. Moldova in presa internationala si la sursele din care au fost onorate clauzele financiare. Desi informatia de interes public a fost solicitata in aprilie 2004, nu ni s–a raspuns nici pana in prezent.

Tot la 3 decembrie 2004, Curtea de Apel pronunta o hotarare prin care obliga Cancelaria de Stat sa prezinte Centrului o serie de date privind veniturile unor demnitari si conducatori ai organelor judiciare si de drept, precum si unele informatii privind rezultatele activitatii Comisiei centrale de control al declaratiilor cu privire la venituri si proprietate. Desi, potrivit Legii contenciosului administrativ, hotararea se executa in termen de cel mult 30 de zile de la data la care aceasta ramane irevocabila, hotararile sus–numite nu au fost executate nici pana in prezent.

Procesul de obtinere a informatiei solicitate s–a dovedit a fi un adevarat cerc vicios. Nu ne–a ajutat nici perseverenta si nici buchea legii. Cancelaria de Stat (actualmente — Aparatul Guvernului) a neglijat propunerile repetate ale Oficiului Buiucani al Departamentului de Executate a Deciziilor Judiciare de a executa benevol hotararile numite. In urma insistentelor noastre, la 14 iunie 2005, executorul judecatoresc a inaintat Judecatoriei Buiucani o incheiere de aplicare a sanctiunii administrative fata de persoana ce se face vinovata de neexecutarea celor doua hotarari. Cauza a fost repartizata judecatorului Ion Arhiliuc. Desi am solicitat in repetate randuri judecarea cauzei, aceasta asa si nu a fost examinata.

Si pentru ca neexecutarea hotararilor si dupa un an (!) nu mai poate fi nicidecum explicata doar prin neglijenta, la 9 noiembrie a.c. am depus la Procuratura sectorului Buiucani o plangere prin care am cerut inceperea urmaririi penale pentru neexecutarea intentionata a hotararii instantei de judecata, fapta incriminata de articolul 320 din Codul Penal. Printr–o adresa din 18 noiembrie Procurorul sectorului Buiucani, Vladimir Dilan, ne informeaza scurt ca, potrivit principiului competentei materiale, plangerea... a fost expediata Departamentului de Executare a Deciziilor Judecatoresti.

Asadar, cercul vicios s–a inchis: plecati de unde ati venit! In acest fel Procuratura transmite si un mesaj demnitarilor: Domnilor nu va faceti griji, chiar daca nu executati cu anii hotararile judecatoresti, pericolul raspunderii penale nu va paste. Sa ne mai mire faptul ca anume pentru neexecutarea hotararilor judecatoresti CEDO a condamnat de mai multe ori R. Moldova? Penalitatile de mii de euro au fost luate nu din buzunarul celor care incalca cu buna stiinta legea, ci din bani publici, adica de pe spatele contribuabilului de rand, care nu are nici o vina.

Deficientele justitiei nationale ajunsa in faza de executare sunt deja notorii. Aspectul insa cel mai grav e ca hotararile judecatoresti sunt nesocotite chiar de catre autoritatile publice.

CIN are tot temeiul sa considere ca persoana din cadrul Aparatului Guvernului, care are obligatia sa indeplineasca hotararile Curtii de Apel, intentionat nu le executa. Aparatul Guvernului dupa ce, initial, nu a solutionat cererile de acces la informatie, ulterior, a tergiversat procesul de judecata prin neprezentarea reprezentantului sau in instanta, iar in cadrul procesului a contestat continuu dreptul ziaristilor de a dobandi informatiile solicitate. Pe de alta parte, executarea celor doua hotarari presupune un efort minim, Aparatul Guvernului nefiind obligat la plata unor sume de bani etc., ci la prezentarea unor informatii, a unor copii de pe documente.

Din vina persoanei din Aparatul Guvernului, care ignora legea si hotararile instantei de judecata, este grav incalcat dreptul la informatie: informatia care trebuia sa fie oferita in maxim 15 zile nu este prezentata nici dupa un an si jumatate (cererile de acces la informatie au fost depuse in aprilie, respectiv, iunie 2004).

Centrul de Investigatii Jurnalistice
www.investigatii.md