— Eu nu ma joc cu tine fiindca esti moldovean. Daca vrei sa intri in jocul nostru, invata rusa.

— Toti rusii sunt prosti! a strigat suparat Alexandru.
A inceput o lupta dura. Patru copii de origine rusa, de 4—6 ani, lovesc cu picioarele si cu pumnisorii intr–un baietel de vreo 5 ani, pedepsit prin maltratare, doar din motiv ca nu stie limba rusa. Asemenea cazuri de nationalism juvenil, pe teritoriul formatiunii separatiste, devin tot mai frecvente.

Dupa sapte ani de tacere, la 12 aprilie 2008, presedintele R. Moldova Vladimir Voronin si liderul separatist Igor Smirnov s–au intalnit la Tighina, oras situat pe teritoriul autoproclamatei rmn. In cadrul intalnirii, cei doi lideri au convenit sa organizeze cu regularitate asemenea convorbiri, in scopul solutionarii problemelor acumulate.

S–ar parea ca primul pas in directia solutionarii conflictului transnistrean a fost facut, dar realitatea este diferita de ceea ce vorbesc liderii politici. Oamenii de rand care locuiesc pe teritoriul autoproclamatei rmn au alt adevar.

Am mers pe urmele presedintelui Voronin, vizitand orasul Tighina. Primul lucru pe care l–am vazut a fost bataia crancena dintre niste copii. Cauza, de fapt, nationalismul, m–a socat si mai mult. Baietii il bateau pe un semen de al lor care avea vreo 5 ani doar din motiv ca acesta nu stie rusa.

«Desi nu se vorbeste despre asta, relatiile dintre moldovenii si rusii care locuiesc la Tighina este foarte tensionata. Zilnic, poti deveni martor ocular al injosirii, de catre vorbitori de limba rusa, a elevilor care isi fac studiile in scoala cu predare in limba romana. Sunt umiliti mai ales copiii de 7—13 ani. Adolescentii, vorbitori de limba rusa, ii ofenseaza pe copiii moldoveni cu cuvinte necenzurate, iar forma de adresare este, in exclusivitate, maldavan tupoi. Mi–i scarba sa traiesc in acest oras», vorbeste despre modul de viata din Tighina Cristina Z., eleva la Scoala nr.19.  Cristina isi aduce aminte cum, acum 6 ani, a venit pentru prima data la Tighina. «Nu era zi sa nu plang. Toti copiii din curte radeau de mine din motiv ca nu vorbeam rusa, si chiar daca incercam sa spun ceva, accentul moldovenesc ma trada. Imi era rusine ca nu sunt rusoaica. De fiecare data cand veneam de la scoala, ii rugam pe parinti sa ne intoarcem in satul in care locuiseram anterior. Acum m–am obisnuit. Am invatat rusa si totul e bine», ne relateaza Cristina.

Desi se spune ca pe teritoriul formatiunii separatiste drepturile omului sunt respectate, iar discriminare nationala nu exista, toti fiind egali, indiferent daca sunt rusi, romani, ucraineni sau gagauzi, faptele vorbesc despre altceva. La Tighina functioneaza 16 scoli cu predare in limba rusa si doar o singura institutie cu predare in limba romana (Scoala nr. 19) si una cu predare in limba «moldoveneasca» (Gimnaziul nr. 1, unde se vorbeste «moldoveneste» si se scrie cu litere rusesti).

E cam dificil sa califici Scoala nr. 19 ca pe o scoala in sensul deplin al cuvantului. Din clasa I si pana intr–a V–a,  copiii isi fac orele in sediul unei gradinite, pe care, in repetate randuri, autoritatile separatiste au vrut sa o «privatizeze». Din clasa a V–a pana intr–a VIII–a, elevii studiaza in sediul unei gospodarii silvice. «Copiii veniti din padure» — asa sunt numiti cei care invata aici. Ultima treapta, din clasa a IX–a pana intr–a XII–a, elevii vorbitori de romana isi fac studiile in incinta unui internat.

«Atata timp cat copilul meu se afla la scoala sunt calma, dar cand ma gandesc ca pana a ajunge acasa poate fi supus agresiunii din partea copiilor de etnie rusa, imi iese inima din piept de frica. Nu stiu ce sa mai fac si cum sa procedez pentru a–mi proteja copilul. Daca ii dau bani de buzunar fiului meu, el este batut de copiii rusi, luandu–i–se banii. Daca nu–i dau — il bat pentru ca nu are bani. Sunt nevoita sa–mi petrec baiatul pana la scoala si sa–l intalnesc cand vine acasa«, spune Valentina Ciobanu, indignata de conditiile in care isi traieste anii de scoala feciorul sau.

Este alarmata de situatie si directoarea Scolii nr. 19. «Ma ingrijoreaza faptul ca pe an ce trece se reduce numarul copiilor inscrisi in clasa I. In acest an, avem doar doi copii», ne spune directoarea Maria Roibu.

Parintii renunta sa–si de–a copiii la scoala cu predare in limba romana. Cine isi doreste soarta unui parinte nevoit sa–si insoteasca copilul la scoala in fiecare zi, din clasa I pana la absolvire, asa precum o fac parintii copiilor care invata in Scoala nr.19?  Parintii devin insotitori constanti ca sa evite traumatizarea copiilor lor.

«Veneam de la scoala impreuna cu colegii mei. Ne indreptam spre casa cand, de dupa colt, a aparut o gasca de baieti care vorbeau rusa. Ei ne–au intrebat brutal de unde venim si incotro ne indreptam. Apoi s–au interesat daca suntem moldoveni. Bineinteles ca am raspuns afirmativ. Prin urmare, rusii ne–au spus sa nu mai calcam pe strada respectiva, deoarece ea le apartine lor si moldovenii nu au ce cauta aici. Ne–au amenintat cu moartea. A doua zi am mers pe acelasi drum, insa de data aceasta ne insoteau fratii nostri, care au ceva mai multi ani decat noi. Nu ne–am limitat doar la un schimb de cuvinte — am vorbit in limba loviturilor. De atunci rusii nu ne mai ating», relateaza despre relatiile moldo–ruse din Tighina Dan Cornovan, de 15 ani.

De ce sunteti atat de agresivi cu moldovenii, am intrebat o gasca de copii care se jucau in nisip, separandu–se demonstrativ de cativa copii moldoveni, printre care era si micutul baietel pe nume Alexandru.

«Moldovenii sunt atat de prosti ca nici rusa nu o pot vorbi bine», mi–a raspuns unul dintre baieti, care in romana nu cunoaste decat trei cuvinte: «buna ziua», «paine» si «lapte».

La 12 aprilie 2008, Smirnov, dupa sapte ani de asteptare, a acceptat sa se «joace» de–a solutionarea conflictului transnistrean cu presedintele R. Moldova, Vladimir Voronin, pe cand micutul Alexandru din Tighina nicidecum nu–si poate gasi un prieten. Nimeni nu vrea sa se joace cu el, deoarece copilul nu stie sa vorbeasca rusa.

Svetlana PANTA