— In R. Moldova locuiesc circa 3,5 milioane de persoane. La acest numar de locuitori, aflat in continua descrestere, functioneaza 67 de scoli–internat care adapostesc circa 13 mii de copii.
— Potrivit statisticelor, opt copii din zece ajung la internat din cauza dificientei financiare din familiile in care s–au nascut.
— Jumatate din numarul total de copii sunt abandonati la internate din initiativa parintilor. In R. Moldova, cinci dintr–o suta de familii renunta la propriul copil.
— Peste 30 din numarul total de internate au fost deschise inca in perioada postbelica (dupa 1945). Sapte din zece internate functioneaza in sedii adaptate.
— O treime din internate au acoperisuri deteriorate, din care cauza odaile sunt umede, iar peretii plini de igrasie.
— Jumatate din numarul internatelor nu au sisteme de canalizare si apeducte, iar in altele acestea sunt grav avariate. Astfel, in sezonul rece, temperatura aerului in incaperi e de circa 8–14°Ñ.
— Copiii locuiesc cate 8–16 intr–o singura camera, petrecand acolo unde dorm 17 din 24 de ore.
— Numai patru dintr–o suta de copii sunt aprovizionati cu haine necesare si nici unul — cu incaltaminte. Doar trei dintr–o suta de copii dorm pe cearsafuri adevarate. In fiecare al treilea internat, WC–ul se afla in curte. In fiecare al doilea, pentru alimentarea unui copil se aloca zilnic 3,5–5,0 lei. In ficare al patrulea, aceasta suma este de 1,65–3,5 lei.
— Numai sapte din zece internate sunt dotate cu frigidere.
— 44 din 67 internate nu au apa calda, iar 10 internate nu au apa deloc.
— 73% din copiii institutionalizati sufera de boli cronice. Fiecare al doilea copil are deficiente ale sistemului nervos.
— In opt din zece internate copiii nu dispun de strictul necesar: sapun, sampon, seturi igienice personale.

In astfel de conditii, de cateva ori pe an, in special cu ocazia sarbatorilor de iarna, la copiii institutionalizati sosesc in misiuni de caritate deputati ai fractiunii majoritare si reprezentanti ai administratiei centrale.

Se prea poate ca acesti copii sunt vizitati si de alte persoane caritabile, programele de stiri ale televiziunii publice, insa, relateaza cu lux de amanunte doar despre intalnirile oficialilor cu locatarii internatelor. Astfel, si la aceasta rascruce de ani, timp de o luna, aproape zilnic, telespectatorii au fost practic fortati sa afle, alaturi de stirile despre marile evenimente politice si economice din lume, relatari despre "pomenile" facute de guvernanti copiilor orfani si celor cu dizabilitati fizice si psihice. De altfel, in ultimii ani de guvernare comunista, programele de stiri din ajunul Revelionului sunt axate pe vizitele guvernantilor la copiii cu nevoi speciale. Astfel, surprinzi, intr–un moment, ca acestia intra intr–o competitie nerusinata, din care chiar si celui mai neinitiat telespectator ii este clar ca nu adevaratele nevoi ale copiilor sunt miza oaspetilor, ci propriile lor imagini pe care, de la o campanie electorala la alta, si le lustruiesc cu insistenta neintrecuta, facand uz de metode si remedii stupide sau chiar obraznice.

Astfel, deputatele comuniste din Parlament, ghidate de Eugenia Ostapciuc, au initiat inca in 1998 o "Caravana de Craciun" cu care ajung prin mai multe localitati ale republicii, prin institutii si pe la persoane cu grave probleme existentiale. Si cu prilejul acestor sarbatori de iarna aflam din surse oficiale, ca deputatele comuniste au dus iarasi dulciuri si cate un televizor pe la casele de copii, de batrani si pe la scolile–internat. Aceleasi surse dezvaluie ca fiecare parlamentar din fractiunea comunista este responsabil de 1,2 institutii sociale, motiv din care vizitele la cei "tutelati" sunt destul de rare.

