La 5 noiembrie, judecatorii s–au intrunit la o Adunare Generala pentru a desemna noua componenta a Consiliului Suprem al Magistraturii (CSM).

Legea cu privire la CSM, adoptata de Parlament la 22 iulie 2005, stipuleaza ca "judecatorii urmeaza sa aleaga componenta CSM in cel mult trei luni de la data intrarii legii in vigoare". Adunarea judecatorilor urmand sa aleaga, prin vot secret, 7 membri din cei 12, care constituie componenta CSM. Doi membri sunt propusi de Parlament, cate unul din partea partidului de guvernamant si a opozitiei, trei functii in CSM fiind oferite, din oficiu, presedintelui Curtii Supreme de Justitie, ministrului Justitiei si procurorului general.

Vechea lege cu privire la CSM prevedea alegerea membrilor Consiliului in forma deschisa, acestia fiind delegati din judecatorii de diferita instanta. Alegerile de sambata au demonstrat ca judecatorii nostri nu sunt, deocamdata, pregatiti sa–si aleaga cel putin 7 reprezentanti in cadrul CSM. Multi dintre ei docili, pregatiti sa voteze, in unanimitate, ba chiar si sa accepte in tacere "lista Valeriei Sterbet", pregatita din timp si plasata fara complexe, pentru vociferare, unui judecator. Dictatura din sistemul judiciar de la noi a putut fi urmarita, cu ochiul neinarmat, la Adunarea Generala a judecatorilor. Docilitatea si impacarea cu o situatie in care judecatorii, lipsiti de salarii decente si de conditii elementare de munca, nu pot efectua actul justitiei transpare si din sondajul realizat cu participantii la Adunarea Generala.

Care sunt cele mai dificile probleme cu care se confrunta justitia astazi? Cat de independente sunt deciziile judiciare?

Alexandru Mandraburca, presedintele Judecatoriei Soldanesti:

Judecatoriile sunt supraincarcate cu numeroase cauze penale, civile si administrative. Sarcina este foarte mare, in special a crescut numarul contraventiilor administrative. Sunt foarte multe incalcari ale legislatiei in vigoare. E sau nu o argumentare a abuzurilor acest volum mare de lucru? Cred ca nu. Volumul mare de lucru creeaza o imposibilitate de a examina calitativ cauzele.

Dumitru Doga, presedintele Judecatoriei Tighina:

Confruntarea cu regimul anticonstitutional din stanga Nistrului este problema noastra cea mai dificila. Pot sa va dau si niste exemple, ca sa intelegeti mai bine dificultatile prin care trece justitia R. Moldova la Tighina. In octombrie curent, militienii transnistreni au maltratat–o pe judecatoarea Rodica Pavel. E unul dintre numeroasele cazuri care au loc la noi. Din cauza intimidarilor, persoanele se tem sa se prezinte in instantele de judecata, atunci cand sunt citati in anumite dosare. Separatistii le interzic sa conlucreze cu instantele de drept ale R. Moldova si ei, deseori, nu au incotro, conformandu–se restrictiilor autoritatilor separatiste. Sau, un alt dosar, in cazul dlui Todica. In calitate de martor am chemat un director de scoala. Acesta, insa, refuza sa depuna marturii in ancheta preliminara. Avem destule dosare, dar e destul de greu sa luam niste decizii, deoarece procuratura si politia nu au acces in oras, pentru a investiga si ancheta litigiile de drept.

Valerian Smochina, presedintele Judecatoriei Floresti:

Dar daca spun ca nu avem probleme? Nu avem probleme, doamna... Daca e sa ne referim la conditiile de munca, noi trebuie sa ni le facem, deoarece am trecut la autonomie... Din ce fonduri? Avem bugetul judecatoriei, avem libertatea deciziilor. Cat priveste asigurarea judecatorilor cu spatiu locativ, asta e o problema. Din trei judecatori, doar eu am unde locui. Despre libertate? Daca anterior mai aveam ceva telefoane cu sugestii, acum nu avem decat aparate de telefoane prin birouri (rade).

Mina Ciorici, judecator la Sangerei:

Judecatorii? Se confrunta cu refuzul martorilor si a patimitilor de a se prezenta in procese. Sunt mai multe cauze ale acestui fenomen. Pe de o parte, lumea nu are parale pentru a umbla pe drumuri, pe de alta parte, exista si o frica, si o indiferenta. Ne–ar trebui si niste spatii, pentru ca trebuie sa ne mai vina niste judecatori, dar nu prea avem birouri pentru ei. Cat priveste presiunile... Ma straduiesc sa adopt decizii dupa lege si dupa pornirea mea interioara.

Grigore Lungu, presedintele Judecatoriei Ialoveni:

Probleme sunt multe, dar cea mai importanta pare a fi imbunatatirea calitatii infaptuirii justitiei. Acest fapt poate fi realizat prin ridicarea profesionismului judecatorilor, prin crearea unor conditii adecvate de activitate a instantelor judiciare, printr–o salarizare corespunzatoare a muncii de judecator, prin asigurarea tehnico–materiala a domeniului respectiv. Astazi, salariul unui judecator incepator e de 1300 de lei. Cei cu vechime in munca ajung sa primeasca vreo 2000 de lei. Sunt salarii mici, in raport cu costurile actuale ale vietii.

Anatolie Istrati, judecator la Hancesti:

Cea mai serioasa problema este neprezentarea persoanelor avizate in sedintele de judecata si proasta pregatire a probelor. Lipsa surselor de existenta nu le permite oamenilor de la sate sa se prezinte in instanta de judecata atunci cand sunt solicitati. Cat despre salariile judecatorilor, sigur ca sunt insuficiente, dar, in acest context, dar nu ma incumet sa vorbesc despre eventuale actiuni de coruptie...

