Curtea de Apel Chisinau i–a dat castig de cauza Vitaliei Pavlicenco in dosarul intentat la cererea sa impotriva Departamentului Trupelor de Graniceri (DTG). Procesul a durat peste doi ani. Vitalia Pavlicenco a insistat asupra chemarii in judecata a DTG pe motiv ca, in 2003, de trei ori la rand a fost impiedicata sa treaca frontiera moldo–romana, invocandu–se motivul existentei unui consemn "cu rosu" in baza de date a DTG. Granicerii de serviciu indicandu–i sa se adreseze la conducerea DTG sau si mai sus.

Onorata instanta

"Am intentat o actiune de contencios administrativ impotriva DTG, ai carui graniceri m–au supus unui tratament ilegal in perioada iulie–august 2003. Am fost supusa la trei tentative de a mi se impune masuri restrictive de circulatie peste hotare si la intoarcere de peste hotare, ce s–au produs fara vreo explicatie din partea granicerilor, acestia indicandu–mi sa adresez toate intrebarile si nedumeririle conducerii DTG.

Am solicitat admiterea actiunii, constatand incalcarea dreptului meu la libera circulatie de catre DTG, in prezent — Serviciul de Graniceri, pe motive discriminatorii, deoarece impartasesc alte viziuni politice decat guvernarea comunista, pe care am criticat–o public mereu. Am solicitat o reparatie echitabila, fie pe motivul includerii numelui meu intr–o "lista neagra", fie pe motivul unei "erori tehnice", chiar nedemonstrate de DTG, in suma de 200 mii de lei.

Sedintele de judecata, care au avut loc pe durata a doi ani, au demonstrat ca DTG ramane o structura inchisa, netransparenta, folosita de Putere drept unealta de reprimare a incomozilor, unealta ce nu permite controlul societatii civile asupra functionarii legale a angajatilor, unde se vorbeste in limba rusa, adica in limba altui stat, si nu in limba statului R. Moldova, unde documentele de lucru sunt formulate in limba rusa, pastrandu–se toate conditiile pentru a abuza si in continuare de dreptul cetatenilor la libera circulatie, drept garantat de Constitutie.

Pe parcursul procesului, la demersurile acceptate de instanta, MAI a comunicat ca numele V. Pavlicenco a fost verificat in toate evidentele DI si EO ale MAI si ca nu dispune de informatii privind antecedente penale sau ca s–ar afla in cautare pe teritoriul R. Moldova.

Si Departamentul Tehnologii Informationale (DTI) a efectuat o expertiza a pasaportului meu, concluzionand ca "datele personale si fotografia coincid cu datele din Registrul de stat al Populatiei; zona mecanolizibila se citeste cu dispozitivul VPR 11OS/QA Nr. 01306 din 1999; nu au fost depistate semne de devieri in pasaport". Raspunsurile, din partea DTI, la scrisorile trimise de instanta, la cererea reclamantului, au anulat raspunsul dat in procesul anchetei efectuate de Procuratura R. Moldova, de catre colaboratorii DTG, care au declarat ca "dificultatile ce au aparut la trecerea de catre petitionara a frontierei de stat au fost generate de unele probleme de ordin tehnic, legate de scanarea pasaportului".

Si SIS, in raspunsul dat instantei, a comunicat ca, in perioada 24 iulie–15 august 2003, nu avea intentat vreun dosar de cautare si ca V.Pavlicenco nu a fost anuntata in cautare de catre SIS. DTG recunoaste, prin scrisoarea sa din 28.11.03, ca cetateanca Pavlicenco nu are interdictii la trecerea frontierei de stat. Acesta este unul dintre putinele raspunsuri oficiale corecte, date de DTG. Remarcam faptul ca, in cei doi ani de procese, DTG a prezentat numeroase date false despre activitatea sa. Setul de instructiuni, prezentate in limba rusa si traduse in romana doar la solicitarea reclamantului si a avocatului, nu indica explicit modalitatile stricte de comportament al granicerilor si de tratament al pasagerilor, in cadrul legal, lasand loc pentru interpretari si abuzuri, lucru demonstrat si de controlorii audiati ca martori in proces.

Instanta a admis actiunea, a recunoscut incalcarea dreptului constitutional la libera circulatie, stabilind marimea compensatiei pentru prejudiciul moral in suma de 5 mii de lei. Urmare a discutiilor cu mai multi juristi, s–a constatat ca plafonul de 5 mii de lei este stabilit, in mod tacit, intre judecatori, la indicatia sus–pusilor, pentru a nu "prejudicia bugetul statului". Altfel spus, acest fapt demonstreaza inca o data cat costa omul si drepturile lui fundamentale in R. Moldova."

Avocatul Vitalie Nagacevschi, presedintele Asociatiei "Juristii pentru drepturile omului":

Taraganarea dosarului a fost cauzata, in mare parte, de refuzul DTG de a le permite martorilor–colaboratori ai institutiei sa se infatiseze in proces, precum si de neprezentarea in proces, la citari repetate, a sefului Departamentului, generalul Igor Colenov. Procesul a fost judecat de Nicolae Timofte, care a fost desemnat judecator la Curtea Suprema de Justitie, dosarul fiind trecut altui judecator. In cererile precizate am solicitat, inclusiv, constatarea incalcarii dreptului la libertatea circulatiei pe motive discriminatorii, dat fiind faptul ca V. Pavlicenco impartaseste alte viziuni politice decat cele ale guvernarii comuniste. Important in aceasta hotarare este faptul ca instanta a dat castig de cauza unui cetatean impotriva statului — in R. Moldova.

Deputatul Vitalia Pavlicenco:

Cat priveste discriminarea politica, drept motiv al atitudinii granicerilor, este clar ca putini judecatori ar risca sa decida aceasta, pentru ca "si ei mai au de lucrat si de trait in R. Moldova". Nu ne mai referim la ce grad de decadere a ajuns justitia, in care pragul de percepere a dreptatii coboara continuu si lehamitea pune stapanire si pe reclamanti, si pe avocati, si pe judecatori. Asteptam sa treaca termenul cuvenit pentru a intra in posesia hotararii si sa decidem daca o atacam sau nu.

Orice precedent in acest caz este folositor pentru actul de justitie in R. Moldova. Sper ca judecatorul sa nu aiba probleme. Lucrul care m–a jignit extraordinar pe parcursul examinarii dosarului l–au constituit minciunile permanente pe care le–am auzit de la martorii si reprezentantii DTG. Ii inteleg — neavand ce spune, trebuiau sa debiteze ceva, dar nu in asemenea hal! Adica moralitatea in randul angajatilor DTG, unde se vorbeste, in special, in limba Federatiei Ruse e la pamant. Am mers pana la acest capat (caci poate continua, sa vedem) pentru a arata ca am/avem demnitate nationala, ca nu ne pot calca in picioare antiromanii care ne–au tinut o viata bunicii si parintii dupa cortina de fier, iar azi vor sa ne tina pe noi dupa cortina Schengen.