Strassbourg, 10 iunie 2008. Galina Balmo� la Conferin�a final� a Campaniei antiviolen�� �mpotriva femeii, organizat� de Consiliul Europei

Interviu cu Galina Balmo�,
ministrul Protec�iei Sociale, Familiei �i Copilului

— Dac� a�i fi martorul unui caz de violen�� �n familie, ce a�i �ntreprinde?

— Cu siguran��, nu a� sta deoparte ca s� dau aprecieri. A� lua o atitudine serioas�. Atunci c�nd femeia–mam� este martorul unui caz de agresiune asupra copilului, ea devine ca o leoaic�, pentru a–l ap�ra prin orice metode. Ar putea deveni impulsiv� sau emotiv� �i, la r�ndul s�u, ar putea r�spunde cu agresiune. De multe ori, am observat c� agresorul este fricos. Atunci c�nd apare cineva care �ncearc� s�–l stopeze �i este mai puternic dec�t el, agresorul face un pas �napoi, pentru c� se teme. Se teme pentru responsabilitate. S–ar teme �i de poli�ie, dac� ar interveni. O alt� problem� este c� dup� ce oamenii legii aplic� o amend� agresorului, el continu� s� fie agresiv. P�n� la urm�, amenda vine �i ea din bugetul familiei.

— Ce ar trebui s� �ntreprind� o femeie atunci c�nd este supus� violen�ei?

— Este destul de dificil s� recomanzi acelea�i remedii tuturor femeilor. Fiecare, cred, �i alege calea sa. �n primul r�nd, nu trebuie s� fie tolerant�. O palm� azi se transform� ulterior �n ni�te acte de violen�� mai periculoase. Ar trebui s� �ncerce s� �i educe partenerul de via�� �i copiii. Exemplul p�rin�ilor este foarte important pentru copii. �i dac� ea nu �i protejeaz� copii, ca ace�tia s� nu devin� martori la scenele de violen��, atunci exist� pericolul ca copiii s� devin� complexa�i. Mai t�rziu, ace�tia ar putea s� preia exemplul p�rin�ilor �n via�a lor de familie. Dac� este o feti�� — s� se team� de b�rbat, dac� este b�iat — s� preia exemplul tat�lui, fiind agresiv �n raport cu partenera sa. Este un adev�rat pericol. Mi–a� dori ca femeile s� fie mai puternice. S� g�seasc� putere interioar�. Dac� a ajuns, la un moment dat, s� constate c� nu mai are un viitor �mpreun� cu so�ul s�u, ar trebui s� schimbe starea de lucruri, s� o fac� �n numele copiilor. Femeia ar trebui s� dep�easc� toate handicapurile pe care i le–a dezvoltat un so� agresiv. S� lupte cu acest flagel. Femeia este mai puternic� dec�t acest fenomen.

— Ce ar putea face copiii supu�i violen�ei?

— S� ne g�ndim ce ar putea face p�rin�ii. Ace�tia, �n primul r�nd, nu trebuie s� admit� violen�a. Mama trebuie s� �i apere copiii. Vorbesc despre mam� pentru c�, de cele mai multe ori, se �nt�mpl� ca tata s� fie cel care agreseaz� copiii. Cred c� mama trebuie s� fie ap�r�torul. E dificil, dar micu�ii ar trebui s� apeleze la rude, la vecini, la societate. Singur, copilul nu ar putea face fa�� lucrurilor. El nu trebuie s� tac� �i s� ascund� aceste fapte. I–ar putea vorbi profesorului la �coal�, dup� care ar urma s� se implice societatea.

— Personal, cum a�i cunoscut fenomenul violen�ei?

— Am fost �i eu copil la sat. Am tr�it �i eu �ntr–o localitate unde astfel de lucruri erau foarte frecvente, de�i nu se discuta despre violen��, pentru c� asemenea cazuri erau considerate o ru�ine. Se pare c�, �n zona rural�, �n fiecare a doua sau a treia familie, se �nt�mplau cazuri de violen��. Pe atunci, nu se punea �n discu�ie combaterea fenomenului, deseori acestea fiind considerate drept ni�te acte fire�ti. A�a, de fapt, era peste tot. Asta a fost prima experien��. Ulterior, prin educa�ie �i instruire, am �n�eles c� violen�a e o problem�. Violen�a na�te violen��! E destul s� fie o singur� persoan� agresiv� �n familie, pentru a–i da un exemplu copiilor. Violen�a ar putea fi provocat� �i din partea celor asupra c�rora a fost aplicat� violen�a. �i femeia, bun�oar�, ar putea deveni violent�, mai t�rziu ajung�nd �n institu�ii penitenciare doar pentru faptul c�, ea sau copiii, anterior, fuseser� abuza�i. De multe ori femeia este pus� �n situa�ia �n care trebuie s� �i apere copiii �i ar putea lua o atitudine agresiv� fa�� de so�. Iat� de ce la adoptarea unei hot�r�ri ce �ine de justi�ie lucrurile trebuie analizate �n ansamblu. Mai e �i o alt� problem�. Nu putem �nchide agresorul pentru 10 — 15 ani. Mai devreme sau mai t�rziu, el revine �n familie, iar problema persist�. Agresorul trebuie implicat �n activitate pentru a–l instrui �i a–i cultiva valorile pentru o familie frumoas�.