Ana C., 18 ani, croitoreasa intr–un butic din Chisinau:

"De cateva luni am terminat scoala–internat. M–am apucat de lucru la un patron. Repar haine. Cel mai mult imi doresc sa pot aduna niste bani si sa ajung in scoala mea cu dulciuri si sapun, sa le pot da la toti copiii. Imi amintesc cu un fel de rusine despre vizitele deputatelor. Inainte de venirea lor, conducerea scolii era speriata si strigau la noi, dar si unii la altii. Toti faceau curatenie si ne invatau cum sa vorbim. La ora fixata, apareau cateva masini scumpe. Deputatele gatite, ne aduceau niste dulciuri, iar celelalte cadouri, adunate de pe la sponsori, le lasau la conducerea scolii. Uneori ma gandeam sa refuz pachetul lor de bomboane, pentru ca vroiam mai mult decat atat. Chiar daca nu am mama, intotdeauna mi–am dorit ca tata sa aiba un loc de munca, bine platit, sa ne poata lua pe mine si pe fratele meu acasa. Guvernarea a promis intotdeauna locuri de munca, dar de la promisiune pana la fapte nu s–a mai ajuns. Chiar eu, dupa ce am iesit din internat, am fost la grea incercare. Noroc ca ma duce capul la cusut. Un patron si–a facut mila de mine si m–a luat la lucru. Imi da vreo 20 de lei pe zi. Atat. Nu stiu ce m–as face daca as avea un copil… Atunci cand imi cautam de lucru, am incercat sa ajung in Parlament, la "patroana" scolii noastre, dar nu mi–au dat voie. Tare am vrut ca, in acest an, de Craciun, sa–mi pot vizita colegii de internat, dar, din 20 de lei, ce cadouri poti lua?"

Acestea sunt dezvaluirile unei proaspete absolvente ale unei scoli–internat din Chisinau. Deputatele, insa, au o cu totul alta impresie despre actiunile lor de caritate. Ludmila Burgula, deputata PCRM, povesteste in ziarul Partidului Comunist: "Au dansat, au cantat, au spus glume, au inscenat piese, ca la sfarsitul manifestarii sa fie "remunerati" pe cinste pentru eforturile depuse", declara deputata, amintind ca le–a daruit copiilor dulciuri si un televizor color, iar doi consilieri comunisti "le–au daruit elevilor un sortiment bogat de "suharici"… Astfel, sustinand la nivel oficial depolitizarea invatamantului (va amintiti procesele de judecata intentate in 2002, in urma acuzatiilor ca organizatorii "Oraselului Libertatii" ar implica elevii in actiuni de protest?), comunistii ajung prin internate cu "suharici" intr–un sortiment special, magulind nu doar copiii, inocenti si mai putin informati, uneori, dar si administratorii scolilor. Astfel, Galina Nedaslovscaia, directoarea Gimnaziului–internat nr. 3 din Chisinau, relata pentru acelasi ziar al PCRM: "elevii nostri sunt cu gentile pregatite. Sustinuti de Comitetul raional Centru al PCRM, discipolii nostri se deplaseaza des pe poligonul din Bulboaca, la Memorialul din Serpeni…"

"Manipularea, caci de astfel de actiuni este vorba, se efectueaza, fiind admisa de directorii scolilor, in special in raport cu copiii lipsiti de tutela parintilor"– ne spune unul dintre parintii copilul caruia isi face studiile la aceasta institutie. Fara a supara pe cineva, constatam ca imaginea descrisa aminteste, fara indoiala, o scena adevarata dintr–o trista poveste de circ.

Un element al unei astfel de povesti, cu mascarici galagiosi si zane triste, a constituit–o si relatarea despre vizita presedintelui Voronin si a sotiei sale la Scoala–internat pentru copiii cu dizabilitati multiple din orasul Orhei. Comunicatele de presa ne spun ca seful statului i–a felicitat pe copii cu ocazia sarbatorilor de iarna, daruindu–le dulciuri, iar scolii–internat — un calculator, 2 televizoare si utilaj pentru dezinfectie. Copiii, la randul lor, prezentand un program de colinde. Relatarea ar fi fost decenta, daca nu era insotita de un reportaj, pus pe post la Moldova 1, din care, pe fundalul unei imense dureri a unor copii bolnavi incurabil, presedintele, alaturi de sotia sa, le multumea colaboratorilor institutiei pentru antrenarea lor plenara in implementarea politicii statului in domeniul protectiei sociale a copiilor. Nici un cuvant despre sansele de reabilitare si integrare in societate a acestor copii care, si la Craciun, si la 1 mai, si la 7 noiembrie, sunt si vor fi la fel de flamanzi si neputinciosi.

