Sute de locuitori din diferite raioane ale R. Moldova — Drochia, Taraclia, Floreşti, Teleneşti, Bălţi, Cahul, Glodeni etc. — susţin că, începând cu luna februarie şi până în prezent, sunt intimidaţi de către organele procuraturii raionale şi ale poliţiei economice pe motiv că au aderat la Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM).

Pe data de 1 iunie copiii din Teleneşti sărbătoreau Ziua internaţională a drepturilor copilului, iar părinţii acestora s–au adunat în incinta Consiliului raional, participând la adunarea cetăţenilor şi abordând probleme ale respectării drepturilor omului în raionul Teleneşti. Peste 300 de persoane prezente la adunare au audiat mărturisirile mai multor locuitori din raion care susţin că au fost persecutaţi de către forţele de ordine pentru că au părăsit PPCD şi au aderat la altă formaţiune politică. Ei sunt indignaţi de faptul că de peste o lună poliţişti şi procurori îi interoghează de ce au părăsit PPCD, menţionând de fiecare dată că la interogări participă şi tatăl vicepreşedintelui Parlamentului, Ion Roşca.

Pentru fiecare raion au fost întocmite liste cu numele oamenilor citaţi de către procuratură pentru audieri. S–a constatat că absolut toate persoanele citate sunt membri ai PLDM.

Intimidaţi de acţiunile procuraturii, oamenii cer de la Parlament crearea unei comisii speciale care să investigheze cazurile respective. Conducerea PLDM, la rândul său, s–a adresat Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului din R. Moldova (CHDOM) cu rugămintea de a monitoriza şi a da apreciere acţiunilor de persecutare întreprinse de către organele procuraturii, ale poliţiei economice etc. în adresa membrilor PLDM. Reprezentanţii Comitetului Helsinki sunt alarmaţi de faptul că audierile sunt făcute selectiv, fiind citaţi doar membri ai acestei formaţiuni. O serie de adresări scrise, telefonice sau prin poşta electronică au parvenit în adresa CHDOM direct de la membrii partidului din teritoriu. În petiţiile menţionate este scos în evidenţă faptul că CCCEC şi procuraturile raionale audiază abuziv membrii partidului pe motivul aderării acestora la formaţiune şi alte momente legate de calitatea lor de membri ai PLDM.

«Cazurile flagrante de încălcare a drepturilor omului, înregistrate în ultimul timp în R. Moldova, fac parte dintr–o campanie constantă, menită să stopeze evoluţia democratică a R. Moldova. Astăzi, instituţiile statului s–ar părea că au o singură activitate — cercetarea membrilor şi simpatizanţilor PLDM. Cu aceste activităţi sunt cheltuite resursele statului, tehnice şi financiare, sunt implicaţi angajaţii statului, de parcă alte probleme nu ar mai exista», susţine primarul de Teleneşti, Vadim Lelic.

«Vă spun cum sunt încălcate drepturile omului la Teleneşti. În luna februarie, 41 de membri ai PPCD au semnat o declaraţie prin care anunţau ieşirea lor din componenţa partidului. Imediat după aceasta, fiecare a primit câte o citaţie, fiind chemaţi la procuratură pentru a fi audiaţi. Peste puţin timp, a venit un grup de oameni care s–au prezentat a fi colaboratori MAI şi iarăşi ne–au interogat. După aceştia am fost vizitaţi de reprezentanţi ai Procuraturii Anticorupţie şi de la Poliţia Economică. Trăim într–o ţară democratică şi avem tot dreptul să renunţăm la apartenenţa la un partid sau altul, preferând în schimb altă formaţiune. Eu am ieşit din componenţa PPCD. Aceeaşi decizie au luat–o şi alţi foşti colegi. Cunosc că şi alţii ar vrea să ne urmeze calea, doar că sunt înfricoşaţi de interogările şi ameninţările la care au fost supuşi cei care au renunţat la PPCD», spune Ştefan Roşca, primarul satului Zgărdeşti, raionul Teleneşti, adăugând: «Ne–am săturat de interogări şi de ameninţări. Ne este frică de ziua de mâine, deoarece nu ştim ce ne mai aşteaptă. Oamenii au pierdut încrederea atât în instituţiile statului, cât şi în democraţie».

