Nr. 50 (28 iulie 2005)

 Investigatii

Straista unui fost deputat
Dupa atacurile teroriste, dupa calamitatile naturii si dupa accidentele rutiere care fac tot mai multe victime, o noutate trasnet pentru opinia publica de la noi Continuare 

Business in Armata Nationala
Unul dintre actualii ministri ai cabinetului Tarlev si–a inceput cariera intr–un mod cu totul deosebit Continuare 

Cazul contoarelor la Strasbourg
Art. 29 al Constitutiei R. Moldova, inviolabilitatea domiciliului, prevede ca nimeni nu poate patrunde, fortat, in domiciliul sau resedinta unei persoane fara consimtamantul acesteia, iar perchezitiile si cercetarile la fata locului pot fi ordonate si efectuate numai in conditiile legii. Continuare 

Straista unui fost deputat

Dupa atacurile teroriste, dupa calamitatile naturii si dupa accidentele rutiere care fac tot mai multe victime, o noutate trasnet pentru opinia publica de la noi a fost retinerea in flagrant, de catre angajatii politiei criminale a Comisariatului General de Politie, a ex–deputatului democrat Gheorghe Straisteanu care, in ultimii ani, devenise spaima calugarilor de la Manastirea "Adormirea Maicii Domnului" din Tiganesti.

Comunicatul de presa prin care se relata despre acest flagrant dezvaluia ca ex–deputatul ar fi activat intr–o grupare criminala, specializata in furturi din automobile prin "metoda moscovita". Retinutii, locuitorul satului Tiganesti, raionul Straseni, pe nume Gheorghe Straisteanu, in varsta de 51 ani si bastinasul oraselului Calarasi, Viorel Agachi, in varsta de 31 de ani, cu antecedente penale, au fost documentati pe parcursul mai multor luni. Politistii au constatat ca furturile din automobile erau comise dupa o metoda specifica: victima era selectata in preajma bancilor, caselor de schimb valutar sau a pietelor. De obicei era vorba de un barbat solid, cu geanta sau portmoneu impunator. El era urmarit pana la masina unde, pe neobservate, unul din raufacatori spargea roata din dreapta automobilului.

Ulterior, in timp ce posesorul unitatii de transport inlocuia roata deteriorata, unul dintre complici fura bunurile materiale, ramase fara supraveghere in salonul automobilului.

Ex–deputatul Straisteanu si ex–condamnatul Agachi sunt banuiti de comiterea unor infractiuni analogice atat pe teritoriul Chisinaului, cat si in alte raioane ale republicii.

La prima vedere, in contextul criminogen de la noi, aceasta stire pare una banala, in realitate, insa, daca e sa fie analizat mai amplu, evenimentul dezvaluie esenta mai multor reprezentanti ai clasei politice de la noi, constituita, in mare parte, din persoane care nu au idee despre traditii, doctrine si strategii politice, or, asa–zisa categorie de politicieni s–a format din tipi care, sub pretextul schimbarii si democratizarii societatii, au transformat declarata lor "lupta" politica intr–un business profitabil.

Gheorghe Straisteanu face parte din aceasta categorie. Absolvent al scolii de militie de la Kiev, in perioada 1978–84, lucreaza in calitate de inspector anchetator pe cauze penale. Urmeaza trei ani de munca in cadrul serviciului de pompieri, dupa care, pe valul reformelor economice si a liberalizarilor, se lanseaza in afaceri. Este important sa amintim aici ce fel de afaceri se incropeau pe atunci. Erau timpurile in care foarte putini se intrebau cum poate fi lansat un business in lipsa unui capital initial. Straisteanu, in cadrul serviciului de pompieri, putin posibil sa fi acumulat resursele necesare pentru deschiderea mai multor firme, despre care se aminteste in ampla sa biografie. Deci, un simplu angajat al serviciului de pompieri ajunge proprietar al firmelor "Murelor", "Anaconda", "Eurosistema", "Eurocapital". Si asta nu e tot. In 1994, in plina guvernare agrariana, organizeaza si conduce Asociatia "Catalan", specializata in importul produselor petroliere. "Catalan"–ul lui Straisteanu devine si primul studio privat de televiziune din R. Moldova, organizat gratie suportului metodologic acordat de Valeriu Frumusachi. Despre afacerile televizate ale proprietarului Straisteanu circula bancuri si legende, aici, insa, e locul sa amintim ca "televidenia" (anume astfel Gheorghe Straisteanu prefera sa–i zica postului sau de televiziune) i–a determinat pe liderii unuia dintre cele mai importante partide politice de atunci, Partidul Fortelor Democratice, sa–i ofere acestuia un loc de frunte pe lista electorala la alegerile parlamentare din 1998, astfel incat, unul dintre cei mai dubiosi oameni de afaceri devine deputat in Parlamentul R. Moldova, alaturi de personalitati celebre si de adevarati patrioti cum ar fi Ilie Ilascu, condamnat la moarte pentru participarea sa la lupta de eliberare nationala din Basarabia. Atat doar ca, fiind deputati, Ilie Ilascu a ramas inca mult timp in celula mortii de la Tiraspol, iar Gheorghe Straisteanu si–a continuat businessul, speculand lupte politice duse in numele democratiei si prosperarii R. Moldova pe fagasul european...

Bani furati in campanii electorale

De fapt, nimic nu s–a schimbat de atunci, doar ca, de fiecare data, in alegeri, locul lui Straisteanu il ocupa altcineva care, la fel ca si acesta, prin 1998, reuseste sa intre sub pielea unor lideri de partide, investind bani furati in campanii electorale desfasurate sub lozinca dreptatii si a mersului european al tanarului stat independent.