— A�i cunoscut cazuri c�nd b�rba�ii erau supu�i violen�ei?

— Am cunoscut o femeie care mi–a spus cum l–a f�cut pe so�ul s�u s� nu mai �ndr�zneasc� s� o maltrateze sau s� o supun� agresiunilor verbale, care, deseori, dor mai mult. Lua ce avea sub m�n�. O crati��, o tigaie sau altceva. Se �ntorcea �i �l pocnea. Doar a�a a reu�it s�–l opreasc�. Dup� asta, so�ului �i este fric� s� o mai atace. Acea femeie �tia c� solu�ia pe care a ales–o nu era o ie�ire din situa�ie. Dar �n acel moment a reu�it s�–l opreasc�. Am mai spus: violen�a na�te violen��. Am auzit �i multe femei din penitenciare care povestesc c� au ajuns acolo anume pentru faptul c� au r�spuns agresiunii so�ului. �n ultim� instan��, so�ia a comis o crim�. Probabil, a avut o via�� crunt�, care a determinat–o s� ajung� �n acea situa�ie. Nu e necesar s� transform�m aceast� via�� �ntr–o lupt�. Pumnii s� se aplice pe ring.

— Apare violen�a �n familie din cauza s�r�ciei?

— Violen�a nu este problema boga�ilor sau a s�racilor. Avem cazuri de violen�� �i �n familiile avute. Problema, de fapt, �ine de educa�ie. Nu de bog��ie. De multe ori am putea prelua un model de la familiile mai modeste.

— �n astfel de situa�ii, cum se implic�, de fapt, societatea de la noi?

— Insuficient. Societatea este destul de pasiv�, de�i ar fi normal s� aplice un tratament fiec�rui caz de violen��. De multe ori trecem indiferen�i pe l�ng� aceast� problem�, f�r� s� �i acord�m prea mult� importan��. «Nu m� afecteaz� pe mine», �i spun mul�i. De fapt, prin indiferen�� promov�m violen�a. Problema noastr� mai este tradi�ia �i stereotipurile �n acest sens. Exist� chiar ni�te proverbe, cum ar fi «B�taia de la mam� e ca de la Dumnezeu».

— C�t de mult a ajutatat femeilor din R. Moldova campania antiviolen�� organizat� de Consiliul Europei?

— �n urma acestei campanii, opinia public�, �ntr–adev�r, a fost sensibilizat�. �i mai important este s� fie sensibiliza�i factorii de decizie. Astfel, �n urma acestei campanii, �n februarie 2008, a fost adoptat� Legea privind prevenirea �i combaterea violen�ei �n familie.

— C�t de eficient func�ioneaz� aceast� lege?

— �n acest an demareaz� mecanismele de implementare. Deja am identificat ni�te granturi �n acest domeniu. �ncerc�m s� atragem ni�te surse financiare pentru a deschide centre specializate �n care s–ar oferi servicii victimelor �i ulterior ar fi dezvoltat� o re�ea de servicii care ar viza �i agresorul. Credem c� accentul ar trebui pus pe educa�ie �i pe sensibilizare. Fiecare ar trebui s� cunoasc� care este situa�ia real� �n R. Moldova �i c� violen�a este un pericol. Ar trebui s� facem pa�i concre�i pentru combaterea acestui flagel. Au fost aprobate �i modific�ri ale Codului Familiei, prin care este interzis� violen�a asupra copiilor. Suntem �nc� la primii pa�i de implementare, dar, �n parteneriat cu sectorul neguvernamental, cred c� avem sor�i de izb�nd�.

— Func�ioneaz� �n R. Moldova ad�posturi pentru victimele violen�ei?

— Avem dou� centre de acest fel, unul la Chi�in�u �i altul la Cahul. Nu vom �ncerca s� deschidem astfel de centre �n fiecare localitate, pentru c� nu este corect ca femeia �i copiii s� plece, iar agresorul s� r�m�n� acas�. Totodat�, nu ar fi bine s� numim astfel de centre �n felul respectiv. S–ar putea �nt�mpla ca so�ul violent s� �i caute so�ia pentru a se r�zbun�. De fapt, cel mai corect ar fi s� se lucreze cu agresorul. Femeia �i–a creat pe parcursul vie�ii prea multe complexe, astfel �nc�t este dificil s� le dep�easc� �i s� g�seasc� putere s� demonstreze c� ea nu este cea care a fost tratat� cu neglijen��.

