Lumea cartilor si a locului, unde este ea depozitata– Biblioteca– este o lume fascinanta si universala, incat nu poate fi cuprinsa intr–o singura fraza, ea constituindu–se intr–o institutie de mare prestigiu.

Cea mai veche biblioteca este, fara indoiala, cea din Ramesseum (templul din Theba), dar prima mentionata de istorie este biblioteca publica fondata de Pisistrate la Atena, in anul 540 i.Hr. Mai tarziu, in 298 i.Hr, Ptolomeu Soter infiinteaza la Alexandria vestita biblioteca a antichitatii care continea peste 200.000 de volume.

Se pot cita marile colectii din Roma antica care apartineau lui Lucullus, Varron, Atticus si lui Cicero. Augustus a infiintat bibliotecile publice Palatine si Octaviene, iar Traian, biblioteca Ulpia. In aceasta perioada, la Roma, capitala Imperiului Roman, erau deschise 28 de biblioteci publice si un mare numar de colectii private.

Biblioteca din Constantinopol, fondata in anul 355 d.Hr., de catre imparatul Constantin, numara peste 120.000 de volume, care au fost arse partial de catre iconografi, in secolul VIII. Constantin Porfirogenetul restabileste biblioteca pana la caderea Imperiului Bizantin. Sub Mahomed al II–lea, aceasta este conservata si pastrata in serai. Musulmanii stapaneau importante biblioteci din Alexandria si din Cairo si daca dam crezare scrierilor arabe, ultima continea peste 4.600.000 de volume. Pe timpul ocupatiei musulmane, Spania poseda 70 de biblioteci publice, iar cea din Cordoba continea 400.000 de volume.

In Occident, aproape toate bibliotecile apartineau, pana in secolul XIV, institutiilor bisericesti. Odata cu Renasterea, incepe o era noua, este vorba de epoca principalelor biblioteci europene din Praga, Paris, Viena, Vatican si Florenta, infiintata de Lorenzo de Medici.

Inventia tiparului creeaza posibilitatea formarii a mai multor colectii in orasele din Germania, Italia si Franta. Cele mai importante biblioteci din Europa si America, in sec. al XIX–lea, erau:

— Nationala din Paris, fondata in 1350, cu 2.100.000 de volume si 150.000 de manuscrise;

— Bodleian din Oxford, fondata in 1598, cu 335.000 de volume si 30.000 de manuscrise;

— Royale din Munchen, fondata in 1660, cu 900.000 de volume si 22.000 de manuscrise;

— Imperiala din Viena, fondata in 1440, cu 600.000 de volume si 20.000 de manuscrise;

— Biblioteca din Vatican, fondata in 1378, cu 105.000 de volume si 25.000 de manuscrise;

— Imperiala din St. Petersburg, fondata in 1714, cu 1.100.000 de volume si 35.000 de manuscrise;

— Universitatea Harvard din SUA, fondata in 1638, cu 200.000 de volume.

In Romania, primele biblioteci publice au fost infiintate la Bucuresti si Craiova, in anul 1836. Doi ani mai tarziu, in 1838, si la Iasi se deschide o biblioteca publica. Ion Ghica si C. A. Rosetti infiinteaza la Paris, in anul 1845, "Societatea studentilor romani", iar in scurt timp deschid o biblioteca romaneasca destinata studentilor care militau pentru unitatea politica a tarilor romane. In 1864, potrivit "Regulamentului pentru bibliotecile publice", Biblioteca Colegiului National Sf. Sava, devine Biblioteca Centrala din Bucuresti, iar Biblioteca Universitatii din Iasi, Biblioteca Centrala din Iasi. Academia Romana isi infiinteaza propria biblioteca in anul 1867, care primeste prima donatie de documente istorice din partea lui V.A. Urechea. In anul 1898, aceasta biblioteca devine publica pentru cercetatori.

