Moldovenii de peste Prut sunt in fiecare zi la Botosani. Ii poti gasi cu precadere prin Piata Centrala. Acolo, vand dis–de–dimineata de la mancare si tigari, la obiecte de sticla sau casnice. In acel loc basarabeni get–beget am intalnit prima data. In urma cu vreo zece ani ei vorbeau doar ruseste. Pe atunci aveau standurile lor proprii pentru comert. Astazi basarabenii trec tot mai des Prutul, adica granita de stat dintre R. Moldova si Romania. Ei stau tot mai mult inclusiv la Botosani. Vorbesc din ce in ce mai rar rusa, ori limba asa–zis moldoveneasca. Unii chiar inteleg si gandesc in limba romana nu doar o vorbesc, dar nu mai au tarabe. Ei isi vand marfurile pe jos la una dintre iesirile din Piata. Cauza marginalizarii s–a pierdut undeva in timp.

Cel mai frecvent ei intra in Botosani prin Vama de la Stanca–Costesti. Si cel mai adesea cu tigari moldovenesti. Pe acestea le revand si dincolo de Botosani. In judetele din sudul Romaniei chiar si in capitala tarii, Bucuresti. Preturile acestor tigari sunt mai reduse decat ale celor romanesti. Comertul cu astfel de tigari care nu sunt avizate de Ministerul Finantelor, adica al celor care nu au timbrul fiscal romanesc aplicat pe fiecare pachet, este unul dintre cele mai profitabile afaceri nu doar pentru basarabeni, ci chiar si pentru romani. Exista filiere de contrabanda cu tigari, formate din oameni, de la introducerea in Romania a cantitatilor permise fiecarui cetatean strain pana la cei care le colecteaza si le restribuie in cantitati imense. Castigurile printr–o contrabanda la un asemenea nivel sunt destul mari. Politistii de frontiera din judetul Botosani confisca saptamanal mii de pachete de tigari, introduse ilegal pentru comercializare. Vamesii mai prind si ei cate un transport cu tigari netimbrate chir prin punctul de trecere a frontierei de la Stanca–Costesti. Doar in acest an confiscarile politistilor depasesc un miliard de lei vechi.

Alti basarabeni cumpara masini, de regula, straine din Romania sau din tarile apropiate, dar in unele cazuri acestea ori sunt furate ori fara acte in regula. Unii dintre ei poate au fost de buna–credinta si nu realizeaza ce au facut, dar altii fac aceste lucruri cu buna stiinta. Ei fac parte din alte retele organizate ale traficului cu autoturisme de lux. Intr–un clasament neoficial al categoriilor de infractiuni comise de basarabeni acesta ocupa locul doi dupa tigari. Urmeaza, mai nou, contrabanda cu benzina. Moldovenii isi umplu rezervoarele pana la refuz, dupa care revand carburantul prin apropierea pietelor din judetul Botosani la jumatate din pretul oficial, cu douazeci de mii de lei vechi romanesti. Autoritatile de la toate nivelurile tolereaza aceste mici afaceri ale basarabenilor, dar sunt extrem de ferme cand este vorba de traficul cu masini de lux, in special din Occident. In aceste cazuri, devenite destul de numeroase in ultimii cinci ani, nimeni nu inchide ochii, ci aplica legea, adica masina este confiscata, iar respectivul cetatean se alege cu dosar penal, fiind expulzat din tara.

Moldovenii vin la Botosani si in alte scopuri, nu doar sa vanda ceva. In urma cu doua saptamani au venit mai multi primari din raioanele de la granita. Timp de doua zile ei s–au intalnit cu omologii lor din Botosani, au vizitat institutii publice, dar si alte locuri de care doar auzisera, cum sunt Ipotestii lui Mihai Eminescu. In contextul trecerii in revista a basarabenilor veniti prin Botosani trebuie mentionat si cunoscutul Pavel Stratan! Scriitori, poeti sau alti oameni de cultura nu prea vin la Botosani. In ultimii ani ei vin doar la mijlocul lunii iunie, la Zilele Eminescu.

Politicienii insa prefera sa se intalneasca mai des decat oamenii de arta. Podul de la Stanca–Costesti este locul lor preferat. La mijlocul lui, departe de ochii si urechile tuturor s–au intalnit si fostul presedinte al Romaniei Ion Iliescu si cel al R. Moldova in urma cu vreo doi ani. In vremurile ultimului deceniu si jumatate de libertate din ambele tari si prim–ministrii acestora au ales drept "loc al cinelor de taina" tot barajul de la frontiera Stanca Costesti.

Odata cu modificarea legislatiei romanesti in privinta obtinerii cetateniei de catre urmasii ori cei care au ramas dupa 1945 dincolo de Prut si care pot dovedi provenienta, tot mai multi locuitori ai R. Moldova au solicitat si obtinut cetatenia romana. Altii, mai tineri, dupa ce au si–au facut studiile in R. Moldova au ales sa se stabileasca in Romania. Unii — la Botosani. Este cazul unui tanar care a intrat in echipa unei televiziuni locale. El este unul dintre reporterii–cameramani al televiziunii din Botosani. O alta tanara a facut si ea parte din trupa Teatrului de Stat din Botosani. In prezent, a emigrat undeva in Occident!

Cristian Dimofte, Botosani
Anastasia Nani, Chisinau