La aproximativ 25 km de Chisinau, in raionul Criuleni, pe o vale de pe malul raului Ichel, stau asezate vreo 40 de case. E satul Chetroasa. Prea putini sunt cei care au auzit de aceasta localitate. De cele mai multe ori satul este confundat cu localitatile din raioanele Anenii Noi si Drochia care, la fel, se numesc Chetroasa.

Cele 40 de case sunt plasate intre doua localitati mai mari, Hrusova si Boscana. Fiecare se afla la o distanta de aproximativ 3 km de Chetroasa.

Pana nu demult, oamenii din sat mergeau la Primaria si la Biserica din Hrusova. Acum aceste servicii au fost divizate: la Biserica — in Boscana, iar la Primarie — in Hrusova.

"Nu stim cine a hotarat. A venit un preot pe care nu–l cunosteam si s–a prezentat ca fiind de pe la Chisinau. El ne–a spus ca pentru serviciile divine vom merge la Boscana. Eram obisnuiti cu preotul din Hrusova. Nu avem un loc ca sa putem spune ca e al nostru", marturiseste Ion, un bastinas de vreo 50 de ani.

Hramul este sarbatorit la Boscana, copiii merg la scoala in Hrusova, iar de lucru…

Doar vreo cativa sunt angajati la avicola din sat, in rest, Ion ne spune ca cei mai multi dintre satenii sai lucreaza la Chisinau sau la Vadul lui Voda, care se afla in apropiere. Si din Chetroasa multi sunt plecati la munca in Moscova.

Cei cativa tineri ramasi in sat se distreaza si ei, cand la Hrusova, cand la Boscana.

In seara zilei de Craciun acestia se indreptau spre iesirea din sat.

"Ce sa facem? Ne descurcam cum putem", spune Valeriu.

Pentru a alege un primar, oamenii de aici merg la votare pe jos pana in Hrusova. Cu toate acestea ei se plang ca satul lor sufera de lipsa de atentie. "Primarul vine daca il chemam, dar nu a venit niciodata de bunavoie", spun ei.

Se spune ca valea pe care este asezat satul Chetroasa apartinea pe timpuri la trei boieri, iar oamenii din satele vecine erau angajati la acestia. Ion ne povesteste ca prin anii '70, cand isi construia el casa, a fost eliberat un ordin prin intermediul caruia se interzicea constructia caselor in acel loc, motivandu–se ca "satul nu avea perspectiva". Ion si alti cativa sateni s–au opus acestei hotarari, mergand pe la autoritati ca sa–si rezolve problema. Recent in sat au aparut case noi, pentru ca ceva timp au fost repartizate loturi de pamant a cate 15 ari. Cei de la avicola isi aduc aminte ca prin '93, cand au inceput sa lucreze cu proprietarii de atunci, in acest sat erau doar vreo 30 de case, iar de putin timp acestea s–au mai inmultit.

"A fost si mai greu, acum, cam de–o luna, vreo 17 case au legatura telefonica. Bine ca avem in sat o sora medicala", spun niste bastinasi.

Primarul comunei Hrusova, Simion Cotovici, ne spune ca s. Chetroasa are vreo 540 de ani. In prezent, in sat sunt 40 de case,115 locuitori, dintre care oficial 5 sunt plecati la munca peste hotare. 24 de copii din Chetroasa frecventeaza scoala din Hrusova. El spune ca pentru acesti copii circula un maxi–taxi care va fi achitat din fondul Primariei Hrusova. Dupa ce satul a fost gazificat in 2002, aproximativ 30 de case au gaze naturale. "Satul Chetroasa pare a fi o mahala. Oamenii sunt ca si in alte parti, si buni, si rai. Nu este padure fara uscaturi", spune Simion Cotovici.

In privinta situatiei divizarii bisericesti, Simion Cotovici ne spune ca in comuna Hrusova sunt trei sate: Ciopleni, Chetroasa si Hrusova. Hramul s. Ciopleni corespunde cu cel al Hrusovei, 28 august, Sf. Maria. Chetroasa sarbatoreste hramul la 21 septembrie, Sf. Maria cea mica, care corespunde cu cel al s.Boscana. "Nu pot sa schimb eu hramul. Initiativa trebuie sa vina de la bastinasii din Chetroasa. In cazul in care n–o sa le convina hramul cu Hrusova nu vreau sa ma condamne ca eu am impus aceasta schimbare. Biserica este deschisa pentru toti", afirma primarul.

Anastasia NANI