Corupţia nu se supune sensului din dicţionar

Joi, 19 iunie, echipa de Gardă s–a întâlnit în faţa UPS «Ion Creangă» cu viitorii pedagogi, cititori ai Ziarului de Gardă. Unii dintre studenţi ne–au mărturisit că au fost nevoiţi să dea mită, alţii că nu admit asemenea cazuri în cadrul instituţiei în care învaţă. Toţi însă, într–un glas, ne–au declarat că vina pentru răspândirea acestui fenomen în rândul profesorilor îl poartă Ministerul Educaţiei, care refuză să le ofere dascălilor salarii decente.

Natalia, studentă în anul doi la UPS «I. Creangă», ne–a spus că studenţii care dau mită sunt determinaţi de profesori să o facă. «În Moldova suntem forţaţi să dăm şi să luăm mită, pentru că astfel ne hrănim cu toţii. Aşa e conducerea de la noi, aşa sunt cetăţenii. Corupţia îşi are începutul sus. Căutaţi–o acolo, nu printre noi, pentru că nu poate un om mic să facă legea în ţară». Natalia s–a opus încercării reporterului de Gardă de a o fotografia. «În R. Moldova, oamenilor le este frică să vorbească pentru că nu au certitudinea că vor fi protejaţi», ne explică tânăra. «Aşa am fost educaţi de cei sus–puşi. Dacă are cineva puterea şi îndrăzneala de a vorbi şi de a se exprima liber, este pedepsit. Oamenilor le e frică să vorbească pentru că au familii, pentru că nu vor să li se creeze probleme copiilor la şcoală sau unuia dintre soţi la locul de muncă». Pentru a argumenta cele spuse, Natalia ne–a vorbit despre tinerii cărora le–au fost sechestrate computerele pentru că şi–au postat pe forum părerile anticomuniste. «Acest episod (şi nu numai) ne face să avem reserve: merită sau nu să ne exprimăm liber? Dacă încerci să vorbeşti singur, eşti călcat în picioare. Din păcate, aşa suntem noi, moldovenii, în parte vorbim bine şi frumos, dar atunci când trebuie să ne exprimăm opinia în public, dăm înapoi», concluzionează tânăra.

Şi studentul M.P. a refuzat să–şi facă publică identitatea, deşi este indignat de faptul că majoritatea materialelor elaborate de reporterii de Gardă îi vizează pe poliţişti. «Medicii sau profesorii sunt la fel de corupţi. Nu înţeleg de ce, de fiecare dată, vă referiţi la oamenii legii. Aceştia nu fac nimic altceva decât să execute ordinele de sus. Voi aţi putea munci cu infractorii de dimineaţă până–n seară, fără zile de odihnă, pentru un salariu de 1500 de lei fără să luaţi mită? Ce credeţi că ar trebui să facă un poliţist atunci când i se întind 200 de lei, iar în buzunarele lui bate vântul? Corupţia cea mai mare o fac oamenii cei mari».

La noi toate–s pe de–a–ndoaselea

De aceeaşi părere cu M.P.  este filologul Ludmila Armaşu, lector UPS «Ion Creangă». «Din câte urmăresc eu opinia publică, lucrurile sunt pe de–a–ndoaselea  în R. Moldova. Cine se ocupă într–adevăr de afaceri dubioase e bine mersi, iar un sărman profesor care ia mită de nevoie — este judecat. Mi–aş dori o schimbare de situaţie, să văd cum nişte escroci de nivel înalt sunt puşi după gratii. Dacă trăim aşa de rău, înseamnă că afacerile se fac nu cu 50 sau 100 de lei, ci cu milioane. Când văd la televizor un medic care a luat mită 50 de lei (dar ştim cu toţii ce salariu are bietul om), desigur că acest fapt mă deranjează. În acelaşi timp însă, există oameni care fac milioane pe seama ajutoarelor materiale şi pe seama oamenilor sărmani şi nimeni nu–i atinge. În astfel de cazuri, deşi sunt filolog de profesie, îmi vine foarte greu să definesc termenul de corupţie, pentru că la noi în ţară corupţia nu se supune sensului din dicţionar».

Studenta Alexandra Sajin ne–a declarat că nu s–a confruntat niciodată cu corupţia în cadrul Universităţii «Ion Creangă». Referindu–se la cazurile în care dascălii cer mită, studenta ne–a spus: «E clar că nu este nici în avantajul profesorului, nici al studentului această situaţie, dar pentru o mică perioadă de timp se poate rezolva problema unui examen sau colocviu. E clar că nu trebuie să tolerăm o astfel de situaţie, indiferent dacă suntem profesori sau studenţi. Nu este corect ca profesorul să ia mită, cedând tentaţiei de a lua un ban în schimbul unei note mai mari, o notă pe care studentul nu o merită».

Întrebată fiind de ce a ales să devină profesoară, deşi ştie că e o meserie prost plătită în R. Moldova, Alexandra ne–a spus că a atras–o domeniul. «E adevărat că la noi pedagogul este foarte prost plătit, din care cauză o mare parte dintre absolvenţi nu vor activa în domeniu. Îmi pare rău să realizez unii profesori iau mită, dar acest lucru se datorează salariului mizer pe care îl au. În plus, omul niciodată nu se mulţumeşte cu puţinul pe care îl are.»

Opinia Alexandrei Sajin a fost susţinută şi de profesoara Ludmila Armaşu. «Din nefericire, după absolvire îi trimitem în şcoli la un salariu mizerabil de 700—800 de lei şi ni se rupe inima când studenţi foarte buni ajung să fie vânzători în piaţă sau menajere în Italia.»

Acest articol a fost scris în cadrul unui proiect realizat cu suportul Academiei pentru Dezvoltare Educaţională (AED), organizaţie implementatoare a programului Consolidarea Capacităţii de Monitoring a Societăţii Civile în Republica Moldova (CCMSCM), cu suportul tehnic din partea Consiliului pentru Cercetări şi Schimburi Internaţionale (IREX), în baza acordului de cooperare cu Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) nr. 121–A–00–07–00707. Programul CCMSCM este finanţat de către Guvernul Statelor Unite ale Americii, prin intermediul Corporaţiei Provocările Mileniului (MCC), şi administrat de USAID în cadrul Programului Preliminar pe Ţară. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă în mod necesar pe cele ale MCC, USAID sau AED.

Echipa de Gardă