Cei care stiu a contabiliza timpul, spun ca, de curand, se implineste un an de cand a demarat procesul de transformare a Companiei de Stat Teleradio–Moldova intr–o institutie publica. S–au scurs luni de proteste si disponibilizari masive, insotite de greva foamei, declarata de fosti angajati, de combatanti si reprezentanti ai intelectualitatii. Intre timp, dupa atatea sacrificii, telespectatorii mai exigenti au asteptat ca televiziunea va deveni, in sfarsit, si a lor. Ultimul scrutin parlamentar a demonstrat insa ca nimic bun nu s–a intamplat la televiziune si ca aceasta institutie mai ramane cuprinsa in mrejele dezinformarii. Ultimele date, selectate din Raportul "Monitorizarea mass–media in perioada electorala si postelectorala", dezvaluie ca in favoarea PCRM a fost acordat 90 la suta din timpul in care formatiunile politice de la noi au fost prezentate in context pozitiv la stirile de la Moldova 1 (perioada 5.03 — 4.04.2005). Acest context pozitiv, dozat in proportie de 90 la suta, nu inseamna nimic altceva decat lipsa cu desavarsire a unui pluralism de opinii, manifestari brutale ale cenzurii si o prezentare tendentioasa a realitatii. Acelasi raport arata ca, la Moldova 1, PCRM este partidul care a fost prezentat in context negativ intr–o proportie infima, adica insesizabil de putin. Deci, potrivit televiziunii publice, la noi exista un singur partid politic demn de toata admiratia. Se zice ca pentru aceasta impresie, inoculata insistent telespectatorilor, sefii companiei au fost remunerati cu salarii de 25–27 mii de lei, acordati la sfarsitul scrutinului. Este adevarat, si alti angajati au fost luati in seama. Un operator, de exemplu, a primit, pentru munca in aceeasi campanie, vreo 86 de lei, adica de 313 ori mai putin. Si asta pentru ca, zi de zi, cameramanii poarta pe umeri camere video, dintr–o generatie trecuta, care cantaresc ceva mai mult de 10 kg...

Am incercat sa aflam de la angajatii Companiei cum se produc schimbarile in institutia lor. "Cenzura. La nivel de idei, teme, persoane. Atmosfera de supusenie. Vantul tradarii ameninta angajatii care au opinii separate despre felul in care se face televiziune la Moldova 1."

In rest, doar cateva ore de emisie pe zi. Spatiu gol, pana la 18.00. Cateva buletine de stiri in care temele se repeta cu fidelitate, de la ora la ora. Singura exceptie au devenit transmisiunile in direct, in zilele de joi si vineri, ale sedintelor Parlamentului despre care se spune, insa, ca vor fi sistate, la sugestia ex–speakeritei Eugenia Ostapciuc, care considera ca astfel se consuma nemotivat banii taranilor.

Aneta GROSU

Angela Sarbu, director al Centrului Independent de Jurnalism:

In aceasta problema concluzia nu este cea mai optimista, mai ales ca avem suficiente exemple care demonstreaza ca in aceasta institutie persista problemele vechi. Ma refer in acest context la modul in care este selectata informatia si la cercul de persoane care au acces la programele TV. Este important si aspectul ce tine de calitatea informatiei, in special, cat priveste numarul surselor utilizate. Acestea sunt niste aspecte care pot fi verificate usor si care ne demonstreaza clar ca situatia nu s–a schimbat si ca se respecta in continuare politica de prezentare in lumina pozitiva a guvernarii, dar si strategia de evitare a criticii adresate puterii. Pana la alegeri si in perioada ultimei campanii electorale situatia a fost la un nivel constant. Au fost favorizate anumite forte politice, nu au fost si nu sunt puse pe post materiale controversate, care ar reflecta si alte puncte de vedere sau care ar aduce critici actualei guvernari. Suntem in preajma unui nou scrutin si, in opinia mea, daca nu vor fi efectuate schimbari in legislatie, comportamentul acestei institutii va ramane neschimbat, pentru ca ne–am convins, legea care exista nu garanteaza independenta televiziunii. Mai mult, Consiliul de Observatori este o structura care nu asigura independenta si echilibrul editorial al acestei institutii. Totodata, trebuie sa fim constienti ca o lege nu se elaboreaza si nu se voteaza atat de simplu. Doar in cazuri rare legile se adopta intr–un timp scurt si, de obicei, sub influenta unor presiuni sau din dorinta guvernarii de a schimba ceva.

