Ceasul biologic al parlamentarilor nostri functioneaza cu o exactitate ideala, trezindu–i de fiecare data in ajun de alegeri si «motivandu–i» sa adopte noi prevederi privind administratia publica locala. Cele mai periculoase in acest sens sunt confuziile intentionate, provocate de CEC, intru executarea dintr–o suflare a tot ce a dovedit sa modifice Parlamentul. Ma voi referi la doar doua probleme electorale, cele mai discutate in mass–media cu participarea reprezentantilor CEC.

Prima tine de degrevarea functionarilor publici pe perioada campaniei electorale. Prin calculele sale, potrivit carora sunt necesare sume enorme pentru mentinerea salariilor pe perioada campaniei electorale a candidatilor care vin din randurile functionarilor publici, CEC induce in eroare Parlamentul si electoratul. Adevarul este ca degrevarea sau suspendarea din functia detinuta pe perioada campaniei electorale nu presupune cheltuieli suplimentare. Art.13 (3) din Codul electoral indica asupra suspendarii activitatii in functia detinuta din momentul inregistrarii in calitate de concurent electoral doar pentru: a)

persoanele care, in virtutea functiei, «nu au dreptul sa fie membri ai partidelor sau ai altor organizatii social–politice». Din aceasta categorie fac parte procurorii, judecatorii, politistii, militarii si alte categorii similare, care, de altfel, nici nu prea prefera sa candideze la functiile eligibile din APL. b)

«persoanele cu inalta functie de raspundere», care nu sunt specificate in organigramele institutiilor si autoritatilor publice si nici in normele dreptului administrativ, o regasim doar in Codul penal (art.123), de unde a si fost probabil preluata, fiind inspirata din romanul lui Gogol «Suflete moarte».

Reiese ca prea putini sunt concurentii electorali care ar urma sa–si suspende activitatea in conditiile art. 13 (3) din Codul electoral. Dar si acestora, pe perioada degrevarii, li se mentine salariul, remunerarea fiind prevazuta deja in buget, nefiind oportune investitii suplimentare.

Farsa sustinuta de CEC, precum ca, din lipsa de bani, in perioada de suspendare concurentul electoral nu va fi remunerat, nu face decat sa intimideze si sa descurajeze participarea in calitate de concurent electoral, in mod special, a persoanelor care ocupa o functie publica, au o anumita experienta in administratie si ar putea sa schimbe imaginea APL.

Astfel de manipulari speculative ale opiniei publice sunt posibile si din cauza existentei unei legi depasite privind statutul functionarului public. Art.12(4)  din Legea serviciului public consacra cea mai indragita formula de legiuitorul nostru: «Functionarul public, inregistrat in calitate de candidat la alegeri in autoritatile publice, participa la campania electorala conform legislatiei in vigoare». Pe de alta parte, art. 34 (1) din proiectul noii legi privind statutul functionarului public (depozitata in Guvern si Parlament inca din 2003) prevede ca «suspendarea raportului de serviciu presupune suspendarea indeplinirii atributiilor de catre functionar si a platii drepturilor salariale de catre autoritatea publica in care acesta activeaza». Desi aceasta prevedere este inca in faza de proiect, s–a incercat aplicarea ei, urmata de argumentarea cu sumele enorme pe care le va pierde statul daca nu va suspenda platile drepturilor salariale.

Nu este prima manifestare de «grija fata de banul public» a puterii actuale. La finele anului 2005, bunaoara, la adoptarea Legii salarizarii functionarilor publici, au fost prevazute salarii si pentru «functii de demnitate publica», tot gen «suflete moarte». Replica unuia dintre deputati precum ca nu avem o astfel de categorie de functionari a fost urmata de raspunsul: «vom avea odata cu noua lege». Nimeni nu a insistat sa afle unde sunt banii programati in bugetul tarii pentru aceste functii inexistente. Legea mai ramane la nivel de proiect, deoarece Parlamentul nu se grabeste sa o adopte.

Cea de–a doua «manifestare democratica» se refera la planul de publicitate al campaniei electorale, chibzuit de CEC si CCA. Daca, teoretic, planul prezinta o doza de transparenta si publicitate a campaniei electorale, atunci practic acesta va fi unul irealizabil. Presupunerile noastre sunt fundamentate din nou pe declaratiile reprezentantilor CEC in emisiunile televizate din perioada preelectorala. Astfel, in emisiunea din 11.04.07,  la «Euro TV Chisinau», un reprezentant CEC a spus, printre altele, ca experienta alegerilor parlamentare din 2005 a demonstrat ca posturile private ale audiovizualului nu prefera sa acorde timp de emisie concurentilor electorali. CCA ar trebui sa faca niste concluzii din aceasta sinceritate, or, asa cum nu poti forta posturile private sa oglindeasca scrutinul, nu le poti obliga sa asigure dreptul cetatenilor la informatie obiectiva si deplina privind treburile publice. Prin urmare, Strategia de acoperire a R. Moldova cu retelele audiovizualului, pe care o elaboreaza CCA, mizand pe posturile private, devine o butaforie care nu are cum satisface interesul public si dreptul populatiei la informatie. Acestea din urma pot fi satisfacute doar de posturile publice, fondate de autoritati publice de orice nivel, care le pot obliga sa ofere spatiu pentru asigurarea transparentei decizionale.

Esecul publicitatii actualei campanii electorale a fost organizat de CCA inca din 27.11.2006 prin programul de lichidare a posturilor publice locale ale audiovizualului si transmiterea licentelor detinute de acestea unor persoane private care nu au niciun angajament fata de interesul public.

CCA a demarat lichidarea incepand de la posturile publice municipale «Antena C» si «Euro TV Chisinau», care aveau acoperire in 1/3 din spatiul electoral al R. Moldova. Niciun post privat nu va transmite in direct sedintele consiliilor locale sau alte subiecte ce tin de activitatea autoritatilor publice. Astfel, scopul urmarit de CCA, in calitatea sa de exponent al actualei puteri, de a impiedica populatia sa cunoasca adevarata fata a alesilor sai in organele puterii a fost realizat. In lipsa posturilor publice locale, posturile private nu se vor implica in campania electorala, iar electoratul va ramane si mai dezinformat.

Maria Orlov,
presedinte al Institutului de Stiinte Administrative din Republica Moldova