Nr. 56 (13 octombrie 2005)

 Politic

Alegerile locale vor fi un test
Interviu cu Alex Grigorievs, director de program, Institutul National Democratic   Continuare 

Lantul slabiciunilor
Continuare 

In SUA, clasa politica s–a format in jumatate de secol
Interviu cu Michael Getto, director de program Institutul Republican International in Moldova. Continuare 

Ilascu, Papuolias, Voronin — oameni vii si nume de strazi
Doi basarabeni, in viata, au strazi numite in cinstea lor. Primul dintre ei este Ilie Ilascu Continuare 

In SUA, clasa politica s–a format in jumatate de secol

Michael Getto, director de program Institutul Republican International in Moldova

— Anul trecut ati organizat o vizita de studiu pentru un grup de politicieni din Moldova in SUA. Ati resimtit in perioada urmatoare efectele acestei scolarizari in activitatea politicienilor nostri?

— Este adevarat, am contribuit la organizarea unei vizite de studiu pentru politicienii din Moldova. Am invitat reprezentantii a 6 partide, 5 dintre ele fiind reprezentate in Parlament, iar cel de–al saselea a fost PSD, pentru ca e si acesta un partid activ si cu traditii. Am insistat sa prezentam intreg spectrul de politicieni si am reusit sa intrunim impreuna politicieni diferiti, de la Rosca pana la Stepaniuc.

Aceasta vizita a politicienilor din Moldova in SUA a avut doua scopuri: de a le prezenta sistemul politic american, cu tot cu institutiile si traditiile politice, fiind organizate nenumarate intalniri cu politicieni americani. In acest fel, s–a realizat si cel de–al doilea scop al vizitei — si politicienii americani au luat cunostinta de politica moldoveneasca, avand intreg spectrul politic reprezentat. Or, SUA e interesata de politica moldoveneasca anume la aceasta perioada, cand Moldova aspira sa se integreze in institutiile europene si cand chestiunea transnistreana a ajuns in centrul atentiei marilor politicieni din lume. Politicienii din Moldova au vazut cum se iau deciziile in SUA si acum, au tot timpul inainte sa munceasca, utilizand, daca vor crede oportun si experienta politica a altor state.

— Cum apreciati consecintele votului din 4 aprilie?

— Cele 10 puncte votate in coalitie sunt foarte importante pentru democratizarea in continuare a Moldovei. Desigur ca aceste rezultate pozitive nu pot fi sesizate imediat, desi unele au fost parca indeplinite, e nevoie inca de eforturi multe, in special in problema televiziunii publice. Or, in timp ce legislatia este apretata la normele democratice, aceasta nu functioneaza de facto, e nevoie de insistenta pentru implementarea acestor acte legislative. Totodata, si politicienii, ca si alti demnitari de stat trebuie judecati dupa actiuni, nu dupa declaratii, astfel incat atentia publicului se mentine inca pe aceste subiecte neindeplinite plenar.

— Ce parere aveti despre aparitia unor partide noi in acest context, in special a Partidului European?

— In Moldova situatia e diferita de SUA sau alte state, aici exista oportunitati mai multe pentru aparitia si lansarea unor partide noi. E si firesc, deoarece spectrul partidelor e abia in formare si numarul sau numele partidelor se pot modifica. Totodata, aparitia unui partid nou, cum ar fi cel European, este un experiment pe care si–l asuma membrii si liderii lui. Or, aparitia unor partide noi arata ca viata politica in Moldova nu sta pe loc si ca democratia se dezvolta. Este bine, totusi, ca majoritatea partidelor si–au exprimat intentia de a duce Moldova spre Vest, indiferent de locul pe care il mentine pe esichierul politic.

— Ce parere aveti despre fenomenele care se produc in interiorul AMN?

— Este iarasi un simptom al dezvoltarii, al miscarii inainte. Desi aceste framantari interne deranjeaza activitatea acestui partid si situatia pare distructiva, vreau sa remarc aici ca si istoria politica a SUA a cunoscut situatii similare, e adevarat ca asta se intampla cu ceva timp in urma. Or, in primii 50 de ani de existenta a SUA, partidele apareau si dispareau, se coalizau si se razleteau, provocand uneori si situatii de instabilitate pentru intreaga tara. Este adevarat, ca pentru noile democratii ar putea fi mai simplu, deoarece istoria politica a SUA sau a statelor europene dezvoltate poate fi studiata si concluziile pot fi mult mai accesibile acum.

— Cum vedeti schimbarea in Moldova pe parcursul ultimului an, luand in consideratie si campaniile politice care au avut loc la noi?

— Schimbarea este totusi vizibila, mai ales pentru faptul ca sesizez in toate sferele de activitate din Moldova mai multi tineri, cu mentalitate pozitiva, cu studii bune, cu idei moderne. Traditiile sovietice, in sensul negativ al acestei sintagme, dispar vizibil. Moldova s–a mai schimbat in bine probabil si pentru ca in jur s–a schimbat vadit vectorul politic si cel de dezvoltare. Vedeti cat de mult s–a schimbat Romania, uitati–va la valul de revolutii oranj de la Kiev si Tbilisi, in toate statele din jur au venit clase politice noi, cu aspiratii europene. Moldova nu putea ramane sa munceasca pe vechi, sa traiasca pe vechi, dar cel mai important — sa gandeasca ca in trecut. S–au schimbat realitatile geopolitice si Moldova se pare ca tine pasul si directia, impreuna cu vecinii si partenerii sai.

— La ce distanta vedeti rezolvarea conflictului transnistrean?

— Deja ar trebui sa fie mult mai aproape, deoarece la acest moment Transnistria nu mai e privita ca un spatiu in care se intampla fenomene rele cum ar fi traficul de oameni sau transportul ilicit de diferite bunuri. Astazi in contextul politicii internationale, Transnistria e privita ca o regiune care pune in pericol securitatea Europei intregi. Astfel, rezolvarea conflictului transnistrean si securitatea in aceasta parte a lumii a devenit o prioritate pentru intreaga comunitate internationala si asta ne da sperante.

— Moldova ramane una dintre tarile acuzate cel mai mult de coruptie. Credeti ca prin aspiratia sa europeana poate sa fie determinata "sa se lepede" de acest viciu?

— Rapoartele internationale arata acest adevar, coruptia e destul de prezenta in institutiile publice din Moldova. Si daca acest stat doreste cu adevarat sa se integreze in comunitatea europeana, va trebui sa scurteze si distanta dintre declaratii si realizari, ceea ce cred ca nu este imposibil.


Ziarul de Garda
ATENTIE! Versiunea electronica a Ziarului de Garda nu contine toate materialele aparute in editia tiparita.
Adresa redactiei: str. 31 august, nr. 129, bir. 914/c, Chisinau
Tel: 23-79-84, 079523593
ziaruldegarda@yahoo.com