Corup�ia nu se supune sensului din dic�ionar

Joi, 19 iunie, echipa de Gard� s–a �nt�lnit �n fa�a UPS «Ion Creang�» cu viitorii pedagogi, cititori ai Ziarului de Gard�. Unii dintre studen�i ne–au m�rturisit c� au fost nevoi�i s� dea mit�, al�ii c� nu admit asemenea cazuri �n cadrul institu�iei �n care �nva��. To�i �ns�, �ntr–un glas, ne–au declarat c� vina pentru r�sp�ndirea acestui fenomen �n r�ndul profesorilor �l poart� Ministerul Educa�iei, care refuz� s� le ofere dasc�lilor salarii decente.

Natalia, student� �n anul doi la UPS «I. Creang�», ne–a spus c� studen�ii care dau mit� sunt determina�i de profesori s� o fac�. «�n Moldova suntem for�a�i s� d�m �i s� lu�m mit�, pentru c� astfel ne hr�nim cu to�ii. A�a e conducerea de la noi, a�a sunt cet��enii. Corup�ia �i are �nceputul sus. C�uta�i–o acolo, nu printre noi, pentru c� nu poate un om mic s� fac� legea �n �ar�». Natalia s–a opus �ncerc�rii reporterului de Gard� de a o fotografia. «�n R. Moldova, oamenilor le este fric� s� vorbeasc� pentru c� nu au certitudinea c� vor fi proteja�i», ne explic� t�n�ra. «A�a am fost educa�i de cei sus–pu�i. Dac� are cineva puterea �i �ndr�zneala de a vorbi �i de a se exprima liber, este pedepsit. Oamenilor le e fric� s� vorbeasc� pentru c� au familii, pentru c� nu vor s� li se creeze probleme copiilor la �coal� sau unuia dintre so�i la locul de munc�». Pentru a argumenta cele spuse, Natalia ne–a vorbit despre tinerii c�rora le–au fost sechestrate computerele pentru c� �i–au postat pe forum p�rerile anticomuniste. «Acest episod (�i nu numai) ne face s� avem reserve: merit� sau nu s� ne exprim�m liber? Dac� �ncerci s� vorbe�ti singur, e�ti c�lcat �n picioare. Din p�cate, a�a suntem noi, moldovenii, �n parte vorbim bine �i frumos, dar atunci c�nd trebuie s� ne exprim�m opinia �n public, d�m �napoi», concluzioneaz� t�n�ra.

�i studentul M.P. a refuzat s�–�i fac� public� identitatea, de�i este indignat de faptul c� majoritatea materialelor elaborate de reporterii de Gard� �i vizeaz� pe poli�i�ti. «Medicii sau profesorii sunt la fel de corup�i. Nu �n�eleg de ce, de fiecare dat�, v� referi�i la oamenii legii. Ace�tia nu fac nimic altceva dec�t s� execute ordinele de sus. Voi a�i putea munci cu infractorii de diminea�� p�n�–n sear�, f�r� zile de odihn�, pentru un salariu de 1500 de lei f�r� s� lua�i mit�? Ce crede�i c� ar trebui s� fac� un poli�ist atunci c�nd i se �ntind 200 de lei, iar �n buzunarele lui bate v�ntul? Corup�ia cea mai mare o fac oamenii cei mari».

La noi toate–s pe de–a–ndoaselea

De aceea�i p�rere cu M.P.  este filologul Ludmila Arma�u, lector UPS «Ion Creang�». «Din c�te urm�resc eu opinia public�, lucrurile sunt pe de–a–ndoaselea  �n R. Moldova. Cine se ocup� �ntr–adev�r de afaceri dubioase e bine mersi, iar un s�rman profesor care ia mit� de nevoie — este judecat. Mi–a� dori o schimbare de situa�ie, s� v�d cum ni�te escroci de nivel �nalt sunt pu�i dup� gratii. Dac� tr�im a�a de r�u, �nseamn� c� afacerile se fac nu cu 50 sau 100 de lei, ci cu milioane. C�nd v�d la televizor un medic care a luat mit� 50 de lei (dar �tim cu to�ii ce salariu are bietul om), desigur c� acest fapt m� deranjeaz�. �n acela�i timp �ns�, exist� oameni care fac milioane pe seama ajutoarelor materiale �i pe seama oamenilor s�rmani �i nimeni nu–i atinge. �n astfel de cazuri, de�i sunt filolog de profesie, �mi vine foarte greu s� definesc termenul de corup�ie, pentru c� la noi �n �ar� corup�ia nu se supune sensului din dic�ionar».

Studenta Alexandra Sajin ne–a declarat c� nu s–a confruntat niciodat� cu corup�ia �n cadrul Universit��ii «Ion Creang�». Referindu–se la cazurile �n care dasc�lii cer mit�, studenta ne–a spus: «E clar c� nu este nici �n avantajul profesorului, nici al studentului aceast� situa�ie, dar pentru o mic� perioad� de timp se poate rezolva problema unui examen sau colocviu. E clar c� nu trebuie s� toler�m o astfel de situa�ie, indiferent dac� suntem profesori sau studen�i. Nu este corect ca profesorul s� ia mit�, ced�nd tenta�iei de a lua un ban �n schimbul unei note mai mari, o not� pe care studentul nu o merit�».

�ntrebat� fiind de ce a ales s� devin� profesoar�, de�i �tie c� e o meserie prost pl�tit� �n R. Moldova, Alexandra ne–a spus c� a atras–o domeniul. «E adev�rat c� la noi pedagogul este foarte prost pl�tit, din care cauz� o mare parte dintre absolven�i nu vor activa �n domeniu. �mi pare r�u s� realizez unii profesori iau mit�, dar acest lucru se datoreaz� salariului mizer pe care �l au. �n plus, omul niciodat� nu se mul�ume�te cu pu�inul pe care �l are.»

Opinia Alexandrei Sajin a fost sus�inut� �i de profesoara Ludmila Arma�u. «Din nefericire, dup� absolvire �i trimitem �n �coli la un salariu mizerabil de 700—800 de lei �i ni se rupe inima c�nd studen�i foarte buni ajung s� fie v�nz�tori �n pia�� sau menajere �n Italia.»

Acest articol a fost scris �n cadrul unui proiect realizat cu suportul Academiei pentru Dezvoltare Educa�ional� (AED), organiza�ie implementatoare a programului Consolidarea Capacit��ii de Monitoring a Societ��ii Civile �n Republica Moldova (CCMSCM), cu suportul tehnic din partea Consiliului pentru Cercet�ri �i Schimburi Interna�ionale (IREX), �n baza acordului de cooperare cu Agen�ia Statelor Unite pentru Dezvoltare Interna�ional� (USAID) nr. 121–A–00–07–00707. Programul CCMSCM este finan�at de c�tre Guvernul Statelor Unite ale Americii, prin intermediul Corpora�iei Provoc�rile Mileniului (MCC), �i administrat de USAID �n cadrul Programului Preliminar pe �ar�. Opiniile exprimate apar�in autorilor �i nu reflect� �n mod necesar pe cele ale MCC, USAID sau AED.

Echipa de Gard