Petru Macovei, director executiv interimar API:

Din punctul meu de vedere, la televiziunea publica, din momentul anuntarii pretinsei transformari intr–o institutie publica, lucrurile au ramas neschimbate sau au evoluat neinsemnat. Telespectatorul de rand, asa cum era intoxicat cu stiri nici pe departe obiective, ramane intoxicat si in continuare, televiziunea fiind un instrument de propaganda, de influenta a puterii asupra cetatenilor R. Moldova. Acest lucru poate fi deslusit fara dificultate, daca urmarim cum abordeaza acum televiziunea pretins publica relatiile R. Moldova cu Federatia Rusa. Cu ceva timp in urma, pe atunci cand guvernarea sustinea ca e in relatii foarte bune cu Rusia, orice initiativa ruseasca era elogiata la TVM. Acum, in urma unor indicatii venite de la guvernare, potrivit carora orice initiative rusesti ar trebui blamate, televiziunea s–a incadrat plenar in aceasta campanie de critica a initiativelor rusesti. Nu zic ca acestea ar fi bune, vreau doar sa argumentez ca se lucreaza la comanda. Televiziunea cum a fost un instrument propagandistic servil puterii asa a si ramas. Asteptatele schimbari nici nu au incercat sa se produca. Organismele internationale, structurile europene, inclusiv cele financiare ar trebui sa faca presiuni mai mari asupra guvernarii de la Chisinau ca transformarea Companiei sa nu fie una formala, ci una reala. Trebuie pregatit si votat un cadru legislativ adecvat. Alt aspect, deosebit de important, sunt cadrele. Cu siguranta, in televiziune nu lucreaza cei mai buni specialisti. Este o problema de care ar trebui sa se ocupe insistent cei care vor veni la conducerea companiei. Si Consiliul de Observatori ar trebui sa fie unul echidistant, dezicandu–se de exercitarea presiunilor asupra realizatorilor de programe TV.

Natalia Zeleonaia, redactor–sef, Canalul de televiziune 21:

Daca e sa fiu sincera, nu am sesizat nici o schimbare la televiziunea care s–a declarat publica: aceiasi oameni, aceleasi dispozitii, aceleasi opinii. Mai cred ca aceasta institutie intr–adevar ar trebui sa devina publica, or, astazi este evident ca nu este publica, apartinand cuiva anume. Singura televiziune care are acoperire pe intreg teritoriul R. Moldova ar trebui sa fie adresata unui cerc cat mai vast de persoane, iar programele puse pe post ar trebui sa aiba o importanta publica. Inteleg ca administratia acestei Companii dispune de suficiente mijloace pentru aceasta, pentru ca, din cate sunt informata, au o finantare suficienta. Ar trebui, probabil, sa accepte o adevarata reorganizare, care s–ar produce de sus in jos. In caz contrar, stagnarea care se resimte acolo, va continua. In lumea civilizata lucrurile stau altfel. Acolo posturile de televiziune exista din banii contribuabililor. Daca am aborda si la noi problema din acest punct de vedere, am constata cu usurinta ca o astfel de productie nu poate fi achizitionata de nimeni. Cine va cumpara programe realizate tendentios, neprofesionist... Raiting–ul acestui post se mentine doar pe contul acoperirii. Acolo pe unde nu sunt receptionate alte canale, lumea vizioneaza de nevoie ceea ce au la dispozitie, Moldova 1 fiind singura televiziune din R. Moldova cu acoperire nationala.

Claus Neuckirch, OSCE:

Este important ca procesul de transformare a acestei institutii in una publica a inceput. Cand spunem aceasta, ne referim, in primul rand, la adoptarea unei legi in aceasta privinta. Observam totodata ca procesul de transformare nu a avansat inca. Un argument in acest sens sunt rapoartele de monitorizare si criticele aduse de observatorii internationali care au urmarit comportamentul acestei institutii in ultima campanie electorala. Stilul de lucru al companiei nu a fost unul echilibrat. Daca ar fi fost alte rezultate ale scrutinului, daca procesul de reflectare a campaniei ar fi fost echidistant, daca partidele ar fi putut promova in mod egal punctul lor de vedere, am fi putut recunoaste ca la televiziune s–au produs schimbari calitative.