— Dou� centre ar fi suficiente pentru R. Moldova?

— �n primul r�nd, e destul de complicat s� aduci femeile supuse violen�ei �n astfel de centre. M� refer la reac�ia societ��ii. De fapt, �i �n prezent se mai consider� o ru�ine s� vorbe�ti despre acest fenomen. Iar faptul de a te retrage �n asemenea centre este privit cu scepticism.

— Care ar fi mesajul dvs. pentru cei violen�i?

— S� faci ceea ce �i–ar pl�cea s� �i se fac�…

— Un mesaj femeilor supuse violen�ei?

— S� fim puternice �i s� g�sim mult� dragoste pentru cei din jur. S� �n�elegem c� suntem demne de o alt� soart�.

— V� mul�umim.

Pentru conformitate, Anastasia NANI

�n deten�ie pentru c� �i-au ap�rat copiii

Pentru c� a �ncercat s� se opun� violen�ei, Maria Cupcea a fost condamnat� la ani grei de pu�c�rie. Atunci c�nd instan�a de judecat� a condamnat–o la 21 ani de deten�ie, nu s–a �inut cont de faptul c�, �n momentul comiterii infrac�iunii, femeia �ncerca s� se apere pe ea �i pe cei patru copii ai s�i.

Revedere �n penitenciar

Atunci c�nd a fost �nchis�, mezinul Mariei Cupcea avea doar un an. F�r� tat�, �i cu mama �n penitenciar, cei patru copii r�ma�i �n strad� se hr�neau din mila oamenilor �i din ce mai g�seau prin gunoaie.

C�nd a ajuns �n penitenciar, primul lucru pe care l–a f�cut Maria Cupcea a fost s� anun�e administra�ia �nchisorii despre cei patru copii ai s�i, r�ma�i la libertate, �n voia Domnului.

Abia dup� trei ani de c�ut�ri, copiii Mariei Cupcea au fost g�si�i la cas� de tip familial a familiei Mura, din Orhei, care �n ultimii 20 de ani au crescut peste 16 copii, 14 dintre care fiind �nfia�i. Aproape jum�tate dintre copiii familiei Mura au mamele condamnate la ani grei de pu�c�rie, toate isp�indu–�i pedeapsa la penitenciarul de la Rusca.

«De multe ori copiii mei adoptivi �mi povestesc c� nu m�ncau zile �ntregi �i, dac� g�seau o bucat� de p�ine prin gunoaie, erau cei mai ferici�i», ne spune Galina Mura. «Primul copil dintre cei 16 este al nostru. Acum are 31 de ani �i este tat� a doi copii. Pe cel de–al doilea copil l–am n�scut la o diferen�� de 20 de ani de primul, dup� ce am �nfiat al�i 14. De asemenea, mai avem doi copii care nu au fost �nscri�i �n casa de copii, dar tot noi i–am crescut. Copiii Mariei i–am luat din Chi�in�u, dup� ce fuseser� g�si�i �n strad�».

Salariul din penitenciar, pentru copiii de la libertate

Maria Cupcea a fost condamnat� la 21 ani de pu�c�rie. «Am scris la Curtea Suprem� de Justi�ie �i am cerut o pedeaps� mai bl�nd�, de�i recunosc c� articolul pentru care am fost condamnat� este unul greu, se refer� la omor. �n zadar am demonstrat c� nu sunt vinovat�. Toate r�spunsurile la demersurile pe care le–am scris con�ineau urm�toarea fraz�: a�i fost pedepsit� conform legisla�iei �n vigoare».

Tot ce–�i dore�te �n prezent Maria este s�–�i isp�easc� termenul de deten�ie �i s�–�i ia mai repede copiii acas�. Pentru a–�i realiza acest plan s–a angajat �n calitate de cus�toreas� �n cadrul unei �ntreprinderi de pe teritoriul penitenciarului. �n plus, la fiecare 22 de zile lucrate, din termenul de deten�ie se reduc 11.

«Lucrez de trei ani. Important e c� �tiu unde �mi sunt copiii, �i �i mul�umesc familiei care �i �ngrije�te. �i ajut cum pot, le mai transfer bani din salariu. Sper c� atunci c�nd vor cre�te, m� vor �n�elege �i m� vor ierta. Vreau ca atunci c�nd voi ie�i la libertate s� pot tr�i al�turi de copiii mei, ca �nainte».

