Tu poți opri corupția,
Ziarul de Gardă la UPS «Ion Creangă»
Corupția
nu se supune sensului din dicționar
Joi,
19 iunie, echipa de Gardă sa întâlnit în fața
UPS «Ion Creangă» cu viitorii pedagogi, cititori ai Ziarului
de Gardă. Unii dintre studenți neau mărturisit
că au fost nevoiți să dea mită, alții că nu admit
asemenea cazuri în cadrul instituției în care învață. Toți
însă, întrun glas, neau declarat
că vina pentru răspândirea acestui fenomen în rândul profesorilor
îl poartă Ministerul Educației, care refuză să le ofere
dascălilor salarii decente.
Natalia, studentă în anul doi la UPS «I. Creangă»,
nea spus că studenții care dau mită sunt
determinați de profesori să o facă. «În Moldova
suntem forțați să dăm și să luăm mită, pentru că astfel
ne hrănim cu toții. Așa e conducerea de la noi,
așa sunt cetățenii. Corupția își are începutul sus. Căutațio acolo,
nu printre noi, pentru că nu poate un om mic
să facă legea în țară». Natalia sa
opus încercării reporterului de Gardă de a o fotografia.
«În R. Moldova, oamenilor le este frică să vorbească
pentru că nu au certitudinea că vor fi protejați»,
ne explică tânăra. «Așa am fost educați de cei
suspuși. Dacă are cineva puterea și îndrăzneala
de a vorbi și de a se exprima liber, este
pedepsit. Oamenilor le e frică să vorbească pentru că au familii,
pentru că nu vor să li se creeze probleme copiilor
la școală sau unuia dintre soți la locul de muncă».
Pentru a argumenta cele spuse, Natalia nea vorbit
despre tinerii cărora leau fost sechestrate
computerele pentru că șiau postat pe forum
părerile anticomuniste. «Acest episod (și nu numai)
ne face să avem reserve: merită sau nu să ne exprimăm
liber? Dacă încerci să vorbești singur, ești călcat în picioare.
Din păcate, așa suntem noi, moldovenii, în parte vorbim bine și frumos,
dar atunci când trebuie să ne exprimăm opinia în public,
dăm înapoi», concluzionează tânăra.
Și studentul M.P. a refuzat săși facă publică
identitatea, deși este indignat de faptul că majoritatea materialelor
elaborate de reporterii de Gardă îi vizează pe polițiști.
«Medicii sau profesorii sunt la fel de corupți. Nu înțeleg
de ce, de fiecare dată, vă referiți la oamenii
legii. Aceștia nu fac nimic altceva decât să execute ordinele
de sus. Voi ați putea munci cu infractorii de dimineață
pânăn seară, fără zile de odihnă, pentru
un salariu de 1500 de lei fără să luați mită? Ce credeți
că ar trebui să facă un polițist atunci când i se întind
200 de lei, iar în buzunarele lui bate vântul? Corupția cea
mai mare o fac oamenii cei mari».
La noi toates pe deandoaselea
De aceeași părere cu M.P. este filologul Ludmila Armașu, lector UPS «Ion Creangă». «Din câte urmăresc eu opinia publică, lucrurile sunt pe deandoaselea în R. Moldova. Cine se ocupă întradevăr de afaceri dubioase e bine mersi, iar un sărman profesor care ia mită de nevoie este judecat. Miaș dori o schimbare de situație, să văd cum niște escroci de nivel înalt sunt puși după gratii. Dacă trăim așa de rău, înseamnă că afacerile se fac nu cu 50 sau 100 de lei, ci cu milioane. Când văd la televizor un medic care a luat mită 50 de lei (dar știm cu toții ce salariu are bietul om), desigur că acest fapt mă deranjează. În același timp însă, există oameni care fac milioane pe seama ajutoarelor materiale și pe seama oamenilor sărmani și nimeni nui atinge. În astfel de cazuri, deși sunt filolog de profesie, îmi vine foarte greu să definesc termenul de corupție, pentru că la noi în țară corupția nu se supune sensului din dicționar».
Studenta Alexandra Sajin nea declarat că nu sa confruntat niciodată cu corupția în cadrul Universității «Ion Creangă». Referinduse la cazurile în care dascălii cer mită, studenta nea spus: «E clar că nu este nici în avantajul profesorului, nici al studentului această situație, dar pentru o mică perioadă de timp se poate rezolva problema unui examen sau colocviu. E clar că nu trebuie să tolerăm o astfel de situație, indiferent dacă suntem profesori sau studenți. Nu este corect ca profesorul să ia mită, cedând tentației de a lua un ban în schimbul unei note mai mari, o notă pe care studentul nu o merită».
Întrebată fiind de ce a ales să devină profesoară, deși știe că e o meserie prost plătită în R. Moldova, Alexandra nea spus că a atraso domeniul. «E adevărat că la noi pedagogul este foarte prost plătit, din care cauză o mare parte dintre absolvenți nu vor activa în domeniu. Îmi pare rău să realizez unii profesori iau mită, dar acest lucru se datorează salariului mizer pe care îl au. În plus, omul niciodată nu se mulțumește cu puținul pe care îl are.»
Opinia Alexandrei Sajin a fost susținută și de profesoara Ludmila Armașu. «Din nefericire, după absolvire îi trimitem în școli la un salariu mizerabil de 700800 de lei și ni se rupe inima când studenți foarte buni ajung să fie vânzători în piață sau menajere în Italia.»
Acest articol a fost scris în cadrul unui proiect
realizat cu suportul Academiei pentru Dezvoltare Educațională (AED),
organizație implementatoare a programului Consolidarea Capacității
de Monitoring a Societății Civile în Republica Moldova
(CCMSCM), cu suportul tehnic din partea Consiliului pentru Cercetări
și Schimburi Internaționale (IREX), în baza acordului de cooperare
cu Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID)
nr. 121A000700707. Programul
CCMSCM este finanțat de către Guvernul Statelor Unite ale Americii,
prin intermediul Corporației Provocările Mileniului (MCC), și administrat
de USAID în cadrul Programului Preliminar pe Țară. Opiniile
exprimate aparțin autorilor și nu reflectă în mod necesar
pe cele ale MCC, USAID sau AED.
Echipa de Gardă