La fiecare sfarsit de saptamana, cate doua jumatati de zi, deputatii se intrunesc in sedinte plenare. De ceva timp, telespectatorii si radioascultatorii ii pot vedea in direct. Acest spirit de transparenta ii ordoneaza, cei drept in mod diferit, pe deputati. Cei din opozitie se straduiesc sa aduca cat mai multe argumente plauzibile, incercand astfel sa doboare doi iepuri cu o singura maciuca: pe de o parte, ei spera sa–si convinga oponentii politici, iar pe de alta parte — vor sa destepte lumea, afectata de minciuna si dezinformare.
Deputatii puterii amintesc mai degraba ca ar accepta replica unei femei agramate care, intr–un context, atunci cand incercam sa–i imortalizam imaginea pentru un reportaj publicat ulterior in Ziarul de Garda, se ascundea, rugandu–ne: "Nu ma televizati!"
Astfel si sefa fractiunii parlamentare PCRM, Eugenia Ostapciuc, nu pierde nici o ocazie, insistand ca sedintele sa nu se mai "televizeze"... din contul taranilor. Grija acesteia pentru tarani este de–a dreptul ridicola, daca punem pe cantar toate avantajele de care se bucura, nu se stie pentru ce fel de merite, chiar ea. Un calcul sumar ar demonstra ca aceste avantaje echivaleaza, in lei, cu cheltuielile facute pentru "televizarea" sedintelor, adica pentru mai buna informare a alegatorilor. Oratoarea nu s–a indignat niciodata ca, pe parcursul intregii zile–lumina, aceiasi telespectatori sunt lipsiti cu desavarsire de programe TV la Moldova 1.
Doua proiecte de legi, despre "modificarea si completarea Legii privind actele de identitate din sistemul national de pasapoarte" si despre modificarea "Legii cu privire la migratiune", si a "Legii privind actele de identitate" au marcat spectacolul parlamentar din 20 mai.
Chiar in debutul sedintei, examinarea unui punct din Ordinea de zi este suspendata pe motiv ca nu a fost prezentat un raport al comisiei responsabile (Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica, presedinte — Iurie Stoicov, deputat PCRM). Suspendarea a si provocat suscitarea. Care articole ale Legii, privind actele de identitate din sistemul national de pasapoarte, trebuie modificate printr–o noua lege?
Nota informativa elaborata la setul de documente pregatit special pentru sedinta din 20 mai dezvaluie ca noua redactie a respectivei legi prevede "reactualizarea categoriilor de persoane care au dreptul la pasapoarte diplomatice". Din acelasi document aflam ca MAE a propus acordarea dreptului de a detine pasaport diplomatic consilierului presedintelui R. Moldova cu functii speciale, precum si sotiilor (sotilor) cetatenilor R. Moldova care au detinut functia de presedinte al republicii, al Parlamentului sau cea de prim–ministru, pentru a facilita calatoriile peste hotare a acestor categorii de fosti functionari inalti si a sotiilor sau sotilor lor. Acelasi proiect de lege prevede acordarea pasapoartelor de serviciu consilierilor presedintelui, consilierilor prim–ministrului, consilierilor viceprim–ministrilor , precum si sefilor aparatelor presedintelui, Parlamentului, Cancelariei de Stat, precum si adjunctilor acestora, precum si sefilor departamentelor din cadrul ministerelor. Si pretorii din municipii, potrivit aceluiasi proiect, merita sa detina pasapoarte de serviciu.
De ce, totusi, a fost contramandata examinarea acestui proiect? Deputatii care au spiritul umorului afirma ca motivul principal ar fi lipsa nevestelor consilierilor din catastiful persoanelor care merita si ele pasapoarte diplomatice sau de serviciu.
Celalalt proiect, examinat si votat in prima lectura, prevede introducerea, incepand cu 1 aprilie 2006, a pasapoartelor biometrice, destinate calatoriilor in strainatate. Amintim aici ca, de la 26 septembrie 2006, in toata Europa vor fi introduse pasapoarte biometrice. Astfel de acte includ toate datele despre posesor, stocate intr–un microprocesor implantat in document. Pasaportul va contine o fotografie holografica, informatii despre grupa sangvina, statura si culoarea ochilor posesorului. Noile amendamente acorda cetatenilor dreptul de a detine doua pasapoarte.
Initiativa legislativa apartine Ministerului Dezvoltarii Informationale (ministru — Vladimir Molojen). Desi deputatii din opozitie au argumentat ca proiectul propus este unul imperfect, 53 de deputati comunisti, prezenti in acea zi la sedinta, au votat documentul. Deputatii AMN si–au argumentat refuzul de a vota acest proiect prin faptul ca autorii documentului nu au prezentat nici o informatie, privind costul noilor pasapoarte care, in opinia expertilor, va fi mult mai mare decat cel actual.
"Orice lucru isi are costul sau", argumenta Dumitru Braghis, insistand sa afle de la reprezentantul Ministerului Dezvoltarii Informationale, Sergiu Satnic, care va fi costul concret al implementarii acestei legi si cine anume va suporta cheltuielile. Nu a aflat. Satnic si–a argumentat tacerea prin faptul ca "toate preturile vor fi discutate la comisia guvernamentala".
Raportorul a refuzat sa indice agentii economici care vor presta serviciile respective, chiar daca Vlad Cubreacov a amintit despre "practica paguboasa" pe care a evitat s–o invoce acum, de favorizare a agentilor straini in defavoarea R. Moldova.
"Din bugetul de stat nu va fi luata nici o… copeica", afirma Satnic, lasand sa se inteleaga fara echivoc ca banii vor fi consumati din bugetele austere ale cetatenilor.
Vitalia Pavlicenco, deputat AMN, atentiona Parlamentul ca, in astfel de conditii, de camuflare a informatiei si de avantajare a unor agenti economici privati, in defavoarea statului si a cetateanului de rand, "imperiul pasapoartelor nu va cadea", iar Eugenia Ostapciuc, sefa fractiunii PCRM, asigura deputatii si telespectatorii ca are "raspuns la toate intrebarile" si nu cheltuieste banii... Pentru a fi si mai convingatoare, ex–speakerita a precizat: "Satnic ne–a raspuns la toate intrebarile." Astfel, cu toate intrebarile satisfacute, toti deputatii din fractiunea Eugeniei Ostapciuc au votat in favoarea acestui proiect, chiar daca au existat suficiente opinii ca acesta–i imperfect.
De altfel, ei au tinut cont si de sugestia presedintelui Parlamentului, Marian Lupu, care i–a rugat sa voteze pro acest proiect vizat "pe dimensiunea generala".
Aneta GROSU