Nicolae Craiu, Curtea de Apel Chisinau:

Volumul de lucru al unui judecator este destul de mare, dar, in ultimul timp, problema se solutioneaza, deoarece sunt suplinite deja mai toate locurile vacante. Cat despre independenta, legea procesuala si cea materiala ii permite judecatorului sa fie independent. Deci, in orice moment si in orice conditii judecatorul poate sa apeleze la lege pentru a fi protejat. Daca apar probleme, el are dreptul, detinand si parghiile legii, sa se apere. Depinde deja de fermitatea persoanei.

Fiodor Gonta, presedintele Judecatoriei Anenii Noi:

Volumul de munca e destul de mare, iar cat priveste independenta, nimeni nu ne–a luat–o. Suntem independenti, iar presiuni, pe anumite dosare, eu, personal, nu am avut. Spun asta referindu–ma la Judecatoria de la Anenii Noi, fara a face generalizari. Cea mai frecventa infractiune? Furturile, traficul de fiinte umane. De altfel, toate dosarele sunt complicate, pentru ca toate au in centru soarta unor oameni.

Mihail Karaiani, judecator la Comrat:

Avem destule probleme in Judecatoria Comrat. In zona nu ajung judecatori, astfel incat mai multe dosare de la Basarabeasca, Vulcanesti si Ceadir–Lunga sunt readresate la noi. Acestea sunt destul de multe, pentru ca si numarul infractiunilor este destul de mare. Cred ca furturile si omorurile sunt cele mai frecvente.

Valeria Sterbet, presedintele Curtii Supreme de Justitie si al Consiliului Superior al Magistraturii:

Judecatorii nu se confrunta cu nici o problema. Eu probleme nu vad. Problemele care apar sunt discutate la maximum de toate fortele politice din tara. Suntem criticati si de partidul de guvernamant, si de partidele de opozitie. Principala problema este asigurarea independentei sectorului judecatoresc... Acest lucru are loc fara greutati, deoarece la emiterea hotararilor, in camera de deliberare, toti judecatorii sunt pusi fata in fata cu legea si, deci, sunt independenti. Isi expun concluzia prin hotararea adoptata. Aici conteaza profesionismul si practica acumulata pe parcursul anilor. Daca, insa, judecatorilor nu le ajunge experienta, ei trebuie sa mai studieze. Legea trebuie pusa mai presus de orice. Exercita sau nu Presedintia, prin intermediul meu, presiuni asupra luarii deciziilor pe anumite dosare? Oare e posibil sa exerciti presiuni asupra a 40 de judecatori din CSJ ca sa adopte o hotarare? Trebuie sa fii foarte josnic ca sa–i spui unui judecator ce fel de hotarare sa adopte. Noi putem discuta practica aplicarii unei legi, dar nu si altceva... Cu parere de rau, la momentul actual, noi nu avem inca o practica definitivata in privinta aplicarii noii legislatii. De aceea, la nivel de Colegiu, se discuta practica aplicarii legilor noi. Cat despre judecatori corupti... Nu putem vorbi atata timp cat nu exista vreo hotarare judecatoreasca in vigoare in acest sens. Vorbele despre implicarea unor judecatori in elemente de coruptie, pot fi confirmate doar de cei care vorbesc. Acestia nu sunt lipsiti de dreptul de a inainta plangeri in modul stabilit de lege, astfel incat judecatorii respectivi sa fie trasi la raspundere. Cu parere de rau — doar vorbe. Nimeni nu vrea sa spuna direct.

Cei sapte judecatori care, in conformitate cu noua legislatie, vor face parte din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, trebuie sa fie buni profesionisti, onesti, cu drept moral de a verifica practica altor judecatori si nu dintre cei care vor reprezenta interesele unui cerc restrans de persoane.

Adunarea Generala a Judecatorilor a ales, prin vot secret, cinci membri ai CSM: Nicolae Timofti, Mihai Poalelungi, Raisa Botezatu (membri ai CSJ); Elena Gligor (judecator la Curtea de Apel Balti); Mihai Gavrilita (judecator la Judecatoria Straseni).

Ministerul Justitiei urmeaza sa stabileasca data alegerii celor doi membri ramasi ai CSM. Conform legislatiei, procedura trebuie incheiata pana la 12 noiembrie.

Situatia in domeniul justitiei din R. Moldova este deplorabila si ar putea fi redresata doar cu ocazia anuntarii intentiei de integrare in UE. Acest fapt ar putea curma fenomenele de coruptie in domeniul juridic, restabilind si increderea cetatenilor in justitie.

De aceasta stare de fapt este responsabila atat clasa politica, societatea civila, cat si simplii cetateni.

O parte de responsabilitate le revine juristilor si avocatilor care s–au conformat si au permis coruperea sistemului judecatoresc din R. Moldova.

Experti internationali se declara ingrijorati de situatia in domeniul juridic din R. Moldova, constatand o reintoarcere la practicile sovietice de "justitie prin telefon".

Ei afirma ca, in R. Moldova, justitia este influentata politic, iar legislatia contine deficiente care ar putea distruge reformele judiciare. Este considerat abuziv art. 11(4) din Legea cu privire la statutul judecatorilor care ii ofera presedintelui statului o mai mare influenta asupra numirii judecatorilor, plasandu–i astfel in dependenta de conducerea statului.

Cat de frecvent recurgeti la bani, cadouri sau contacte personale atunci cand aveti probleme in justitie?
13,8 % — niciodata
12,6 % — rareori
15,2 % — cateodata
12,5 % — adesea
11,1 % — foarte des
13,3 % — intotdeauna

(Potrivit unui studiu Transparency International Moldova)