La revederea cu copii, Maria a adus o saco�� plic� cu haine. «Cadourile le am de la prietenii de la libertate, c�rora le transfer bani �i ei �mi fac cump�r�turile de care am nevoie, pentru c� aici nu sunt magazine pentru copii. Pentru aceste cadouri am lucrat mai mult de jum�tate de an, nu m� zg�rcesc. Din salariu �mi permit s� iau numai �ig�ri, ceai �i ap� dulce, �n rest p�strez banii pentru copii, ca s� simt� �i ei c� au mam� �i c� aceasta nu a uitat de ei», �mi spune Maria.

Casele de tip familial, acte de binefacere

�ntreb familia Mura cum se descurc� cresc�nd to�i ace�ti copii. «�mprumut�m bani din banc�, cre�tem animale, a�a supravie�uim», �mi spune mama. «Pentru fiecare copil primim o �ndemniza�ie de 450 lei, de�i e mai mult dec�t primeam anul trecut, oricum nu ne ajunge. Eu �nc� m� numesc p�rinte educator, iar so�ul meu, Ion Mura, lucreaz� f�r� de salariu, po�i spune c� face acte de binefacere. Mai mult lucr�m pentru a face bine pe p�m�nt».

«C�nd am crescut copiii din prima genera�ie, am trecut prin foarte multe greut��i», �mi spun so�ii Mura. «S–a �nt�mplat s� nu ne primim salariul mizer de 23 de lei c�te patru ani de zile. Am stat f�r� lumin� �n cas� mai mult de dou� luni. So�ul a fost nevoit s� plece la Moscova, la munc�, pentru a achita datoriile pentru consumul de curent electric. Dup� ce s–a destr�mat urss–ul, am r�mas �n voia sor�ii. Multe case tip familie s–au destr�mat pentru c� nu au putut dep�i bariera financiar�».

Liubov Nemcinova, pre�edinta Societ��ii Interna�ionale a Drepturilor Omului, Sec�ia din R. Moldova, cu sus�inerea c�reia a fost posibil� revederea copiilor ce–�i au mamele �nchise �n penitenciar, sus�ine c� micu�ii ai c�ror mame sunt �n �nchisori, sunt pe nedrept lipsi�i de dragostea p�rinteasc�. «Chiar dac� cea care le–a dat via�� a comis o infrac�iune, copiii nu poart� nicio vin� pentru acest lucru. Ar fi foarte bine ca copiii s�–�i revad� mama cel pu�in o dat� la trei luni, �ns� acest lucru este posibil doar atunci c�nd apar surse financiare adi�ionale. �tim c� �i educatorii caselor de copii de tip familial nu–�i permit s� aduc� copiii la �nchisoare, pentru c� drumul este foarte costisitor».

Revederile cu copiii, �n afara calendarului

Prima odaie de �ntrevederi pentru mame �i copii a fost amenajat� �n cadrul penitenciarului �n urm� cu trei ani, tot cu suportul Societ��ii Interna�ionale a Drepturilor Omului. Potrivit pre�edintei Societ��ii, p�n� atunci mamele se �nt�lneau cu copiii �n condi�ii groaznice. «De fiecare dat� c�nd aduceam copiii, �mi era team� c� �i voi duce de aici bolnavi de tuberculoz�. Am reparat �i toalet� �i cabina de du�», poveste�te Liubov Nemcinova. «Ast�zi aceste vizite se petrec �n condi�ii normale, �ns� ca s� ajungem la aceast� situa�ie am trecut prin mai mute greut��i. Am avut probleme foarte mari cu tutorii, care anterior erau ale�i la �nt�mplare. Deseori descopeream c� �i impuneau pe copii s� fure, s� cer�easc� sau chiar s� se prostitueze».

Potrivit asistentei sociale a Penitenciarului de la Rusca, Elena T�nase, �n prezent �n �nchisoare �i isp�esc pedeapsa 300 de femei, dintre care 84 au copii minori. «De�inutele au dreptul anual la trei �nt�lniri de lung� durat�, p�n� la trei zile, �n baza cererii depuse de condamnate, �ns� atunci c�nd este vorba de revederea copiilor, nu exist� restric�ii».

Revederea mamelor cu copiii �n penitenciar a fost posibil� cu sus�inerea financiar� a Sec�iei din Fran�a a Societ��ii Interna�ionale a Drepturilor Omului. �apte mame de�inute �i–au rev�zut copiii, 19 la num�r. De asemenea, la aceast� vizit� a participat Cyprien Vrancois, secretar general al Serviciului de Cooperare �i Ac�iune Cultural� al Alian�ei Franceze din R. Moldova.

Diana RAILEAN