Din cele 80 de familii transnistrene care locuiesc astazi in blocul nou din str. Ginta Latina, 30 au primit bonuri de repartitie. Celelalte bonuri vor fi eliberate la 21 februarie, sustine Dionisie Boaghie, director general al Directiei Generale Locativ–Comunale si Amenajare a municipiului Chisinau. Privilegiile de care beneficiaza refugiatii transnistreni la Chisinau atrag si alti cetateni din regiunea separatista, care incearca sa profite de aceste conditii si isi schimba locul de trai, afirma Boaghie. Pe de alta parte, mai multe persoane din lista pretendentilor la noile apartamente au beneficiat de terenuri pentru constructia caselor, iar altele, se spune, detin apartamente la Chisinau.

La 31 ianuarie 2008, circa 100 de persoane au luat cu asalt Primaria, cerand eliberarea bonurilor pentru apartamentele din blocul de pe str. Ginta Latina. Protestatarii patrunsesera in Primarie, amenintand consilierii si autoritatile municipale. Primarul l–a acuzat de interes personal pe Anatol Bazgu, presedintele Miscarii Refugiatilor, mentionand ca acesta are o garsoniera, un apartament si de un lot.

Solicitat de Ziarul de Garda, primarul spune ca mai exista un numar de persoane refugiate din Transnistria, in cazul carora comisia se mai ocupa de examinarea dosarelor. S–ar putea ca acesti oameni detin proprietati imobiliare nedeclarate. «Mai sunt dosare care urmeaza a fi reexaminate, pentru a stabili daca persoanele detin sau nu proprietati imobiliare. In cazul in care se demonstreaza ca persoanele au locuinte, nu vor intra in posesia altui spatiu locativ. Totodata, ar putea fi initiate si procese de judecata, pentru restabilirea echitatii», explica primarul.

«Dosare examinate suplimentar»

Alexei Frunze, presedintele Centrului de Drept si Protectie a Refugiatilor, Combatantilor si Locuitorilor din Transnistria, sustine ca sunt examinate toate dosarele si ca doua vor fi examinate suplimentar. «Urmau sa fie prezentate materiale suplimentare la Comisie, singura competenta de a hotarari si de a inainta proiectul de decizie la CMC».

«Au fost inregistrate cateva cazuri in care, potrivit informatiilor, unele persoane detin apartamente individuale», sustine Frunze, precizand ca datele au fost verificate, constatandu–se ca sunt false. «Bunaoara, Valeriu Chirita, despre care se presupunea ca ar fi detinut un apartament pe str. Alba–Iulia. Comisia nu a gasit dovezi care ar confirma cele vehiculate».

Dionisie Boaghie mai spune ca un proprietar de spatiu locativ este Alexei Frunze, dar ca acesta e cumparat de sora sa, care munceste la Moscova.

«Este adevarat, s–a strecurat o informatie potrivit careia 10—15 persoane intern deplasate pe teritoriul R. Moldova sunt detinatoare ale unor locuinte la Chisinau. Informatia a fost verificata, dar nu a putut fi confirmata», spune Bazgu.

«Evident, vor boicota Primaria, si nu Guvernul»

Boaghie a specificat ca persoanele intern deplasate urmau sa fie asigurate cu spatiu locativ cu multi ani in urma. E o problema care tine de competenta Primariei, dar si de competenta Guvernului. «Evident, ei nu vor boicota Guvernul, ci Primaria. Sa nu uitam ca mai multi primari de Chisinau, care au detinut aceasta functie de la 1993 incoace, nu au solutionat problema», a continuat el. Boaghie a mai spus ca unii cetateni din stanga Nistrului profita de privilegiile refugiatilor si incearca sa devina chisinauieni.

«Problemele s–au acumulat deoarece, timp de 15 ani, acesti oameni au fost tratati doar cu promisiuni. Daca ele ar fi fost solutionate in 2—5 ani, dupa cum este stipulat in hotararea de Guvern, atunci nu ar fi avut loc modificari suspecte in componenta familiei, nu ar fi avut loc casatorii, divorturi sau aparitia unor noi chiriasi», explica primarul Chirtoaca. Tot el afirma ca, deoarece a trecut atat de mult timp din 1992, fiecare a incercat sa gaseasca o solutie bine acoperita din punct de vedere juridic, prezentand dosarele in conformitate cu normele legale.

Dionisie Boaghie a mentionat ca, initial, refugiatii au fost contactati telefonic si anuntati sa se prezinte la Primarie dupa bonuri. In scurt timp, au primit invitatii personale. In ultima instanta, el i–a anuntat personal, dar si de aceasta data — fara raspuns. Peste cateva zile, au boicotat Primaria. Alexei Frunze opineaza, insa, ca «toate actiunile functionarilor sunt o consecinta a protestelor».

