 |
|
Saptamana trecuta, aflat intr–o vizita la Primaria Chisinau, presedintele Voronin a declarat franc ca "razboiul rece cu Primaria s–a terminat", lasand sa se inteleaga clar ca rafuiala organelor de drept cu edilii capitalei, unii dintre care se mai afla incarcerati in izolatorul CCCEC, a fost o comanda politica. Din pacate, placerea mai marilor zilei de a se rafui cu anumite persoane si slugarnicia reprezentantilor organelor de drept care se dedau abuzului de dragul mofturilor superiorilor, sunt platite cu bani grei ai contribuabililor. Pentru ca cei hartuiti, pana la urma, isi gasesc dreptatea in justitie si, drept urmare, solicita statului, asa cum e firesc, despagubiri morale si materiale pentru prejudiciul cauzat in urma abuzurilor admise de organele statului. Astfel, moftul si interesele cauzeaza daune de milioane statului. Numai in anul 2004, din banii publici au fost platite despagubiri in suma de peste 5 milioane de lei pentru repararea prejudiciului moral si material cauzat unor persoane retinute sau arestate ilegal. In anii urmatori, potrivit reprezentantilor Ministerului Finantelor, sumele pe care le va scoate statul din bugetul public pentru astfel de cheltuieli vor fi si mai mari, intrucat in ultimele doua scrutine electorale, organele de drept au batut recordul la retineri spectaculoase.
Centrul de Investigatii Jurnalistice a analizat doar cateva cazuri in care slujul sau incompetenta organelor de drept a facut ca de pe spatele contribuabilului sa se mai jupoaie cateva piei.
La 10 aprilie 2003, in plina campanie electorala, organele de drept au facut show din retinerea fostului membru al Partidului Comunistilor, Petru Sosev, caruia i se incrimina complicitatea la rapirea si asasinarea unui oficial de la Departamentul Tehnologii Informationale, moartea caruia nu a fost dovedita. Atunci, liderii comunisti s–au grabit sa declare ca arestarea lui Sosev este o dovada ca partidul isi curata randurile de elementele corupte, desi acesta rupsese relatiile cu partidul inca in 2001. Sosev a stat incarcerat in izolatorul MAI timp de doua saptamani. La eliberare nu s–a mai facut spectacol, asa cum s–a intamplat la retinerea sa. In iunie 2003, dosarul penal impotriva lui Sosev a fost clasat. Fostul deputat comunist spune ca arestul sau a fost o comanda politica, ce i–a prejudiciat grav imaginea de om de afaceri si i–a afectat, si pe membrii familiei sale. Avocatul lui Sosev, Mihai Murzac a declarat ca la arestarea clientului sau au fost admise incalcari grave ale legislatiei. Pentru ca cei care l–au nedreptatit nu s–au grabit sa–si ceara public scuze, Sosev a chemat in instanta statul, cerandu–i despagubiri morale in valoare de 2 milioane de lei. Instanta, care a examinat cauza lui Sosev, a satisfacut cererea partial, considerand ca statul trebuie sa compenseze prejudiciul cauzat omului de afaceri cu suma de 150 mii de lei.
Din instanta in instanta, suma prejudiciului a ajuns la 10 mii de lei. Petru Sosev ne–a declarat ca lasa acesti bani statului, pentru majorarea lefilor celor care l–au persecutat.
Femeia de afaceri Eugenia Duca a fost subiectul unor lungi litigii civile si procese penale, fiind persecutata si tinuta in detentie aproape jumatate de an, pentru ca in final sa fie indreptatita. Pentru umilintele la care a fost supusa ca sa–si cedeze afacerile, din "mila" unor demnitari si conducatori ai organelor de drept, Eugenia Duca a pretins de la stat despagubiri in valoare de un milion de lei. Instanta i–a evaluat suferintele la suma de 150 mii de lei. Punctul final in cazul Duca urmeaza sa–l puna Curtea de la Strasbourg, fapt ce va atrage dupa sine alte cheltuieli pentru Moldova. Numai ca, asa cum se intampla la noi, acesti bani vor trebui sa fie achitati din bugetul public si nu din buzunarul celor care au persecutat–o pe Eugenia Duca, distrugandu–i, asa cum s–a exprimat ea, sanatatea si bunul nume.
Ca sa aratam pana unde pot ajunge cei platiti sa ne asigure linistea si securitatea, vom aminti cazul omului de afaceri Totraz Soskiev, care a iesit pana la magazin si s–a intors acasa peste trei zile, pe care le–a petrecut, de nevoie, in izolatorul SIS. El a fost rapit in plina strada de reprezentantii Serviciului de Informatii si Securitate, fara sa i se prezinte cel putin motivele retinerii. Timp de trei zile, cat a stat inchis, reprezentantii SIS nu i–au permis sa–si anunte rudele si sa beneficieze de serviciile avocatului. Pentru excesele admise de oamenii legii, Soskiev a atacat in instanta statul, pretinzand in calitate de daune morale pentru privarea de libertate si tratamentul inuman la care a fost supus — 3 milioane de lei. Prima instanta i–a satisfacut partial cererea, acordandu–i suma de 250 mii de lei, alte doua instante au redus aceasta suma pana la 50 de mii, iar Curtea Suprema de Justitie a decis ca statul sa–i acorde despagubiri in suma de 10 mii de lei. Si in acest caz cuvantul final urmeaza sa si–l spuna Curtea Europeana pentru Drepturile Omului.
