�nceput �n nr. 184

La Prim�ria municipiului Chi�in�u, Vadim Br�nzaniuc, responsabil de rela�iile cu publicul din cadrul acestei institu�ii, ne–a declarat c� «�n nicio companie din Chi�in�u nu se vorbe�te oficial limba rus�, iar toate documentele semnate de primarul de Chi�in�u, Dorin Chirtoac�, sunt �n limba rom�n�». Tot el, �ns�, a recunoscut c� statutul limbii rom�ne, ca limb� oficial�, nu este �ntotdeauna respectat �n special pe str�zile Chi�in�ului, �n anun�urile publicitare.

La libr�rie

Statutul limbii rom�ne este marginalizat �i �n mai multe libr�rii, chiar �i �n cele cu denumiri curat rom�ne�ti: «F�t–Frumos», «Aurora», «�tiin�a». Aici c�r�ile de mare valoare, editate �n limba rom�n�, sunt destul de pu�ine �i se comercializeaz� la pre�uri care multora le potolesc cheful de citit.

Olga Chironi�, directoarea Libr�riei «�tiin�a», ne–a explicat lipsa, dar �n special pre�ul mare al c�r�ilor editate �n rom�n�, prin faptul c� «odat� cu aderarea Rom�niei la UE au fost majorate taxele vamale �i e destul de greu s� se importe loturi mari de c�r�i care ar permite diminuarea relativ� a pre�ului. La noi, �ns�, astfel de c�r�i nu se editeaz�». Chironi� sus�ine c� e mult mai rentabil importul c�r�ilor din Rusia, unde ele sunt de 2—3 ori mai ieftine �i deci mai accesibile ca pre� pentru publicul din R. Moldova. «Mul�i cump�r� c�r�i �n rus�, chiar �i dintre cei care vorbesc rom�na. Uneori chiar n–au �ncotro», explic� librara.

Acelea�i opinii le–am auzit �i la Libr�ria «Aurora», de�i cu mai pu�in� amabilitate, de la Elena Neculce. «Probabil, �n Rusia h�rtia e mai ieftin� �i de aceea avem c�r�i mai ieftine �n limba rus�. Poate–i �ntreba�i pe cei de sus, c� ei sunt responsabili.»

Situa�ie �i mai contrastant� la tarabele cu c�r�i de la toate col�urile de strad�: c�r�i �n rus� — c�te dore�ti, �n rom�n� — nimic, iar peste tot auzi acela�i r�spuns: «E mai ieftin s� le aducem din Rusia».

«E anormal ca �ntr–o �ar� unde limba oficial� e rom�na s� fie mai multe ziare �n rus�»

�n R. Moldova cet��enii de etnie rom�n� reprezint� 70% din num�rul total al popula�iei, cei de etnie rus� fiind �ntr–un num�r mult mai mic. Aceast� stare de fapt nu se r�sfr�nge, �ns�, asupra pie�ei ziarelor �i a revistelor din R. Moldova, �nc�rcat� de publica�ii editate �n limba rus�. Din num�rul total de 243 de ziare �i reviste, potrivit Centrului Independent de Jurnalism, doar 25% sunt exclusiv �n limba rom�n�, 39% sunt �n rus�, iar 36% sunt �n alte limbi.

Petru Macovei, director al Asocia�iei Presei Independente (API), a comentat �n felul urm�tor faptul c� �n rus� sunt mai multe ziare dec�t �n rom�n�: «�n general, e o cerin�� a pie�ei, care solicit� mai mult pres� de limb� rus�. Dac� publicul ar cere mai multe ziare �n limba rom�n�, atunci lucrurile ar ar�ta altfel dec�t acum. Eu nu salut acest lucru. La noi exist� o tradi�ie de a citi �n rus�, �nc� de pe vremea URSS, peste care oamenii nu au reu�it s� treac� nici p�n� ast�zi. La fel, ziarele de limb� rom�n� stau economic mai prost, deoarece nu sunt solicitate, �n timp ce ziarele de limb� rus� au un suport mare din partea grupurilor economice, a trusturilor conduse de persoane din Federa�ia Rus� sau care vorbesc limba rus�. Este un fenomen anormal, �ntr–o �ar� unde limba oficial� e rom�na, s� fie mai multe ziare �n rus�. O alt� problem� e faptul c� oamenii nu prea citesc. Cei care o f�ceau au plecat �ntre timp din Moldova, iar cei r�ma�i sunt preocupa�i de alte treburi».

Nu avem �n chio�curi niciun ziar din Rom�nia, de�i s�pt�m�nal apare «Antena», ziar editat �n Ucraina. Se pare c�, �n acest caz, nu mai poate fi valabil� versiunea potrivit c�reia taxele vamale sunt prea mari la edi�iile aduse din Rom�nia, pentru c�, s�pt�m�nal, �n chio�curile din Chi�in�u apar tot felul de reviste rom�ne�ti pentru care nu figureaz� alte taxe. S–ar putea c� revistele de divertisment sunt mai avantajate din simplul motiv c� �n ele nu este promovat activ rom�nismul, nu este criticat comunismul.

Victor MO�NEAG