Este timpul sa intelegem ca institutia publica nu este una care promoveaza politica guvernarii. O transformare veritabila sigur ca dureaza. Este imposibil ca aceasta sa se produca intr–o saptamana. Acum este important sa analizam in ce masura conducerea de la Teleradio–Moldova este gata sa reactioneze la critica adusa de sectorul neguvernamental si de organismele internationale. In cel mai apropiat timp, aceasta institutie va fi supusa unui nou test. Ma refer la alegerile primarului de Chisinau. Atunci vom putea urmari si vom putea constata cum au evoluat lucrurile la televiziune. O institutie publica e cea care serveste intreaga societate, care promoveaza diverse puncte de vedere… Guvernul, oficialitatile, trebuie sa fie dezbatute cu opinii ale oponentilor politici. Doar astfel telespectatorii isi pot face singuri concluzii.

Nicolae Negru, analist politic, expert mass–media:

Practic, nimic nu s–a schimbat la televiziune. Poate ca la suprafata s–au produs niste cosmetizari si acestea nu stiu daca sunt pozitive. Au fost inlaturati o seama de ziaristi. Au venit altii. Cei care au venit, insa, nu sunt mai buni si nici buni, iar uneori chiar sunt mult mai rai. E jenant sa–i auzi si sa–i privesti pe unii, dintre cei carora le lipseste profesionismul si, de ce sa nu spunem direct, le lipseste chiar elementara cultura, elementara pregatire generala. Stratul interior, constituit, de obicei, in urma lecturilor, este absent si acest lucru este vizibil. Pe de alta parte, la televiziune, lipseste in continuare pluralismul de opinii. Exista cenzura si un triumf al mediocritatii. Oameni de structura profesionala medie si chiar mica de tot nu ar trebui lasati in prim plan. Pe de alta parte, la televiziune au acces aceleasi fete, aceleasi chipuri pe care te saturi sa le urmaresti. Parca ar exista o caseta, pusa neincetat pe post… O televiziune publica, insa, ar trebui sa oglindeasca evenimente si sa ajunga la oamenii care pot spune ceva. Chiar daca lumea nu tace, fiind organizate si proteste, si monitorizari, si dezbateri in presa, nu se intampla nimic si asta pentru ca, stim cu toti, ce fel de putere avem. Actuala guvernare nu reactioneaza la nici un fel de critici, iar televiziunea lustruieste fata puterii. Aceasta, la randul sau, isi da seama ca la televiziune sunt foarte multi neprofesionisti. Presedintele Voronin chiar a declarat acest lucru, dar tot el stie ca, o data schimbati, cei care ar putea veni, profesionistii, nu–i vor lustrui cu atata zel ca si neprofesionistii.

Federica Prina, expert, Article 19:

Este foarte important ca intr–un stat care se vrea independent sa functioneze o televiziune publica. Organismele internationale, in special, Consiliul Europei, a sprijinit mult aceasta idee in R. Moldova. Intre timp, noi am monitorizat procesele de la Moldova 1 si am constatat ca acest post de televiziune nici pe departe nu este unul independent. Ar trebui sa fie intreprinse eforturi continue, astfel incat televiziunea sa devina publica. Pentru asta, persoanele care vor veni la conducerea televiziunii ar trebui sa fie independente din punct de vedere politic si cu o deosebita tinuta morala. Este foarte important ca managementul institutiei media sa fie total independent de diferite forte politice, astfel incat administratorii acestei institutii sa nu fie presati de sistemul politic. De asemenea, este foarte important ca stirile si toate programele Teleradio–Moldova sa fie echilibrate, fiind solicitate, in cadrul lor, cat mai multe puncte de vedere. Ar putea exista niste reguli interne de echilibrare a stirilor care ar indica faptul ca atunci cand prezinti un membru al partidului de guvernamant sa prezinti, in mod obligatoriu, si un membru al partidelor de opozitie. De asemenea, in interiorul televiziunii publice trebuie sa se faca o monitorizare permanenta a timpului acordat fiecarei formatiuni politice si sa se tina cont ca trebuie sa existe echitate.

Whayne Dillehay, profesor la Universitatea din Alaska:

O televiziune publica este sustinuta, in mare parte, de telespectatori. De asemenea, poate fi finantata de unele fonduri sau fundatii. Chiar daca o astfel de televiziune poate receptiona si unele surse guvernamentale, este important ca acest suport financiar, acordat de Guvern, sa nu fie unul primordial. De asemenea, este substantial ca un astfel de suport sa fie repartizat prin intermediul unui consiliu independent, care ar decide cum sunt utilizati si repartizati banii, astfel incat televiziunea publica sa fie aparata de influentele dictatoriale ale puterii.