Interviu cu Alex Grigorievs, director de program, Institutul National Democratic

— Sunteti de mai mult de un an in Moldova. Ce s–a schimbat in viata Dvs. in tot acest timp?

— E tot mai mult de lucru si tot mai putina siguranta ca activitatea noastra este eficienta, adica pe potriva eforturilor depuse. Desi, o consecinta favorabila a activitatii noastre este faptul ca astazi Parlamentul de la Chisinau nu mai este atat de uniform. Sunt auzite mai multe puncte de vedere, deseori diferite, exista un pluralism de opinii, desi s–au conturat si puncte de vedere comune, cum ar fi asupra problemei transnistrene sau a cursului european al R. Moldova.

— Daca e sa ne referim la situatia mediilor de informare, in special, a Televiziunii, in conditiile declaratei transformari intr–o institutie publica, cum ati aprecia aceste evolutii?

— Cred ca, in acest sens, foarte multe depind de profesionismul angajatilor. La Televiziune nu e doar cenzura, ci si autocenzura, in conditiile unei lipse pronuntate a profesionismului. Sunt, deci, destule impedimente politice, dar si profesionale, chiar daca noi, reprezentantii organizatiilor internationale, am facut destule ca sa–i instruim pe cei care au dorit aceasta.

— Desi in R. Moldova sunt inregistrate cateva zeci de partide politice, continua sa mai apara formatiuni noi. Cea mai recenta lansare este a Partidului European, construit de tineri care–si declara in calitate de oportunitate cursul european al R. Moldova. Cum apreciati acest fenomen?

— Pozitiv. Timpul, insa, va arata mai multe. Sunt atatea partide, care vin si, fara a se afirma, se pierd. Partidele noi au nevoie de timp pentru a–si manifesta capacitatea si viabilitatea. In opinia mea, exemplul PSL in acest sens este unul destul de potrivit. A aparut, si–a ocupat o nisa, libera pe atunci, a si muncit foarte bine, alegatorii, insa, ii creditau cu cel mult 4 la suta din voturi si asta doar daca participau la alegeri in bloc cu alt partid. Este cert ca pe langa tinerete este importanta si capacitatea de a cuceri increderea alegatorilor.

— Cum vi se pare actuala campanie electorala?

— Actuala campanie electorala, la fel ca si cea precedenta, demonstreaza ca subiectii electorali nu prefera sa abordeze cele mai stringente probleme ale alegatorilor. In astfel de circumstante, nu este deloc straniu sau intamplator ca alegatorii ii trateaza cu aceeasi moneda, ezitand sau chiar refuzand sa participe la alegeri. In astfel de conditii, analizez cu multa atentie propunerea de a reduce pragul electoral si consider ca aceasta idee este una distructiva. Bariera trebuie sa ramana la fel de inalta, iar partidele care se aventureaza sa candideze, trebuie sa munceasca mai mult pentru a accede la putere. In aceste zile, e atata liniste electorala, incat iti faci impresia ca Chisinaul ar avea foarte putine probleme. In lipsa dezbaterilor, alegatorii nu fac o legatura intre candidatii care vor sa ajunga primari si capacitatea lor de a solutiona numeroasele probleme din societate. Lipsa acestei corelatii determina absenteismul alegatorilor.

— Este sau nu adevarat ca R. Moldova se confrunta cu o lipsa acuta de personalitati puternice, in special in politica?

— Nu cred ca puterea este importanta. Mai degraba cinstea, onestitatea sunt imperioase. Mart Larr, primul prim–ministru al Estoniei independente, era pedagog si istoric de profesie. Exemplul lui este unul concludent in sprijinul ideii ca, pentru a contribui la avansarea tarii tale, este suficient sa fii un om cinstit. Fostul premier estonian a recunoscut ca, deseori, nici nu intelegea ce propunea FMI–ul sau Banca Mondiala, nu intelegea, dar respecta cu strictete toate cerintele acestora si reusea. Cinste, constiinciozitate, etica de munca si relatii corecte, aceste reguli simple, fiind respectate de politicieni, pot mentine increderea cetatenilor in acestia.

— Ati reusit sa promovati aceste calitati in randul politicienilor din Moldova?

— Ne straduim sa muncim mai mult cu tinerii, deoarece ei sunt mai receptivi. Ceilalti mai raman ostatici ai educatiei sovietice, comuniste... Tinerii sunt mai curajosi, mai darji. Ei fac ceea ce inteleg ca trebuie sa faca, fara a adresa prea multe intrebari.

— In 2009, ce fel de Parlament am putea avea?

— Greu de spus. Actualele alegeri locale vor fi un test. Ele vor demonstra care partide au sanse adevarate in Moldova. Ideea constituirii unor coalitii ramane insa viabila, chiar daca acestea, ne–am convins deja, se pot destrama usor.

— Va referiti la BMD?

— Ceea ce s–a intamplat cu acest Bloc demonstreaza ca politicienii Moldovei mai sunt dominati de povara trecutului. Pe de alta parte, BMD a avut destule efecte pozitive. Faptul ca Serebrian, Diacov si deputatii acestor formatiuni, multi dintre care sunt destul de bine pregatiti, au ajuns in Parlament, este meritul exclusiv al BMD. In lipsa acestui Bloc, acestia nu ar fi avut nici o sansa sa ajunga in Legislativ. Regret ca nu am reusit sa convingem si PSDM sa adere la BMD. Cred ca locul lui Nantoi este la fel in Parlament si nu la pensie sau pe rol de analist.

— Cum credeti, cat de repede se vor dezice comunistii de denumirea partidului lor?

— Comunistii suporta mai multe dezavantaje din cauza denumirii formatiunii lor. Alte partide din R. Moldova au formatiuni partenere in Occident, pe cand comunistii sunt singuri si aceasta din cauza denumirii si a refuzului lor de a se dezice de trecutul acestui partid. PCRM, insa, s–a implementat destul de bine in sistemul capitalist. Se pare ca ei isi vor pastra titulatura atata timp cat vor mai trai nostalgicii acestei formatiuni, gata sa–i voteze la alegeri.

— Ce ne puteti spune despre opozitia din R. Moldova?

— E in cateva niveluri. Un nivel — anticomunista, care l–a sustinut pe Voronin, dar nu sunt adepti ai PCRM si ai guvernarii comuniste. Al doilea nivel — opozitia intransigenta, formata din cei ramasi in urma destramarii BMD. Ocupati, din pacate, mai mult de situatia din propriul partid. Cred, totusi, ca experienta BMD va mai fi utila si pe viitor. De fapt, cea mai serioasa problema a opozitiei este faptul ca este fragmentata. Aceasta stare lasa balta mai multe probleme ale alegatorilor si aduce succese neinsemnate la alegeri.

— Frica este cea care dicteaza astazi in R. Moldova. Ce pot face oamenii in astfel de conditii?

— Sa inceteze sa se mai teama.

— Va multumim pentru interviu.