«Sunt dosare severe care, de zece ani, îşi aşteaptă rândul şi nu se mişcă deoarece procuratura nu are timp să se ocupe de ele. Pe când o armată întreagă de poliţişti umblă pe câmpuri şi vânează oameni pentru a–i interoga de ce au întrat într–un partid sau altul», se indignează Alexandru Tănase, vicepreşedinte PLDM.

Reprezentanţii Comitetului Helsinki care şi–au asumat responsabilitatea de a monitoriza respectarea drepturilor cetăţenilor susţin că organele de forţă acţionează ilegal atunci când îi intimidează pe cetăţeni din motive politice.

Persoanele care au fost chemate la procuratură au primit câte o citaţie în care nu era indicat motivul din care sunt chemaţi. Mulţi au refuzat să se prezinte, deşi în citaţie era indicat că, în cazul în care nu se prezintă, vor fi penalizaţi.

«R. Moldova a ajuns să fie, la capitolul drepturile şi libertăţile omului, într–o poziţie mai proastă decât pe vremea inchiziţiei. Mă supără atitudinea conducerii raionului, care nici măcar nu a binevoit să se prezinte la adunarea cetăţenilor, pe când anume aceştia: preşedintele raionului, procurorul, sergentul de poliţie din localitate, au în calitate de atribuţie principală supravegherea respectării drepturilor şi libertăţilor oamenilor», le–a comunicat localnicilor Vladimir Filat, preşedinte PLDM.

La adunarea cetăţenilor pentru respectarea drepturilor omului în raionul Teleneşti au fost invitaţi preşedintele raionului, poliţiştii şi procurorul care au fost implicaţi în interogarea ilicită a localnicilor. Aceştia, însă, fără a da vreo explicaţie, nu s–au prezentat.

Interogările de la Taraclia, monitorizate de CHDOM

Experţii CHDOM au contactat locuitorii r. Taraclia care au fost interogaţi de reprezentanţii organelor de forţă. Un localnic, Roman Pilipenco, susţine că colaboratorii Procuraturii din Taraclia, în timpul interogării, s–au comportat corect, în conformitate cu legea procesuală. I–au explicat scopul citării, calitatea procesuală, drepturile şi obligaţiile, s–a întocmit un proces–verbal etc. Totodată, Pilipenco spune că scopul invitaţiei a constituit calitatea sa de membru al PLDM şi toate întrebările care i–au fost adresate erau în legătură cu PLDM şi cu alţi membri ai acestuia. Lumea prezentă la Procuratura Taraclia era stresată de citaţia surprinzătoare. Persoanele audiate susţin că, în citaţie, era indicat că sunt chemaţi «dlea besedî».

Din cele 45 de persoane audiate de către procurorii din Taraclia, majoritatea erau în vârstă, locuind prin sate, la distanţe mari de centrul raional. Localnicii au insistat să li se întoarcă banii consumaţi pe drum, dar şi banii pierduţi din cauza unei zile de muncă pierdute. Solicitările lor, însă, au fost tratate cu refuz. Bătrânii s–au plâns că au fost chemaţi pe călduri, flămânzi şi fără bani, şi că, în urma vizitei de la Procuratură, câţiva au căzut la pat, având probleme severe de sănătate.

«Colaboratorii procuraturii ne–au explicat că persoanele sunt audiate în calitate de martori şi că se respectă acţiunile cerute de legea procesuală. Totodată, ne–a fost prezentată o citaţie în care, la rubrica »calitatea procesuală«, era indicat »beseda«. Deci, acest document nu determină calitatea procesuală a cetăţeanului, iar acest fapt constituie o încălcare a legii procesuale», susţin reprezentanţi ai CHDOM.