Legea "depozitului legal", prin care fiecare tipografie este obligata sa trimita cate trei exemplare din fiecare tiparitura bibliotecilor din Bucuresti, Iasi si Bibliotecii Academiei Romane, intra in vigoare la 13 aprilie 1885. In anul 1890, incepe construirea cladirii Bibliotecii Centrale Universitare din Bucuresti dupa planurile arh. Paul Gottereau. La 14 martie 1895, in prezenta regelui Carol I, s–au desfasurat solemnitatile de inaugurare a Bibliotecii Fundatiei Universitare "Carol I".

Duminica 11 noiembrie 1890, are loc la Galati inaugurarea Bibliotecii Publice "V. A. Urechea" cu sediul la Liceul "Vasile Alecsandri". In discursul inaugural V. A. Urechea rosteste urmatoarele cuvinte: "Cartile nu sunt facute pentru anume om, ci pentru toti delaolalta, ca, precum vazduhul nu–l inchide omul numai pentru sinesi, ci din el traiesc cu totii, asa si din carte, cade–se a se impartasi tot neamul romanesc".

Pe fondul acestei traditii culturale nu este de mirare faptul ca la Balti, in R. Moldova, se acorda o deosebita atentie necesitatii unei Biblioteci Universitare de prima marime, care sa garanteze buna functionare a universitatii conform principiului enuntat de John Christi: "Biblioteca este cheia de bolta a sistemului de studiu independent...".

Biblioteca este fondata in 1945 pe langa Institutul de invatatori, in incinta cladirii fostului liceu de fete "Domnita Ileana". Institutia capata o importanta deosebita in 1992, odata cu obtinerea statutului de universitate a fostului institut. La 1.09.1986, Universitatea din Balti inaugureaza noua cladire a Bibliotecii Universitare "Casa alba", avand–o ca director pe dna Faina Tlehuci care a participat la elaborarea proiectului si a tehnologiei specifice unei biblioteci functionale, implementand tehnica de calcul, posta pneumatica si transportul pe banda rulanta care face legatura dintre depozit si cititori.

Structura robusta a bibliotecii se armonizeaza fericit cu un alt monument, Biserica Sf. Neculai din vecinatate. Atmosfera de curatenie si aerisire te frapeaza datorita unui bun obicei care denota o grija deosebita pentru cititor, dar si harniciei personalului. Scarile impozante te conduc spre galeria domnitorilor care te readuce cu gandul la istoria noastra zbuciumata. La acelasi etaj, parca pentru a contempla spatiul gratie unui luminator ingenios plasat, iti este oferita posibilitatea de a te aseza intr–un fotoliu pentru a medita sau a rasfoi vreo revista. Apoi, ai de ales una dintre frumoasele sali cu literatura nationala si straina sau pentru auditie muzicala. Poti sa poposesti la coltul dedicat preotului basarabean Igor Jechiu, care a initiat primele legaturi ale galatenilor cu Biblioteca Universitara din Balti

Trecerea de la scrierea chirilica la cea latina si decretarea limbii nationale au ridicat probleme deosebite pentru conducerea Universitatii si a Bibliotecii Universitare. Completarea cu literatura de specialitate in limba nationala a fost una din cele mai dificile probleme de rezolvat. Presiunea cadrelor didactice asupra conducerii bibliotecii de a achizitiona carti de specialitate si literatura indicata in bibliografie, era enorma. Aceasta grea misiune a realizat–o directoarea bibliotecii care a stiut sa mobilizeze toate relatiile interne si externe, si sa convinga conducerea Universitatii de importanta unor fonduri financiare speciale pentru achizitionare de carte. Astfel, intr–un timp relativ scurt a fost asigurat strictul necesar de literatura.

Fondurile de carte sunt alimentate cu mult discernamant. Impresioneaza reactia Bibliotecii la nevoile noilor specialitati universitare. Concomitent se desfasoara si un proces foarte important de inregistrare pe suport electronic a cartilor pentru a putea fi accesate usor de catre cititori. Aceasta e cea mai spectaculoasa actiune de modernizare a procesului de informatizare.

Spunem cu certitudine ca Biblioteca Universitara din Balti e o institutie de nivel european care contribuie la efortul intelectual necesar pentru integrarea in marea comunitate a statelor europene.

De la Galati, Radu Motoc, pentru Ziarul de Garda