Initiativa presedintelui in detrimentul migrantilor

Legalizarea capitalului in cazul persoanelor fizice presupune pedepsirea de catre stat a celor care au investit banii proveniti din remitente, caci doar aceste valori exista si pot fi impozitate, considera expertii Institutului pentru Dezvoltare si Initiative Sociale (IDIS) «Viitorul».

Potrivit expertilor, obligarea acestor persoane de a plati 5% din valoarea bunurilor detinute ar reprezenta, de fapt, o penalizare a celor care au primit decizii rationale, atunci cand si–au cautat de lucru in strainatate, pastrandu–si obligatia morala de a–si sustine familia. Acestia considera ca, atata timp cat un bun nu este vandut, lipseste orice motiv legal de a–i impune o valoare mai mare decat a fost declarata de stapanul bunului. Iar in lipsa unei practici de impozitare a veniturilor provenite din remitente, spun expertii, este greu de imaginat cum ar putea fi obligate persoanele fizice sa–si declare proprietatile pe care le detin in deplina legalitate, independent de stat.

In prezent, remitentele care ajung in R. Moldova sunt estimate la un volum de circa 70 miliarde lei, acestea functionand in calitate de «centura de protectie» sigura pentru persoanele fizice, abandonate in tranzitie. Remitentele nu ajung in sistemul bancar si nici nu servesc la completarea bugetului, dar reprezinta garantii de supravietuire individuala, sustin expertii.

Totodata, in opinia acestora, cresterea de capital si remitentele de peste hotare reprezinta astazi umbrela care protejeaza businessul si persoanele private de riscurile pietei (inflatie, instabilitatea cursului valutar, accesul la piata de desfacere). Agentii economici si populatia au suficiente instrumente de a demonstra provenienta legala a bunurilor detinute. Problema consta in credibilitatea demersului formulat de stat si in siguranta garantiilor pe care acesta le ofera. Trebuie sa existe stimulente si argumente atragatoare pentru a motiva cetateanul — care ani in sir a suspectat bancile si statul ca doresc sa–i fure banii — de a–si legaliza capitalul, cat si actiuni care sa asigure informarea corecta si onesta a publicului asupra caror tipuri de capital se are in vedere in procesul si procedura specifica de amnistiere.

Expertii IDIS Viitorul considera ca, pentru persoanele fizice, amnistia capitalului este prematura. Lipsa unei practici de impozitare a cresterii de capital la persoanele fizice transforma in populism orice indemn de legalizare a valorii bunurilor materiale detinute, iar in lipsa unor elemente specifice amnistiei de capital, cetatenii nu pot fi convinsi de buna–credinta initiativelor statului si nu sunt motivati economic. Drept confirmare serveste faptul ca, pana in prezent, in RM nu exista precedente de achitare a impozitelor pe cresteri de capital. Iar daca statul ar insista asupra introducerii acestor impozite, toata piata imobiliara ar fi imediat transferata in economia neoficiala. Specialistii afirma ca lipsa unor mesaje clare din partea autoritatilor si orice actiuni necumpatate pot duce la distorsiuni pe piata imobiliara. Resursele financiare detinute pot fi usor transformate in bunuri imobiliare si scoase de sub incidenta amnistiei fiscale. Din acest motiv, expertii considera ca persoanele fizice nu trebuie sa constituie un obiectiv al amnistiei de capital, iar tinta unei posibile politici de amnistiere trebuie s–o prezinte doar subiectii economici (companiile).

Din 2000 pana in prezent, valoarea bunurilor imobiliare a crescut de 7 ori, ceea ce reprezinta pentru agentii economici o garantie juridica pentru acest gen de capitalizare. Chiar daca au achitat in numerar cea mai mare parte a costului de bunuri procurate, iar valoarea de bilant a lor este relativ minora, agentii economici dispun de un puternic alibi in conditiile unei economii instabile de piata. Valoarea bunurilor imobiliare a crescut atat de mult, incat este greu de stabilit daca vorbim despre capital tenebru, care trebuie legalizat, sau despre o simpla crestere de capital, care se impoziteaza conform cadrului legal existent, sustin expertii Institutului pentru Dezvoltare si Initiative Sociale (IDIS) «Viitorul».