183 de persoane citate la Drochia

CHDOM a constatat că, la Drochia, au primit citaţii 183 de persoane. Atât V. Stadniţchii, cât şi alţi membri PLDM s–au declarat profund îngrijoraţi de cele întreprinse de reprezentanţii Procuraturii. În citaţie nu este indicat motivul citării, fapt ce le trezeşte tot felul de suspiciuni. Aşteptările sunt de lungă durată. Bunăoară, cetăţeanul V. Nedelciuc a fot citat pentru 23.05.2008, fiind audiat doar la 28.05.2008, ceea ce i–a provocat cheltuieli materiale, timp şi suferinţe suplimentare.

Experţi CHDOM au descoperit la Drochia citaţii neştampilate, în care lipsea calitatea procesuală a celor vizaţi. Persoanele chemate la procuratură afirmă că audierea este abuzivă şi ilegală, or, dreptul la asociere este un drept exclusiv al cetăţeanului şi organele statale nu sunt în drept să–i urmărească şi să–i intimideze pentru că s–au asociat cu un partid incomod guvernării, indicându–le, prin urmare, la ce partid să adere.

De obicei, oamenii sunt chemaţi pentru ora 8.00,  dar mulţi sunt nevoiţi să aştepte ore în şir sub uşa procurorilor. Aceste persoane sunt stresate, flămânde, unii nu dispun de bani pentru a pleca înapoi acasă. Cei angajaţi în câmpul muncii sunt revoltaţi că pierd o zi de muncă.

În timpul interogatoriului, pe lângă întrebările legate de activitatea politică, cetăţenii sunt întrebaţi dacă nu cumva politica le creează probleme în activitatea economică.

Persoanele audiate afirmă că, deşi au confirmat că semnătura din actele de aderare la PLDM le aparţine, au fost determinaţi să semneze de mai multe ori, în diverse poziţii, fiind astfel intimidaţi.

La Drochia, CHDOM a solicitat întrevederea cu procurorul raionului, Iurie Vrabie, dar în biroul acestuia echipa CHDOM a fost întâmpinată de procurorul Iancu Zaporojan şi de o domnişoară, Alina Rogojina, care, din afirmaţiile procurorului, este stagiară. În acelaşi birou, la o masă separată, stagiara Rogojina audia o doamnă, membru PLDM. Procurorul Zaporojan a comunicat pentru CHDOM că audierile se desfăşoară în temeiul unei dispoziţii a Procuraturii Anticorupţie, iar în dispoziţia respectivă este indicat numărul persoanelor care trebuie audiate (183) şi nr. de întrebări (13) ce urmează a fi adresate persoanelor chemate la Procuratură.

V. Stadniţchii susţine că aceste acţiuni ale Procuraturii sunt ilegale, paralizând activitatea PLDM în teritoriu. El susţine că, din această cauză, este stopat procesul de colectare a semnăturilor pentru organizarea referendumului cu privire la modificarea Constituţiei. I–au stresat pe membrii PLDM şi poliţiştii, care le înmânau citaţiile. Persoanele care erau citate le spuneau că nu au nici bani, nici timp să piardă pentru aşteptări deşarte. La care poliţiştii le răspundeau brutal că «dacă nu vă prezentaţi, o să vă aducem forţat, o să vă amendăm sau o să vă închidem».

«Şi la Drochia, cererile înaintate de membrii PLDM cu privire la restituirea cheltuielilor legate de audieri nu au fost satisfăcute, deşi acest drept este prevăzut de art. 228 CPP al RM», explică reprezentanţii CHDOM.

Teo Cârnaţ, director executiv al CHDOM, consideră că situaţia nu ar fi atât de alarmantă dacă unor verificări similare ar fi supuse şi alte formaţiuni politice din R Moldova, controlul nefiind unul selectiv, strict orientat spre intimidarea membrilor unei singure formaţiuni.

La biroul de presă al Ministerului de Interne, Ala Meleca ne–a spus că poliţiştii nu sunt implicaţi în astfel de activităţi şi că aceste chestiuni nu sunt o prerogativă a MAI.

Solicitat de Ziarul de Gardă, Valeriu Balaban, consilierul preşedintelui Voronin şi coordonatorul naţional al Programului Preliminar pe Ţară axat pe combaterea corupţiei din cadrul instituţiilor publice, a negat că persoanele ar fi înjosite sau intimidate în procesul audierilor.

