Organizatia Internationala pentru Migratie (OIM) a lansat la 25 octombrie, in cadrul unei mese rotunde, studiul «Cercetarea Transfrontaliera privind Romania si Moldova in lumina extinderii UE».

Studiul reprezinta o prima incercare de a examina schimbarile pe care le–a cunocut fenomenul migratiei la frontiera estica a UE dupa aderarea Romaniei la uniune.

Potrivit cercetatorilor, o atentie deosebita a fost acordata instituirii regimului de vize dintre Romania si R. Moldova, fapt care a dus la restrictionarea circulatiei pentru cetatenii moldoveni si a afectat tendintele migrationale, precum si tacticile, rutele traficantilor de fiinte umane.

Referindu–se la dinamica traficului de fiinte umane din si in R. Moldova, specialistii au evidentiat o crestere a numarul de crime legate de traficul de persoane, 468 de cazuri inregistrate in 2006, fata de 397 in 2005.

Cercetatorii au specificat urmatoarele lipsuri ale politicii R. Moldova in domeniul migratiei si combaterii traficului de fiinte umane: ineficienta unor structuri, ca, de exemplu, Centrul de Combatere a Traficului de Persoane, caracterul prea birocratic al procesului prin care imigrantii pot obtine permisiunea de a lucra legal in R. Moldova si lipsa capacitatii de negociere a diplomatilor moldoveni in relatia cu UE.

Potrivit raportului, consecintele negative ale migratiei populatiei din R. Moldova sunt lipsa fortei de munca in anumite sectoare precum constructiile, educatia sau medicina, familii destramate si copii afectati de lipsa parintilor.

Redobandirea cetateniei romane — proces extrem de latent

Expertii care au elaborat cercetarea au enumerat urmatoarele efecte ale introducerii regimului de vize pentru cetatenii moldoveni asupra migratiei ilegale: cresterea numarului cetatenilor care au incercat sa intre ilegal in Romania ascunsi in mijloace de transport si cresterea numarului celor care au folosit documente false pentru a iesi din Romania. Daca in anii anteriori aderarii Romaniei la UE cetatenii moldoveni utilizau pasapoarte romanesti false, dupa aderare acestia au utilizat pentru a iesi ilegal din Romania spre Ungaria carti de identitate romanesti falsificate.

Referindu–se la procesul de acordare a vizelor pentru Romania cetatenilor moldoveni si la politica Romaniei in domeniul redobandirii cetateniei romane, cercetatorii au mentionat urmatoarele lipsuri: spatiul insuficient al sectiei consulare a Ambasadei romane la Chisinau, dificultatile legate de programare, lipsa de functionalitate a sistemului viza online, birocratizarea excesiva in ceea ce priveste procesul de acordare a vizelor si caracterul extrem de latent (in medie, un interval de 5 ani intre data aplicarii si cea a programarii) al procesului de redobandire a cetateniei romane.

Consulul Ambasadei Romaniei la Chisinau, Ionut Dicu, a mentionat in cadrul mesei rotunde ca «procesul laborios de acordare a cetateniei romane se datoreaza faptului ca toate documentele anexate la dosar, cum ar fi actele de stare civila, sunt verificate prin intermediul Ministerului Afacerilor Interne si Integrarii Europene, tocmai pentru a se stabili autenticitatea lor».

S–au inmultit retelele de falsificatori de acte

Profesorul roman Adrian Pop, unul dintre specialistii care au elaborat cercetarea, a mentionat ca studiul in cauza a incercat sa surprinda foarte succint impactul accederii Romaniei la UE in planul migratiei si al combaterii fenomenului traficului de fiinte umane, in special, si al criminalitatii organizate, in general. «Am considerat ca exista un trend de reorientare a migratiei dinspre R. Moldova catre alte destinatii, cum ar fi Ucraina sau Slovacia, pentru a ajunge in UE. A scazut numarul cetatenilor moldoveni care utilizeaza Romania ca tara de tranzit pentru a accede in spatiul Schengen. In acelasi timp, am observat ca s–a inmultit numarul celor care utilizeaza ca modalitate predilecta intrarea legala in spatiul romanesc si iesirea ilegala din frontierele Romaniei catre spatiul Schengen. De asemenea, s–au inmultit si retelele de falsificatori ai cartilor de identitate romanesti, si ponderea celor care utilizeaza complicitatea retelelor crimei organizate din Romania, care le faciliteaza acest acces imediat catre UE», a mentionat Pop.

Simion Terzioglo, coordonator de programe la OIM, a subliniat faptul ca «discutiile referitoare la regimul de vize cu Romania, inclusiv redobandirea cetateniei romane, sunt niste chestiuni politice destul de sensibile, pe care nu am vrut sa le abordam in mod plenar. Ele sunt tratate in studiu doar in masura in care clarifica anumite situatii legate de implicatiile cauzate de aderarea Romaniei la UE. Stim ca sunt foarte multi cetateni plecati in strainatate, iar multi vor pleca in Romania, si desigur va exista un segment de populatie care va beneficia de posibilitatile pe care le ofera noul statut al tarii vecine in cadrul UE. Nu trebuie sa ne temem de aceasta, deoarece ar putea fi o motivatie pentru noi sa le cream cetatenilor moldoveni conditii ca sa ramana in tara».

Diana RAILEAN