«Ei doresc sa nu intram in detalii»

«Unele persoane intern deplasate pe teritoriul republicii au primit anterior loturi de pamant pentru constructie de locuinte. Ei spun ca erau foarte saraci, din care cauza, in 2001, au fost nevoiti sa–si vanda terenurile. Preturile erau foarte mici si au luat banuti pe ele», explica Boaghie. Sunt si acte legale care spun ca, de fapt, un lot de teren nu inseamna ca ai asigurat omul cu loc de trai, sustine el. «Dansii contesta in judecata si obtin castig de cauza. Ei au titluri executorii deja, cu sechestru pe apartamentele pe care le–au ocupat, si noi suntem obligati sa respectam hotararile judecatoresti. »Voi sunteti obligati sa executati hotararile judecatoresti«, strigau ei in sala. De fapt, ei asta si doresc, ca noi sa executam, fara a intra in detalii», a adaugat Boaghie.

«Chirtoaca nu a spus atunci asa ceva?»

Am solicitat opinia lui Anatol Bazgu, presedintele Miscarii Refugiatilor din Transnistria, pe marginea declaratiei primarului referitoare la detinerea de catre acesta a altor spatii locative. Raspunsul a fost: «Chirtoaca nu a spus asa ceva. Eu nu dispun de un apartament personal. Am prezentat in dosar bunurile imobiliare din Chisinau care sunt in posesia mea, iar informatia respectiva se pastreaza la Oficiul Cadastral». Mai mult decat atat, ei s–au adresat la IS «Cadastru», care le–a prezentat informatia de pe intreg teritoriul republicii, astfel ca stiu despre fiecare in parte ce bunuri imobiliare poseda«, a spus Bazgu. »Am primit un lot de pamant, nu neg, cum au primit si alte persoane. Dar nu am primit nimic mai mult decat altii si nici bogatii mai mari nu am«, a continuat el.

Si Alexei Frunze spune: «Cred ca persoana care cunoaste mai bine cazul este Anatol Bazgu. Au aparut neintelegeri, insa, pe parcurs, au fost prezentate actele respective si nu au ramas probleme nesolutionate».

«Oricine poate beneficia de un lot de pamant»?

«In 15 ani, cateva familii, inclusiv eu, au primit loturi. In 2000—2001, terenurile au fost vandute, deoarece nu am dispus de credite bancare, in lipsa carora nu am putut construi nimic. Conform Codului Locativ, terenul nu inseamna imbunatatirea conditiilor de trai. Asemenea terenuri pot fi repartizate oricui, fara a tine cont de faptul ca dispune sau nu persoana respectiva de spatiu locativ. Oricine poate beneficia de un lot de pamant, daca apeleaza in scris la autoritatile publice locale», sustine Bazgu.

Conform datelor Directiei Generale Arhitectura, Urbanism si Relatii Funciare, de loturi de pamant pentru constructia caselor de locuit particulare, repartizate prin deciziile respective ale administratiei publice, au beneficiat cetatenii inclusi in lista persoanelor intern deplasate care aveau nevoie de imbunatatirea conditiilor locative. In Nota informativa din 27.11.07 erau mentionate 8 persoane.

Alexei Carlig, refugiat din Transnistria in 1993, sustine ca a avut un lot, prin anul 2000, dar a fost nevoit sa–l vanda. Copiii sai s–au imbolnavit si a avut nevoie de bani. Alexei a spus ca a vandut terenul contra 300 USD. Ion Bacu, un alt refugiat, spune ca a avut si el teren destinat constructiei unei case, dar, din lipsa de bani, l–a vandut.

Boaghie mai spune ca refugiatii transnistreni au dispus de loturi, dar nu si de imprumuturi bancare, primind doar scrisori de garantie de la Primarie.

«De la 22.08.2007 ne–am instalat in blocul din str. Ginta Latina, unde locuiesc 80 de familii. Altii mai locuiesc in blocul vechi de pe str. Mircea cel Batran sau pe la gazde. In acest rastimp le–am solicitat autoritatilor sa execute hotararea de judecata care prevedea eliberarea bonurilor pentru noile apartamente», a continuat el. Bazgu sustine ca, dupa ultimul protest, a ajuns la ? intelegere cu primarul si ca, chiar in acea zi, au fost eliberate bonuri de repartitie unui numar de 30 de familii care au incaput in decizia CMC.

«E absurd sa te refugiezi pe teritoriul aceleiasi tari»

«E absurd sa te refugiezi pe teritoriul aceleiasi tari. Daca autoritatile recunosc ca acesti oameni au statut de refugiat, ele confirma, intr–un fel, autonomia rmn», ne–a declarat un transnistrean, sub acoperirea anonimatului. El sustine ca mai multe persoane care isi revendica statutul de refugiati sunt vorbitoare de limba rusa si, bineinteles, nu au motive pentru a se refugia, spre deosebire de familiile de militari sau profesori, care intr–adevar merita locuinte. «Acestia nu bat pe la usile Primariei pentru a–si cere respectarea drepturilor, dar incearca sa supravietuiasca in conditii de presiuni sistematice exercitate de separatisti. Singurul avantaj al refugiatilor este faptul ca ei au stiut cand si pe unde sa vina la Chisinau», afirma aceasta sursa.

Svetlana TURCU