Cu 6 ani in urma, in aprilie 2001, lumea a fost bulversata de o stire fara precedent: pe o piata din Chisinau se vindea carne de om, colectata de prin ghenele de langa spitale. «Doi barbati au fost prinsi vanzand parti ale corpului uman in strada, afirmand ca e carne de animal», se spunea intr–un reportaj BBC emis atunci, in care se mentiona ca, desi testarile au aratat ca acea carne, vanduta cu mai putin de 2 dolari per kg, era un tesut uman, «barbatii care o vindeau au fost arestati pentru comercializarea carnii fara licenta».

Ce se intampla acum cu membrele amputate, cu ramasitele de copii de pe urma avorturilor, cu partile de corp uman extirpate dupa operatii din spitale? Un crematoriu inca nu exista, de aceea «deseurile» postoperatorii sunt inhumate de catre clinici. Ecologistii spun ca nu e un act benefic pentru natura. Preotii spun ca pacientii crestini nu trebuie sa isi lase partile de corp prin spitale.

Sergiu Ungureanu, medic sef–adjunct la sectia Chirurgie a Spitalului Clinic Republican, spune ca piesele postoperatorii, adica acele parti umane infectate care sunt extirpate, sunt supuse, initial, unui examen histopatologic. El a precizat ca tot ce se inlatura de la pacient in timpul operatiei este notat intr–un registru special, in care se trece numele, prenumele pacientului, diagnosticul.

Sunt cazuri cand rudele pacientului iau acasa aceste piese pentru a le inmormanta si «atunci rudele scriu o cerere si semneaza in registru. Acest lucru se intampla foarte rar, doar cand rudele respective fac parte dintr–o secta religioasa», explica Ungureanu.

Parintele Nicolae, de la Biserica Sf. Lazar din Chisinau, spune ca rudele pacientilor ar trebui sa ia acasa ramasitele si sa le inmormanteze. «Asa este crestineste, atat rudele, cat si pacientii trebuie sa fie constienti de acest lucru.»

Fiecarei «bucati» umane extirpate i se aplica un bon cu un numar de inregistrare care, de asemenea, se noteaza intr–un registru, apoi se transporta la morga spitalului. Sergiu Rusu, seful sectiei Anatomie Patologica, spune ca aceste piese se pastreaza in vase metalice cu formalina. «Cand se colecteaza o anumita cantitate, se ambaleaza in saci de polietilena si este chemata o masina a Combinatului Servicii Funerare, care transporta totul la cimitir.» Angajatii din sectiile de Anatomie Patologica spun ca e o munca care ii afecteaza. «E foarte greu, a trecut mult timp pana m–am obisnuit. In primii ani, cand mergeam pe strada, ma gandeam: oare oamenii ar vorbi cu mine daca ar afla unde lucrez?« spune o asistenta de la morga Spitalului Republican, care a lucrat in aceasta institutie circa 25 de ani.

Cartiere cimitiresti, pentru ramasite umane

Combinatul Servicii Funerare, aflat in subordinea Primariei municipiului Chisinau, are incheiate contracte privind inhumarea ramasitelor postoperatorii cu majoritatea spitalelor din Chisinau. Potrivit contabilului–sef, Elisaveta Tozlovan, in 2007 s–au efectuat 442 astfel de proceduri de inhumare. Dintre acestea, 111 au fost sicrie cu ramasite postoperatorii, celelalte — cadavre neidentificate. Elisaveta Tozlovan spune ca pentru ramasite si cadavre neidentificate sunt facute sicrie simple, de cate 50 kg si de cate 30 kg. «Vara, de exemplu, este imposibil sa acumulezi pana la 50 kg, de aceea sunt acceptate sicrie de 30 kg», explica functionara. Ea mai spune ca nu exista deosebire intre sicrie: «Is sicrie ca si celelalte, doar ca nu–s acoperite cu musama, sunt doar din scandura».

Sacii cu ramasitele postoperatorii, pusi in sicrie, sunt dusi la Cimitirul Sf. Lazar, pentru inhumare. Directorul cimitirului Sf. Lazar, Pavel Eni, ne–a relatat ca exista sectoare aparte pentru persoanele necunoscute si pentru ramasite umane. «Sunt numite cartiere ale necunoscutilor», specifica Eni.

Sase sectoare sunt deja ocupate de morminte fara cruci. «Acum se formeaza un sector aparte de 1000–1200 de locuri.» Aceste sectoare se afla chiar la marginea cimitirului.

Un semn de intrebare pe consola

Directorul cimitirului spune ca «gropile sunt facute la fel ca si pentru ceilalti, nu exista nicio deosebire, pentru ca administratia cimitirului este cea care isi asuma cheltuielile». Unica deosebire este ca in loc de cruci sunt puse niste console vopsite in negru, care sunt numerotate. Cele numerotate sunt pentru persoanele neidentificate. In schimb, ramasitele spitalicesti in loc de numar pe consola au cate un semn de intrebare. «Pentru ce sa fie numerotate?» se intreaba retoric Pavel Eni.

Ne aflam in perioada sarbatorilor de Paste, iar cimitirul e parca inviat. Sute de oameni vin zilnic sa faca curatenie la morminte. In acest cartier nu vine nimeni sa faca curat, de aceste cartiere se ocupa doar administratia cimitirului.

Cum vad aceasta situatie ecologistii din R. Moldova? Vladimir Garaba, presedintele Organizatiei Teritoriale Chisinau a Miscarii Ecologiste, afirma ca deseurile ingropate nu reprezinta o actiune benefica din punct de vedere ecologic. Aceste deseuri provoaca poluarea apelor freatice, a aerului si au un impact negativ asupra populatiei si a mediului.

Vladimir Garaba considera ca distrugerea deseurilor spitalicesti prin ardere nu ar avea vreun efect negativ asupra mediului. Chiar daca in emisiile crematoriilor pot fi si gaze toxice, tehnologiile moderne permit distrugerea lor, astfel incat sa nu reprezinte un pericol. «Suntem o tara care imprastie deseurile peste tot, exista virusi in apa, in aer, este o problema grava pentru R. Moldova. Cred ca e necesar sa avem un crematoriu». In prezent, o atare institutie nu exista in Moldova.

Veronica Russu,
Scoala de Studii Avansate in Jurnalism

Foto: N. Cuschevici