Nr. 60 (10 noiembrie 2005)

 Investigatii

«Din fericire nu s–a tras»
Zilele trecute Victor Turcanu, presedintele “Victoriabank” a facut o declaratie cu privire la descinderea CCCEC si acuzatiile care i s–au adusContinuare 

Cartusele ruginite — paravan pentru tehnologii militare moderne
Rachete trecute la rebut Continuare 

Sfantul Lazar furat ca in codru
Business cu cruci intr–o tara majoritar ortodoxa Continuare 

Sfantul Lazar furat ca in codru

Aproape zilnic, unul dintre cele mai mari cimitire din Europa, Cimitirul "Sfantul Lazar" de pe str. Doina din Chisinau, este atacat de catre hotii de morminte. Zecile de plangeri ale rudelor defunctilor nu au nici o putere in schimbarea situatiei. Nici chiar justitia nu le repara prejudiciile morale si materiale. Pe de alta parte, mai–marii zilei, isi risipesc deplasarile prin capitale europene, unde, intre altele, admira ordinea chiar si in locurile de veci.

Trei paznici pusi in fata zecilor de crime

La "Sfantul Lazar" se fura ca in codru: de la monumente si placi funerare din metale neferoase, aluminiu, sau mese, pana la simple cruci, dintre cele proaspat instalate. Majoritatea furturilor se fac in scopuri de recomercializare, sustine administratia cimitirului. Mai nou, unii profanatori isi rezolva problemele din propriile gospodarii prin utilizarea obiectelor sustrase.

Responsabilii se declara neputinciosi in eradicarea acestui fenomen doar cu personalul respectivei institutii. Cimitirul are o suprafata de peste 200 ha si este partial ingradit, hoti de pretutindeni avand mana libera acolo. In plus, cimitirul nu dispune de paza importanta, iar politia nu se implica in mare masura in mentinerea ordinii. Trei paznici nu pot face fata acestor infractiuni.

Bacovia alungat din cimitir

Desi este o toamna minunata, Cimitirul "Sf. Lazar" nu este nici pe departe asemeni celui bacovian, ce predispune la meditatii si filosofie, cu atat mai putin la poezie. Mai mult la cercetare. Posesorii de locuri de veci deseori traiesc socul descoperirii mormintelor celor dragi devastate.

Pe Galina Tcaciuc am surprins–o la mormantul fratelui sau, devastat recent. Timp de 25 de ani, locul de veci a fost in permanenta ingrijit, nu a fost vandalizat. A venit impreuna cu sotul pentru a repara placa funebra. Indignarea lor nu are limite. "Lumea investeste bani grei in aceste monumente, din salariile sau pensiile mizere, a remarcat Galina Tcaciuc. Ce sa facem, sa renuntam la memorie? Cimitirele ar trebui sa fie muzeele noastre. Cine va raspunde pentru mormintele devastate?"

Doua nopti printre morminte... la lupta

Victor Avram, administratorul principal de aici, impreuna cu alti cativa angajati, a dormit doua nopti in cimitir in intentia de a prinde profanatorii. El sustine ca fenomenul a capatat amploare mai ales in ultimii ani, cand, din ce in ce mai frecvent, rudele raposatilor gasesc morminte furate. Ocaziile aniversarilor sau ale pomenirii mortilor se transforma in suferinte pentru familiile defunctilor. Se fura teracota, sculpturile din marmora sau granit in scopuri comerciale, utilizate fiind ulterior de catre hoti acasa in amenajarea curtilor, a relatat Victor Avram. Desi cimitirul a fost intemeiat in anii 1960, asemenea cazuri extreme erau singulare.

Victor Avram spune ca uneori, la interventia politiei, hotii sunt capturati. Un caz recent, in care, din pacate, organele politienesti nu au dorit sa se implice, a fost furtul a 12 cruci noi de pe mormintele proaspete. Acestea au fost ascunse pentru a fi ulterior scoase, de catre hoti, din cimitir. Una dintre supozitii ar fi ca acestea sunt recomercializate.

Hoti la libertate si cetateni nedreptatiti

"Am solicitat interventia politiei, adresand o cerere la Comisariatul sectorului Rascani. Politistii au raspuns ca au cazuri mult mai grave decat acestea. Suntem tratati cu promisiuni sau ni se motiveaza ca duc lipsa de cadre."

