Politicienii folosesc deporta�ii �n scopuri electorale

Deporta�ii sunt folosi�i �n scopuri electorale chiar �i atunci c�nd este vorba despre prima biseric� din spa�iul ex sovietic ridicat� acum un an �n numele victimelor represiunilor staliniste. Dup� mai multe apeluri de ajutor adresate forma�iunilor politice din R. Moldova, PCRM r�m�ne singurul partid din list� la care preotul paroh nu s–a adresat, dar urmeaz� s� o fac�.

De hramul Bisericii Tuturor Sfin�ilor, depora�ii �i rudele acestora au aprins lumn�ri pentru s�n�tate

Aflat� pe blv. Decebal, biserica cu hramul Tuturor Sfin�ilor a fost ridicat� acum un an. «Ini�ial am crezut c� va fi o biseric� mare �n adev�ratul sens al cuv�ntului», explic� dimensiunile mici ale sf�ntului l�ca� preotul Valentin Baltag. «La �nceput ne–au promis mul�i c� vor contribui. �n primul r�nd, au fost promisiunile politicienilor».

Solu�ia e la Vlad Cubreacov

Potrivit p�rintelui paroh, Ioan Baltag, chiar dac� nu are vreo rud� printre deporta�i, ideea de a ridica un astfel de l�ca� i–a venit �nc� �n 2003, pe c�nd era student. «Doar c� atunci mi s–a dat de �n�eles c� din cauza acestei idei a� putea fi exmatriculat», �i aminte�te preotul.

De�i biserica deporta�ilor a fost �nregistrat� la Serviciul de Stat pentru Problemele Cultelor �nc� la 7 decembrie 2004, abia �n luna august 2006 Prim�ria mun. Chi�in�u a oferit un teren nu prea mare pentru construc�ia acestui l�ca� sf�nt.

«Pentru a �ncepe construc�ia, ini�ial ne–am adresat lui Eduard Mu�uc, acesta ne–a spus s� mergem la PPCD, la Vlad Cubreacov», reconstituie itinerarul parcurs p�rintele Baltag. «Nici cre�tin–democra�ii nu ne–au ajutat. Am mers la Serafim Urechean, de la care ne–am ales doar cu promisiuni. �i la Uniunea Scriitorilor am fost, organiza�ie care, nefiind at�t de bogat�, ne–a promis c� vor apela la prietenii lor. Nimic. Au urmat pre�edin�ii de raion. �i aici e�ec! Ne–am ales doar cu apeluri telefonice, adresate �n zadar. Dup� multe promisiuni, la cap�tul firului, nu a r�spuns nimeni…» Preotul spune c� nu i–a mai r�mas s� mearg� dec�t la PCRM, dar �i acolo se �ndoie�te c� cineva �i va deschide u�a. «Nu sunt cer�etor. �i a� vrea ca oamenii politici s� �n�eleag� c� nu fac l�ca�ul pentru mine, ci pentru cei care au avut de suferit de pe urma regimului stalinist».

�n ciuda tuturor promisiunilor biserica deporta�ilor a fost �n�l�at� chiar vis a vis de fosta pia�� Decebal. «Mi–am v�ndut propriul imobil �i propriul automobil», spune p�rintele Valentin Baltag. «Doar a�a am reu�it s� ducem la bun sf�r�it �n�l�area bisericii».

Solicitat de Ziarul de Gard�, Eduard Mu�uc, secretarul general al PSD �i contestatul pre�edinte al Consiliului municipal Chi�in�u, spune c� nu �i aminte�te de biserica deporta�ilor �i nici de p�rintele Baltag. «S� vin� acum la Prim�rie», ne–a declarat el. «S� ne spun� care e problema �i poate �i vom ajuta».

Nici Parlamentul, nici Guvernul nu judec�

De hramul l�ca�ului, duminic�, 22 iunie, la biseric� a venit mai mult� lume dec�t de obicei. L–am �nt�lnit pe Lauren�iu Gudima, de 69 ani, din Chi�in�u care a aflat despre l�ca� la 13 iunie 2008, atunci c�nd a fost organizat mitingul de comemorare a victimelor represiunilor staliniste. B�tr�nul face parte din r�ndurile deporta�ilor �i spune c� urmeaz� s� vin� c�t de des poate. Valeria Bivol, de 45 ani, de c�nd a aflat de biserica deporta�ilor, frecventeaz� slujbele cu regularitate.

�i Valentina Sturza, pre�edinta Asocia�iei Fo�tilor Deporta�i �i De�inu�i Politici, a venit la liturghie. «De c�nd s–a ridicat aceast� biseric� �n numele deporta�ilor, �nainte de fiecare miting de comemorare venim mai �nt�i aici», spune Valentina Sturza. «Facem rug�ciunea dup� care, �mpreun�, mergem la miting ca s�–i comemor�m pe cei r�ma�i �n pustiurile Kazahstanului sau pe p�m�nturile �nghe�ate ale Siberiei».

�ntrebat� de rela�ia deporta�ilor cu politicienii, Valentina Sturza spune c� PCRM ar trebui primul s� aloce bani pentru biseric�. «Poate c� astfel �i–ar recupera vina de acum 69 de ani. �n Kazahstan sau Siberia, nu ne–am dus singuri. Ne–au dus ei!»

Cu toate acestea, p�n� �n prezent, Parlamentul nu a adoptat dec�t o lege despre care deporta�ii spun c� nu func�ioneaz�. «Nici Parlamentul, nici Guvernul nu au mentalitatea de a judeca ce ar trebui de f�cut pentru cei care i–au ales. Nu o au!»

Deporta�ii folosi�i. Atunci �i acum

Depre promisiunile politicienilor �i discursurile lor la mitingurile de comemorare, preotul spune c� deporta�ii sunt folosi�i doar �n campanii electorale. «Regret c� politicienii vorbesc frumos, dar at�t de mult», mai spune preotul. «R�m�n frapat de atitudinea multora, mai ales dup� ce �tiu c� le–am b�tut pe la u�i de at�tea ori. �mi pare r�u pentru deporta�i. Au fost folosi�i atunci. Acum, �ns�, sunt folosi�i �ntr–un mod viclean. Politicienii au uitat probabil ce �nseamn� s� tac� ca faptele lor s� vorbeasc� pentru ei"».

Aceasta este prima biseric� ridicat� �n memoria celor deporta�i, nu doar din spa�iul ex–sovietic, dar �i din fostele ��ri socialiste. Potrivit preotului Valentin Baltag, o idee similar� i–a venit ex–conduc�torului URSS, Mihail Gorbaciov, acum c�teva s�pt�m�ni.

Acum, preotul paroh inten�ioneaz� s� instaleze gardul �n jurul l�ca�ului �i teracota �n biseric�. «P�n� la urm�, cei care ne ajut� sunt aceea�i deporta�i care au pensii mizere de vreo 300 lei», afirm� preotul.

Anastasia NANI

Banca Comercial� Rom�n�
Parohia Ortodox� Rom�n�
Biserica deporta�ilor din Chi�in�u
Cod Bancar 280 101 868
Lei 222 400 000 101 299
Dolari 222 400 100 101 299
Euro 222 402 100 101 299