Fostul sef al Departamentului Privatizarii Visarion Cesuiev, unul dintre putinii demnitari, ajunsi dupa gratii, a stat incarcerat timp de 13 luni, fiind acuzat de luare de mita, pe timpul cand era director al Fondului de Investitii "Cais–F". In 2004 dosarul respectiv a fost clasat, dupa ce procurorul a renuntat la invinuire. Vazandu–se indreptatit, Cesuiev a actionat organele de drept in judecata, solicitand repararea prejudiciului material si moral de ordinul milioanelor. Pana la urma, Cesuiev a renuntat la recuperarea prejudiciului moral. Statul i–a platit pentru cele 13 luni de detentie ilegala 50 mii de lei. Solicitat sa explice refuzul de a cere statului si repararea prejudiciului moral, Cesuiev a declarat ca "nu este etic sa ceara despagubiri, deoarece statul l–a scapat de inchisoare", desi considera condamnarea sa drept o "grava eroare judiciara".
Am prezentat doar cateva cazuri, in care cei care au cazut in plasa intereselor de grup, comenzilor politice sau reglarilor de conturi au avut puterea si curajul de a merge pana la capat, ca sa repuna adevarul in drepturile sale. Cati insa dintre oamenii simpli sunt maltratati si tinuti in detentie ani de zile fara a sti macar de ce s–au facut vinovati? Sau cati dintre cei care au cazut victime dezmatului oamenilor legii nu au posibilitati sau nu le mai ajunge sanatate sa–si caute dreptatea? Relevant in acest sens este cazul unui tanar din Chisinau, care a fost nenorocit in batai, timp de un an si jumatate cat s–a aflat in detentie, fiind impus sa recunoasca o crima pe care nu a comis–o. Tanarul a fost incarcerat, la numai 18 ani, pentru faptul ca l–ar fi ucis pe tatal sau vitreg, un cunoscut om de afaceri. Abia peste un an si jumatate, s–a constatat ca asasinii, de fapt, sunt altii. Insa era tarziu. Sanatatea baiatului nu mai poate fi recuperata. Nici chiar cu cei 500 de mii de lei — despagubirea obtinuta de la stat. De altfel, aceasta, potrivit Ministerului de Finante, este suma maxima pe care statul a trebuit s–o plateasca unei persoane fizice pentru actiunile ilicite ale organelor de urmarire penala. Suma maxima achitata de stat sub forma de despagubiri pentru prejudiciul material cauzat unei persoane juridice este de 3 milioane de lei.
Centrul de Investigatii Jurnalistice a initiat aceasta investigatie inca la sfarsitul anului 2003, Ministerul Finantelor a facut tot posibilul sa nu ajungem la informatia privind sumele care se aloca din bugetul public pentru recuperarea prejudiciului moral si material, cauzat de incompetenta organelor de drept. Nu banuiam ca solicitarea noastra ii va pune pe jar pe cei de la MF, iar mai apoi, dupa cum aveam sa constatam, chiar si pe seful Guvernului. A fost nevoie si de un lung proces de judecata, in care, practic nu am obtinut nimic, dar care a scos in vileag nu numai practica vicioasa de implicare a puterii executive in activitatea justitiei, dar si faptul ca acestea se pun de acord atunci cand trebuie sa ascunda faradelegile unor functionari.
Abia recent, dupa ce am facut un nou demers catre conducerea MF, am putut afla raspunsul la intrebarile ce ne framantau. Astfel, potrivit MF, in anul 2003 statul a achitat despagubiri pentru actiunile ilicite ale organelor de urmarire penala, ale procuraturii si ale instantelor judecatoresti in suma de 1,25 milioane de lei, in anul 2004 aceasta suma a constituit peste 5 milioane de lei. In total, numai in ultimii doi ani din bugetul de stat au fost scoase 6,4 milioane de lei, fara ca macar unul dintre judecatori, anchetatori sau procurori sa fie pedepsit pentru neprofesionalism sau chiar rea intentie.
Experti in domeniul dreptului sustin ca sumele pe care le acorda instantele de judecata din Moldova drept despagubiri pentru prejudiciul moral cauzat cetatenilor prin actiunile ilegale ale organelor de drept sunt foarte mici, in comparatie cu prejudiciul real care–i este adus persoanei atunci cand este privata de liberate, maltratata, numita in public: criminal, hot, corupt etc. Numai directorului SA "Apa Canal", Constantin Becciev, potrivit unor juristi, statul ar trebui sa–i achite despagubiri in suma de cel putin 6 milioane de lei. Instantele de judecata, insa fac tot posibilul pentru a micsora cat se poate sumele despagubirilor pe care statul trebuie sa le acorde cetatenilor, ca urmare a incompetentei si abuzurilor admise de cei care sunt platiti din bani publici sa supravegheze respectarea legii. Iar conducatorii organelor de drept nu fac nimic pentru a–i trage la raspundere pe cei din cauza carora a fost prejudiciat statul si au avut de suferit persoane nevinovate. Pentru ca daca exista oameni trasi ilegal la raspundere, atunci trebuie sa poarte raspundere si cei vinovati de comiterea acestor ilegalitati.
Centrul de Investigatii Jurnalistice
(www.investigatii.md)