Pe de alta parte, posesorii de locuri de veci care suporta prejudiciile, bombardeaza administratia de la "Sfantul Lazar" cu plangeri. Ulterior, zeci de cazuri sunt deferite justitiei. Vladimir Burlac, bunaoara, a parcurs toate instantele de judecata, actionand in judecata Combinatul de Servicii Funerare (CSF). De pe mormant s–a furat basorelieful de bronz, lanturi de fier, vaza pentru flori, fiind daramata si placa–suport. Pagubitul a solicitat prejudiciul material in valoare de 49 000 de lei si cel moral in valoare de 20 000, suportate in urma devastarii mormantului sotiei sale.

Toate instantele judiciare, inclusiv Curtea Suprema de Justitie, au respins actiunea reclamantului. Instantele considera pretentiile reclamantului lipsite de suport legal. Astfel, intre Vladimir Burlac si CSF nu s–au stabilit careva raporturi civile. In atributiile CSF, stabilite printr–un Regulament special, nu intra paza cimitirului, acesta fiind un loc public, unde accesul vizitatorilor si a transportului este liber.

Codul Penal. Pentru cine?

"Profanarea mormintelor este subiect de cauza penala", a declarat Gheorghe Dolgoter, directorul Cimitirului "Sf. Lazar". Este o crima grava, care tine de imoralitate, referiri asupra careia gasim in Codul Penal: profanarea mormintelor prin orice mijloace a unui mormant, a unui monument, a unei urne funerare sau a unui cadavru, precum si insusirea obiectelor ce se afla in mormant sau pe el se pedepseste cu amenda in marime de pana la 300 unitati conventionale sau cu munca neremunerata in folosul comunitatii, de la 180 la 200 ore sau cu inchisoare de pana la doi ani.

"Intr–un cimitir neingradit hotii se depisteaza destul de greu", afirma Gheorghe Dolgoter, subliniind ca iesirea din impas ar fi incheierea unor contracte de paza intre aceasta institutie si posesorii locurilor de veci, asa cum se intampla in tarile civilizate. Noi suntem responsabili doar de inmormantari. Pana in 1995 cele 12 cimitire din capitale erau intretinute din bugetul primariei. De atunci, din cauza autofinantarii, intreprinderea nu poate remedia aceasta problema. Conform Regulamentului de functionare a cimitirelor, rudele raposatilor trebuie sa achite o taxa anuala de 8 lei pentru intretinerea ordinii in cimitire. Doar unii nu se eschiveaza s–o achite.

Politia nu vrea sa prinda jefuitorii de morminte

Intrebat de cate ori a solicitat interventia politiei in capturarea hotilor, in cadrul sedintelor Primariei de Chisinau, Alexandru Berechelea, directorul Combinatului Municipal de Servicii Funerare, a declarat: "Niciodata!". El a spus ca bugetul municipal nu dispune de 5 mil. de lei pentru ingradirea locurilor de veci, inclusiv pentru caile de acces care urmau sa fie asfaltate. Berechelea recunoaste ca a facut repetate demersuri catre edilii capitalei. In consecinta, au fost alocati doar vreo 500 000 de lei.

Primarul interimar de Chisinau, Vasile Ursu, solicitat in aceeasi problema, a declarat ca cetatenii ar trebui sa fie mai responsabili si sa achite taxele, destul de mici, prevazute pentru intretinerea ordinii in cimitire. Tot el a mai precizat ca, la examinarea Bugetului municipal pentru anul 2006 va trebui majorata alocatia destinata intretinerii locurilor de veci.

Blestemati de Dumnezeu si societate

"Profanatorii, vandalii, in general, sunt blestemati de Dumnezeu", a declarat preotul Petru Buburuz, parohul bisericii "Sfintii apostoli Petru si Pavel" din Chisinau. "Avem o societate bolnava. Pestele de la cap se strica. Puterea vinde totul, inclusiv propria tara. Fura toti. Astfel, si acesti hoti jefuiesc nu din saracie, ci din motive de imbogatire. Intr–o lume mediatizata ca a noastra, unde se profaneaza adevaratele valori, nici demnitatea si nici viata omului nu mai are pret. Pentru anihilarea fenomenului, societatea trebuie sa se intoarca cu fata la spiritualitatea stramosilor, la cultura nationala", a mai declarat parintele Buburuz.

Angelina OLARU


Ziarul de Garda
ATENTIE! Versiunea electronica a Ziarului de Garda nu contine toate materialele aparute in editia tiparita.
Adresa redactiei: str. 31 august, nr. 129, bir. 914/c, Chisinau
Tel: 23-79-84, 079523593
ziaruldegarda@yahoo.com