In 2001, cea de–a doua tentativa a lui Straisteanu de a–si prelungi mandatul de deputat a esuat, astfel incat, acest om "politic" caruia aflarea in Parlament i–a adus destule beneficii, facand, totodata, mai transparenta si activitatea sa de om certat cu legea, s–a vazut nevoit sa dea bir cu fugitii. De atunci a si inceput o noua etapa in viata politistului Straisteanu. Bancile de la care luase credite in speranta ca nu le va rambursa niciodata au insistat si, in urma unor sentinte de judecata, au obtinut sechestrarea televiziunii si a celor cateva benzinarii ale acestui personaj tipic al businessului si al politicii chisinauiene. Tot din cauza fraudelor s–a despartit de mai multe mosii, retragandu–se de la Ghidighici in satul sau de bastina, Tiganesti, evitand, cu greu, condamnarea la privatiune de libertate pe care o intuiau toti cei de–i cunosteau activitatile dubioase. Din 2001, de cand s–a vazut lipsit de imunitate parlamentara, a tot incercat sa fuga de lege, de pedeapsa, dar si de oameni... Toate bune, intr–un fel, or, acasa (la Tiganesti, in cazul lui Straisteanu) si peretii sunt tamaduitori.

Poate ca lucrurile nu ar fi avansat intr–un hal fara de hal, astfel incat sa–l descoperim astazi pe ex–deputatul Straisteanu retinut intr–o celula mucezita a unui penitenciar acuzat ca, la ai sai 51 de ani, asemeni unui sarlatan de drumul mare, sustragea bani si obiecte de pret din automobilele unor oameni despre care acesta gandea ca ar avea de unde se imparti si cu el. Poate ca lucrurile nu ar fi avansat, daca nu ar fi existat lacomia, lenea si foamea, banala foame din cauza careia oamenii sunt gata sa atace. Apropo, pana a ajunge sa practice businessul pentru care a fost retinut, Straisteanu a terorizat calugarii de la Manastirea "Adormirea Maicii Domnului" din satul sau de bastina. Practica vanatul cu o arma de foc, spuneau, acum doi ani, calugarii. "Vietatile de pe lacul manastirii scapau cu greu de arma lui Straisteanu. Tot el se conectase ilegal la reteaua de curent electric ce alimenta sfantul locas, sustragand de acolo energie si provocand astfel deconectarea manastirii, care acumulase mari datorii din cauza furturilor operate de ex–deputatul Straisteanu care avea si alte predilectii, printre acestea fiind si jefuirea campurilor muncite de calugari. Astfel ca, din vanat si din roadele sechestrate de pe campurile manastirii, acesta organiza mese copioase, cu betii si chefuri pentru cercul sau de amici, altul decat cel pe care–l avea fiind patron de televiziune sau, mai tarziu, deputat.

Straisteanu, prietenul Mitropolitului Vladimir

Calugarii au luptat cat au luptat, au incercat sa mediatizeze relatia lor speciala cu Straisteanu, dar, se pare, (farade)legile continuau, dintr–un fel de inertie, sa lucreze in favoarea celor care, timp de patru ani, a fost implicat in emiterea lor. Mai e ceva. Sub pretextul initierii unui Fond special, al Mitropoliei Chisinaului si a Moldovei, iar, ulterior, a unui complex turistic, "Inima Codrului", Straisteanu devenise prieten apropiat al Mitropolitului Vladimir, bucurandu–se de tot sprijinul si consideratia acestuia. Asa s–a intamplat ca, dupa ce a zacut mai mult timp in bezna, in prezent Manastirea Tiganesti este deconectata de la linia telefonica, astfel incat nu am putut afla daca nu cumva tot Straisteanu a fraudat relatia locasului sfant cu Telecomul.

Am urmarit secvente cu filmari operative la subiectul retinerii celor doi. Am ascultat declaratiile ex–deputatului Straisteanu care nu–si recunoaste actiunile, admitand insa ca soferul si prietenul sau Agachi, doar el, e infractorul si mi–am amintit un episod similar cu acelasi Straisteanu. In 1996, echipa Televiziunii "Catalan" descoperise ca patronul intercepta ilegal toate convorbirile telefonice din redactie. A fost sesizata Procuratura Generala. In biroul unui anchetator, patronul televiziunii nega toate cele sesizate de ziaristi, declarand ca aude pentru prima data despre astfel de probleme. Si asta dupa ce, in prezenta intregului colectiv al Asociatiei "Catalan", inclusiv soferi, livadari, constructori, caseta cu convorbirile telefonice fusese audiata public.

Atat de multe capete de acuzare au existat in ultimii 15 ani pe marginea activitatilor dubioase ale lui Straisteanu, incat pare cel putin ciudat faptul retinerii acestuia pentru o serie de furturi banale pe care el nici macar nu si le recunoaste. Mai important se pare ca e ceea ce va urma dupa aceasta retinere. Surse din cadrul MAI spun ca, prin declaratiile sale potrivit carora ar exista un singur vinovat, soferul sau, Agachi, Straisteanu isi croieste drum spre libertate. Acestia mai afirma ca ex–deputatul ar mai avea destule relatii, oameni de calitatea sa, plasati bine in structurile statului, care, eventual, in schimbul unor sume de bani, i–ar putea asigura iesirea din carcera. Si, de ce nu, revenirea in clasa politica, or, calitatea acesteia a ramas neschimbata.

Aneta GROSU


Ziarul de Garda
ATENTIE! Versiunea electronica a Ziarului de Garda nu contine toate materialele aparute in editia tiparita.
Adresa redactiei: str. 31 august, nr. 129, bir. 914/c, Chisinau
Tel: 23-79-84, 079523593
ziaruldegarda@yahoo.com