La 10 aprilie, presedintele Vladimir Voronin
a prezentat Guvernului un set de propuneri privind liberalizarea
economiei.
Reformele preconizate presupun legalizarea capitalului, amnistia fiscala
si scutirea totala de impozit pe profit a oamenilor
de afaceri in cazul in care acestia vor reinvesti profitul
in afaceri. Concomitent, marimea sanctiunilor aplicate pentru fraudele
fiscale va fi majorata de trei ori.
«Noi punem un punct mare trecutului. Statul ii spune
businessului: incepem impreuna o viata noua, o viata neimpovarata
de amintirile si conflictele din trecut», a declarat
presedintele Voronin.
Peste zece zile, presedintele Republicii Moldova va merge cu aceste
intitiative in Parlament.
Valeriu Cosarciuc, deputat din Alianta «Moldova Noastra», presedintele Comisiei parlamentare pentru agricultura si industria alimentara:
Daca R. Moldova ar fi o tara normala, propunerile presedintelui ar putea fi eficiente. La noi, insa, asemenea initiative au, neaparat, conotatii politice.
Sa analizam
pe rand propunerile presedintelui.
Amnistierea capitalului presupune ca cei care au acumulat capital, folosind posibilitatile economiei tenebre, vor avea sanse sa le legalizeze. La prima vedere, e o initiativa favorabila, constatam insa ca, in R. Moldova, nu exista economie legala, de parca toata lumea ar lucra la negru. Ajungem astfel la situatia in care cei care au platit impozite vor fi adumbriti de cei care au lucrat la negru, fiind protejati de clientela comunista. Cei care activeaza legal sunt persecutati, maltratati, luati la interminabile controale, fiind «pusi la respect» de CCCEC, SIS, MAI sau alte structuri ale statului. Cei care au avut si au capital
Deci, initiativa respectiva ar putea fi destinata doar unei anumite categorii de personae, care au activat «eficient» in conditiile economiei tenebre…
Amnistierea restantelor. Si la acest capitol, la drept vorbind, nu este vorba de restante fiscale, ci de cei care au calculat incorect impozitele. E acelasi truc, ghidat de interese de partid, deoarece, la noi, restante si alte feluri de datorii nu pot fi acumulate de catre agentii economici care nu se folosesc de protectia reprezentantilor puterii si de parghiile lor protectioniste. Agentii economici si persoanele fizice sunt plasate in conditii inegale… Vor fi avantajati cei care au lucrat la negru si au fost protejati de actuala putere.
Scutirea totala de impozit pe profit a oamenilor de afaceri in cazul in care acestia vor reinvesti profitul in afaceri este la fel de indoielnica. Problema de baza in R.Moldova nu sunt doar investitiile, ci costul fortei de munca… Aplicarea acestei norme nu poate schimba radical situatia, pentru ca cel mai important factor de producere, capitalul uman, este foarte prost platit din cauza presiunii fiscale excesive. Astazi, pentru a achita 1000 de lei suplimentar unui angajat, trebuie sa mai platesti vreo 500 de lei sub forma de taxe, contributii la fondul social, contributii pentru asigurari medicale obligatorii, contributii la fondul de sustinere a paturilor vulnerabile, impozit pe venit al persoanelor fizice… Se ajunge la 50 la suta din salariul calculat… Ar trebui reduse presiunile fiscale in remunerarea fortei de munca.
Aceste propuneri nu vor avea efect in conditiile actuale daca nu va fi exclusa aplicarea taxei pe valoare adaugata la importul utilajului si echipamentului progresiv pentru reutilarea intreprinderilor autohtone.
Sub aspect politic, propunerile presedintelui nu sunt decat niste actiuni populiste, lansate in ajunul alegerilor locale. Guvernarea comunista este o guvernare falimentara, in agonie, care, timp de 6 ani, nu a reusit sa faca nimic pentru crearea unei economii competitive ce ar putea produce pentru piata externa si interna. Deficitul balantei comerciale, in 2006, a atins un nivel catastrofal, 1 miliard 700 milioane de dolari, fiind de 1,7 ori mai mare decat volumul exportului. Acest lucru demonstreaza ca R. Moldova nu are o economie competitiva. Cel mai important articol de export este forta de munca, care a trimis in Moldova 1 miliard 400 milioane de dolari in 2006, pe cand toata economia a realizat exporturi de 1 miliard de dolari.
Si propunerile prezentate de presedinte nu sunt noi. Fractiunea parlamentara AMN, la momentul examinarii modificarilor la Codul Fiscal, titlu 1, art. 49, a propus ca beneficiul reinvestit sa nu fie impozitat. Acum, peste 2 ani, guvernarea a revenit la propunerea fractiunii noastre, care nu a fost sustinuta in Parlament.