O decizie in acest sens a fost aprobata acum o saptamana, la 24 ianuarie, de catre cabinetul de ministri, motivul invocat de ministrul Economiei si Comertului, Igor Dodon, fiind pretul nejustificat de mare la aceste materiale. Economistii ne asigura insa ca interventia statului in procesul de formare a profitului va avea efect invers, ducand la reducerea concurentei, a calitatii la materialele de constructie si, in ultima instanta, la majorarea preturilor.

Decizia de a include materialele de constructie in lista marfurilor si serviciilor al caror pret este reglementat de stat vine dupa doar trei saptamani dupa intrarea in vigoare a modificarilor la Legea «Cu privire la patenta de intreprinzator». Aceasta din urma i–a obligat pe toti detinatorii de patenta care produceau si/sau comercializau materiale de constructie sa–si creeze de la 1 ianuarie intreprinderi individuale pentru a–si putea continua activitatea. Dupa ce i–a pus la cheltuiala — proprietarii au scos din buzunar sume de ordinul miilor de lei pentru «reforma» — statul vine acum si le dicteaza si preturile. Un exemplu mai graitor decat acesta la capitolul sustinerea business–ului si crearea unui climat investitional atragator nici ca se putea gasi.

Hotararea — lobby pentru autohtoni sau…

Ceea ce deranjeaza cel mai mult nu e reglementarea preturilor, caci, dupa o promenada prin magazinele specializate, va veti convinge ca preturile intr–adevar au luat–o razna. Deranjant e faptul ca guvernarea vrea sa ia sub lupa orice ar putea sa–i aduca profit, simpatie si voturi de la populatie.

Potrivit lui Octavian Calmac, seful Directiei generale politici comerciale a Ministerului Economiei si Comertului, introducerea materialelor de constructie in lista marfurilor «social vulnerabile», alaturi de paine, medicamente si lapte, a fost necesara pentru reducerea monopolului creat pe acest segment si pentru a proteja sectorul imobiliar. «Am intervenit in reglementarea adaosului comercial la materialele de constructie deoarece am observat ca pretul acestora s–a dublat si chiar s–a triplat dupa inceperea sezonului de constructie, ceea ce influenteaza costul metrului patrat de locuinta», a mai adaugat responsabilul.

Asadar, din senin, guvernul a devenit foarte preocupat de pretul la imobile si de buzunarul moldovenilor «saraci» care–si doresc o casa. Care ar fi temeiul pentru o asemenea grija din moment ce conducerea, de ani buni, nu ofera locuinte pe gratis, iar cele propuse pe cale ipotecara sunt intr–un numar infim? Singura concluzie care se impune este ca statul, prin aceasta decizie, vrea sa protejeze, inainte de toate, interesele actorilor privati din domeniu, asigurandu–le astfel stabilitatea preturilor la materialele de constructie. Va lasam sa deduceti singuri al cui beneficiu se urmareste.

…sperietoare pentru investitorii straini

«Nicaieri in lume», recunoaste dl Calmac, «statul, prin atributiunile ce–i revin, nu–si permite sa intervina in marketing–ul intreprinderilor private». Din aceasta cauza atat intreprinzatorii, cat si analistii economici califica decizia cabinetului de ministri drept «aberanta», «rau intentionata» si menita sa sperie investitorii straini.

«Hotararea in cauza nu va functiona. Orice investitor strain, cand va auzi de asemenea interventii, nu–si va mai dori sa inceapa o afacere in R. Moldova. In nicio tara civilizata, statul nu–si permite sa intervina in economie. Piata, de obicei, se autoregleaza si–si stabileste preturile in functie de cerere si oferta, si nu de ukazurile venite de sus», considera economistul Veaceslav Ionita.

Problema cu investitorii a simtit–o pe propria piele si Iurie Cracea, directorul Bursei de Constructii a Moldovei (BCM). El ne–a spus ca a incercat sa atraga businessmeni straini in producerea pe teritoriul Moldovei a materialelor de constructie. «Aveam nevoie de foarte multi bani ca sa ma apuc de afacere, de aceea am incercat sa–i atrag pe straini. Lor insa nu le–a convenit sistemul de impozitare, iar acum, noua hotarare o sa–i sperie, cu siguranta, si mai mult», a adaugat directorul BCM.

Unde–i agentia? Nu–i agentia

Potrivit ministrului Dodon, in prezent specialistii analizeaza nivelul rentabilitatii la materialele de constructie, ei studiind posibilitatea ca acest indice sa fie cuprins intre 16% si 20%. Iurie Cracea este de acord cu decizia in cauza deoarece, spune el, pe piata autohtona s–a format un monopol al materialelor de constructie. Statul insa nu trebuie sa se amestece in business–ul privat.

Veaceslav Ionita sustine acelasi punct de vedere, explicandu–ne cum functioneaza o piata civilizata a preturilor reglementate. «In majoritatea statelor exista o piata a produselor de monopol. Ca preturile la acestea sa nu »sara de pe fix«, este necesara reglementarea lor, care se face prin intermediul unei agentii independente. Aceasta activeaza in baza legii, iar rolul ei este de a constata o stare de fapt — nicidecum in interesul politicului, ci al economicului. Agentia trebuie sa ofere o solutie multumitoare atat pentru producator, cat si pentru consumator», a mai adaugat expertul.

El a declarat ca in R. Moldova toate incercarile de pana acum de a crea o agentie independenta a concurentei au esuat, iar legea elaborata in acest scop in «91 si revazuta in 2000 zace intr–un punct mort. »Legea este foarte buna pentru ca interzice ca un producator sa detina mai mult de o treime din piata si nu permite ca producatorii sa se inteleaga intre ei in vederea unei coalitii«, ne–a explicat V. Ionita. Insa nu statului ii revine misiunea de a monitoriza indeplinirea acestei legi, ci agentiei mentionate anterior, pentru infiintarea careia au fost alocati bani din bugetul pentru 2006. Mai amintim ca premierul Tarlev a dat asigurari ca in 2007 agentia va fi neaparat constituita.

Pana atunci insa guvernul se tine de lista… cea a marfurilor si serviciilor, pretul carora este reglementat de stat. A omis din ea detergentii, uleiul, untul si alte produse, pe motiv ca «la aceasta etapa piata acestor produse nu mai necesita a fi reglementata», lasand pe vechile pozitii «marfurile social vulnerabile» : medicamentele si painea.

Daniela GALAI