«Organul de drept trebuie să examineze orice adresare. Interogarea respectivă e un proces legal, care respectă toate normele etice şi care trebuie aplicat. O parte spune că este o corupere a persoanelor care au declarat că vor să se asocieze la un partid sau altul, prin alocarea diferitor surse financiare, pe când altă parte neagă acest lucru. Organele competente urmează să stabilească adevărul, lucru pe care–l fac prin intermediul audierii persoanelor. Nimeni, în afara organelor de drept, nu poate spune dacă sunt sau nu corecte asemenea acţiuni. Toate instrumentele sunt în mâinile lor şi politicile acestora de control trebuie să fie respectate. Este o interpelare parvenită din Parlamentul R. Moldova şi ea ar trebui să nu mai trezească dubii, deoarece este efectuată cu respectarea legalităţii», consideră Balaban.

Sutele de persoane citate pentru audieri sunt nemulţumite de comportamentul organelor de forţă, spunând că persecutările la care sunt supuse sunt mai de temut decât cele din perioada sovietică. Ele afirmă că cei care refuză să se prezinte la procuratură sunt ameninţaţi de către poliţişti cu privaţiune de libertate.

«Dreptul de a te asocia la un partid politic este prevăzut de Constituţia Republicii Moldova şi nici o autoritate publică nu este în drept să–l priveze pe om de acest drept, care în situaţia dată este încălcat în flagrant. Nu poate exista nici un temei juridic pentru a obliga oamenii care au aderat la alt partid să prezinte depoziţii. Este o aberaţie din partea guvernării şi din partea procuraturii. Procurorii, deşi înţeleg că aceste interogări sunt o prostie, nu pot să se revolte deoarece le este frică să nu–şi piardă serviciul. E mai uşor să fii sluga unui sistem decât să spui nu încălcării drepturilor omului», spune Teo Cârnaţ, director executiv al CHDOM, decis să apere drepturile cetăţenilor raionului, trataţi abuziv de instituţiile represive ale statului.

Organele competente să gestioneze şi să monitorizeze activitatea legală a partidelor politice şi să asigurare respectarea drepturilor omului refuză să comenteze această situaţie pentru a nu fi învinuite de partizanat politic.

Potrivit unor date prealabile, până în prezent, peste 550 de cetăţeni ai R. Moldova, în exclusivitate membri PLDM, au fost citaţi pentru audieri în procuraturile raionale doar pe motiv că s–au asociat la partidul respectiv, care, potrivit spuselor lor, le stă în cale autorităţilor publice centrale. Oamenii sunt înfricoşaţi de faptul că, intrând într–un partid politic, nu vor mai putea ieşi din el niciodată, deoarece riscă să fie persecutaţi şi intimidaţi de către organele de forţă.

«De parcă am fi pe timpurile inchiziţiei», spun persoanele care deja au fost audiate.

S.P.

Ultima oră

Până în prezent, grupul de iniţiativă al PLDM a colectat peste 180 mii de semnături în favoarea iniţierii Referendumului republican privind modificarea Constituţiei privind modul de alegere a preşedintelui şi de formare a Parlamentului R. Moldova.

În acelaşi timp, acţiunile de intimidare exercitate de către guvernare, prin intermediul structurilor de forţă, asupra PLDM, au repercusiuni şi influenţează negativ procesul de colectare a semnăturilor. În urma descinderilor Procuraturii, ale angajaţilor organelor de poliţie în localităţile republicii, cetăţenii, deşi sprijină iniţiativa, ezită să semneze în favoarea Referendumului de teama unor eventuale persecuţii.

Au fost înregistrate mai multe cazuri de obstrucţionare a procesului de colectare a semnăturilor, inclusiv de refuz din partea primarilor de a autentifica listele cu semnături pentru iniţierea Referendumului. Un caz aparte a fost atestat în mun. Bălţi, unde funcţionarii Primăriei refuză să primescă listele cu peste 8000 de semnături pentru a fi autentificate.