Dupa ce, de Craciun pe stil nou, presedintele Parlamentului, Marian Lupu, a alungat din Legislativ o ceata de colindatori, veniti la Chisinau tocmai din mult patimitele scoli cu studiere in limba romana din stanga Nistrului, iata ca, la 28 decembrie, spicherul s–a deplasat la Gimnaziul–internat din Vascauti, raionul Floresti. Marian Lupu le–a oferit copiilor dulciuri, mai multe seturi de echipament pentru minifotbal si tehnica speciala pentru facilitarea studierii limbilor moderne. Tot atunci Lupu le–a promis elevilor de la Vascauti ca, pe parcursul lunii ianuarie 2006, le vor fi oferite 50 de paturi si 15 dulapuri. Tot atunci administratia a primit din mainile sefului Legislativului 10 mii de lei "pentru necesitatile scolii." Elevii gimnaziului–internat au prezentat un concert festiv si un program de colinde, iar presedintele Parlamentului, sensibilizat de ofrandele elevilor acestei scoli, le–a spus ca "se simte foarte atasat" de ei, asigurandu–i ca, si pe viitor, acestia se vor bucura de toata sustinerea sa.

Si Televiziunea, si serviciile de presa, relatasera spectaculos despre aceasta vizita fara a preciza ca, de fapt, "pomana" nu l–a costat aproape nimic pe spicher, pentru ca toate darurile au fost agonisite de pe la sponsorii care, pentru a nu–si face probleme cu puterea prefera sa dea, fara a calcula. Astfel, reprezentantii puterii iau, singurul efort fiind deplasarea spre institutiile ce–i adapostesc pe bietii copii, efectuata tot cu automobile de serviciu. Dar, e sarbatoare, e Craciunul, iar crestinii nenorociti, caci pe la ei prefera sa ajunga cu daruri guvernantii, sunt deprinsi sa multumeasca pentru putinul ce li se ofera, fara a judeca sau a pune la indoiala moralitatea acestora.

Cum era si de asteptat, in aceasta competitie speculativa, premierul Tarlev a incercat sa ia intaietatea, chiar daca spicherul Lupu este, fara indoiala, autorul celei mai obraznice ineptii a guvernantilor, comisa in 2005.

Asteptand ca fratii sai de partid sa–si semene bunatatea asupra orfanilor din Moldova, Tarlev a decis sa–si continue cu fidelitate initiativa despre cei trei copii, unul pentru mama, unul pentru tata si altul pentru Tara. El nu a numarat cati i–au ascultat pornirea, dar a decis sa le puna mana pe crestet tuturor celor 76 de copii, nascuti in prima zi a anului 2006. De la initiativa pana la realizare, Moldova 1 a vehiculat cateva versiuni importante, toate nascute in dependenta de dispozitia si calculele premierului. Initial aflasem ca Executivul a decis sa ofere tuturor celor 76 de copii, care s–au nascut in prima zi a anului in R. Moldova, cate o indemnizatie in suma de 1000 de lei, din fondul de rezerva al Guvernului, premierul Tarlev, personal, urmand sa le dea micutilor cate un pled. In chiar a doua zi, pledul este inlocuit cu niste colete. Astfel, consilierii sai, imbracand halate albe, s–au prezentat pe la maternitati, impartind plicuri si pachete cu combinezoane, sampoane, creme, adica cu ce a reusit sa gaseasca de pe la producatorii autohtoni si de pe la importatori.

Fac aceasta referire la sponsori, deoarece, potrivit unor date oficiale, companiile din R. Moldova au directionat, in ultimii ani, pentru sponsorizari si filantropie cate circa 200 mil. de lei, ceea ce reprezinta 4,7 la suta din profitul obtinut in medie pe economie, sponsorizarile si filantropia constituind 0,63% din PIB. In acest context, expertii afirma ca, in multe cazuri, autoritatile mai degraba "constrang si nu conving" firmele private sa faca donatii.

Aneta GROSU