Politicienii folosesc deportaţii în scopuri electorale

Deportaţii sunt folosiţi în scopuri electorale chiar şi atunci când este vorba despre prima biserică din spaţiul ex sovietic ridicată acum un an în numele victimelor represiunilor staliniste. După mai multe apeluri de ajutor adresate formaţiunilor politice din R. Moldova, PCRM rămâne singurul partid din listă la care preotul paroh nu s–a adresat, dar urmează să o facă.

De hramul Bisericii Tuturor Sfinţilor, deporaţii şi rudele acestora au aprins lumnări pentru sănătate

Aflată pe blv. Decebal, biserica cu hramul Tuturor Sfinţilor a fost ridicată acum un an. «Iniţial am crezut că va fi o biserică mare în adevăratul sens al cuvântului», explică dimensiunile mici ale sfântului lăcaş preotul Valentin Baltag. «La început ne–au promis mulţi că vor contribui. În primul rând, au fost promisiunile politicienilor».

Soluţia e la Vlad Cubreacov

Potrivit părintelui paroh, Ioan Baltag, chiar dacă nu are vreo rudă printre deportaţi, ideea de a ridica un astfel de lăcaş i–a venit încă în 2003, pe când era student. «Doar că atunci mi s–a dat de înţeles că din cauza acestei idei aş putea fi exmatriculat», îşi aminteşte preotul.

Deşi biserica deportaţilor a fost înregistrată la Serviciul de Stat pentru Problemele Cultelor încă la 7 decembrie 2004, abia în luna august 2006 Primăria mun. Chişinău a oferit un teren nu prea mare pentru construcţia acestui lăcaş sfânt.

«Pentru a începe construcţia, iniţial ne–am adresat lui Eduard Muşuc, acesta ne–a spus să mergem la PPCD, la Vlad Cubreacov», reconstituie itinerarul parcurs părintele Baltag. «Nici creştin–democraţii nu ne–au ajutat. Am mers la Serafim Urechean, de la care ne–am ales doar cu promisiuni. Şi la Uniunea Scriitorilor am fost, organizaţie care, nefiind atât de bogată, ne–a promis că vor apela la prietenii lor. Nimic. Au urmat preşedinţii de raion. Şi aici eşec! Ne–am ales doar cu apeluri telefonice, adresate în zadar. După multe promisiuni, la capătul firului, nu a răspuns nimeni…» Preotul spune că nu i–a mai rămas să meargă decât la PCRM, dar şi acolo se îndoieşte că cineva îi va deschide uşa. «Nu sunt cerşetor. Şi aş vrea ca oamenii politici să înţeleagă că nu fac lăcaşul pentru mine, ci pentru cei care au avut de suferit de pe urma regimului stalinist».

În ciuda tuturor promisiunilor biserica deportaţilor a fost înălţată chiar vis a vis de fosta piaţă Decebal. «Mi–am vândut propriul imobil şi propriul automobil», spune părintele Valentin Baltag. «Doar aşa am reuşit să ducem la bun sfârşit înălţarea bisericii».

Solicitat de Ziarul de Gardă, Eduard Muşuc, secretarul general al PSD şi contestatul preşedinte al Consiliului municipal Chişinău, spune că nu îşi aminteşte de biserica deportaţilor şi nici de părintele Baltag. «Să vină acum la Primărie», ne–a declarat el. «Să ne spună care e problema şi poate îi vom ajuta».

Nici Parlamentul, nici Guvernul nu judecă

De hramul lăcaşului, duminică, 22 iunie, la biserică a venit mai multă lume decât de obicei. L–am întâlnit pe Laurenţiu Gudima, de 69 ani, din Chişinău care a aflat despre lăcaş la 13 iunie 2008, atunci când a fost organizat mitingul de comemorare a victimelor represiunilor staliniste. Bătrânul face parte din rândurile deportaţilor şi spune că urmează să vină cât de des poate. Valeria Bivol, de 45 ani, de când a aflat de biserica deportaţilor, frecventează slujbele cu regularitate.

Şi Valentina Sturza, preşedinta Asociaţiei Foştilor Deportaţi şi Deţinuţi Politici, a venit la liturghie. «De când s–a ridicat această biserică în numele deportaţilor, înainte de fiecare miting de comemorare venim mai întâi aici», spune Valentina Sturza. «Facem rugăciunea după care, împreună, mergem la miting ca să–i comemorăm pe cei rămaşi în pustiurile Kazahstanului sau pe pământurile îngheţate ale Siberiei».

Întrebată de relaţia deportaţilor cu politicienii, Valentina Sturza spune că PCRM ar trebui primul să aloce bani pentru biserică. «Poate că astfel şi–ar recupera vina de acum 69 de ani. În Kazahstan sau Siberia, nu ne–am dus singuri. Ne–au dus ei!»

Cu toate acestea, până în prezent, Parlamentul nu a adoptat decât o lege despre care deportaţii spun că nu funcţionează. «Nici Parlamentul, nici Guvernul nu au mentalitatea de a judeca ce ar trebui de făcut pentru cei care i–au ales. Nu o au!»

Deportaţii folosiţi. Atunci şi acum

Depre promisiunile politicienilor şi discursurile lor la mitingurile de comemorare, preotul spune că deportaţii sunt folosiţi doar în campanii electorale. «Regret că politicienii vorbesc frumos, dar atât de mult», mai spune preotul. «Rămân frapat de atitudinea multora, mai ales după ce ştiu că le–am bătut pe la uşi de atâtea ori. Îmi pare rău pentru deportaţi. Au fost folosiţi atunci. Acum, însă, sunt folosiţi într–un mod viclean. Politicienii au uitat probabil ce înseamnă să tacă ca faptele lor să vorbească pentru ei"».

Aceasta este prima biserică ridicată în memoria celor deportaţi, nu doar din spaţiul ex–sovietic, dar şi din fostele ţări socialiste. Potrivit preotului Valentin Baltag, o idee similară i–a venit ex–conducătorului URSS, Mihail Gorbaciov, acum câteva săptămâni.

Acum, preotul paroh intenţionează să instaleze gardul în jurul lăcaşului şi teracota în biserică. «Până la urmă, cei care ne ajută sunt aceeaşi deportaţi care au pensii mizere de vreo 300 lei», afirmă preotul.

Anastasia NANI

Banca Comercială Română
Parohia Ortodoxă Română
Biserica deportaţilor din Chişinău
Cod Bancar 280 101 868
Lei 222 400 000 101 299
Dolari 222 400 100 101 299
Euro 222 402 100 101 299