Pentru angajatii Serviciului Vamal (SV) al R. Moldova, inceputul anului 2007 a fost unul plin de incertitudini. Imediat dupa Revelion, la 2 ianuarie 2007, Guvernul a adoptat Hotararea cu privire la aprobarea structurii, efectivului–limita si a Regulamentului SV. Documentul a stabilit efectivul–limita al acestui Serviciu: 185 unitati pentru aparatul central si 1792 unitati pentru organele vamale teritoriale.

La 24 ianuarie, a urmat un Ordin, semnat de directorul general Feodosia Furculita. Documentul stipuleaza ca «se aproba schema de incadrare a aparatului central al SV, se preavizeaza colaboratorii aparatului central despre posibila disponibilizare si reducere a personalului».

Aceste decizii au provocat panica in randul angajatilor SV. Potrivit unei scrisori, adresate Ziarului de Garda, «odata cu emiterea Ordinului "Cu privire la aprobarea schemei de incadrare a aparatului central al SV" a inceput operatiunea de eliberare din functiile detinute a specialistilor din vechea echipa». Semnatarii scrisorii sustin ca vechea echipa ar fi reprezentata de colaboratorii angajati pana la instituirea in functia de director general al institutiei vamale, in mai 2006, a Feodosiei Furculita. «Statele de functii au fost modificate, din SV urmand sa fie disponibilizati 204 vamesi", ne anunta angajati ai SV, precizand ca procesul a demarat deja.

Angajati ai SV considera ca prin aceste remanieri sunt sprijinite «aspiratiile unor reprezentanti ostili cauzei securitatii economice, care doresc ca vama sa fie controlata in intregime de structuri cu interes sporit». Autorii adresarii mai afirma ca, odata cu numirea in functie a Feodosiei Furculita, dar mai ales odata cu conferirea gradului de general–maior al SV, aceasta a avut grija ca, in cadrul acestui serviciu, in functii–cheie sa fie angajate persoane din anturajul sau. «Persoane care nu au nici cea mai mica inchipuire despre epoleti si grade speciale au devenit, peste noapte, colonei», scriu subalterni ai directorului general.

«Partizanat si vinderea intereselor institutiei»

«Trebuie sa merite sa rosteasca numele meu — Furculita», a explicat foarte clar directorul general in cadrul unei sedinte a Aparatului Central al SV. Precizarea a fost facuta la adresa celor care, dupa decenii la rand de activitate in acest sistem, ar fi pretins si ei, la fel ca apropiatii directoarei, sa obtina gradul de colonel.

La aceeasi sedinta, conducatorii de subdiviziuni au fost acuzati de «partizanat si vinderea intereselor institutiei». Acuzatiile, insa, nu au fost urmate de precizari, astfel incat, fiecare dintre angajati are toate motivele sa se creada suspectat de tradare de catre autoritatile vamale.

«In cadrul SV domneste haosul, oamenii sunt derutati», spun autorii, explicand ca soarta fiecarui angajat depinde de dispozitia directorului general si de plecaciunile pe care le fac sau le pot face in fata consilierului acesteia. «Nu are cine ne apara, caci sindicatele sunt supuse clanului in devenire la vama Moldovei», se mai spune in scrisoare, facandu–se trimitere la nepoti si rude, numiti in functii–cheie. Din aceeasi scrisoare aflam ca «securitatea interna a devenit mai numeroasa decat efectivul unui post vamal din teritoriu".

Luam Hotararea de Guvern de la inceputul anului, mentionata mai sus, si citam atributiile de baza ale SV. Printre acestea, asigurarea securitatii economice a R. Moldova; elaborarea si intreprinderea masurilor de combatere a fraudelor vamale; organizarea activitatii de combatere a coruptiei si protectionismului.

«Pot sa numar nepotii pe degete!»

Am incercat sa verificam autenticitatea celor comunicate. Nicolae Posturusu, consilier al directorului general, sustine ca scrisoarea ar fi neintemeiata, deoarece in cadrul acestui sistem ar exista circa 200 de locuri vacante, astfel incat, disponibilizarile si somajul nu–i pasc pe cei mai multi dintre actualii angajati. «Redirectionarea colaboratorilor in alte structuri este posibila», sustine consilierul, precizand ca cei care ne–au scris s–ar teme sa nu–si piarda locurile confortabile, care le asigura «o linie de legatura». De obicei, cei mai multi dintre angajati prefera Biroul vamal Chisinau, Vama Leuseni si cea de la Ocnita, adica acele locuri prin care traficul de marfuri este mai mare.

Intalnirea cu directorul general al SV a fost anticipata de un control riguros la intrare. Feodosia Furculita sustine ca cea mai mare ingrijorare a sa este faptul ca, la capitolul indicele coruptiei, SV este clasat pe primul loc.

«Timp de jumatate de an, de cand sunt in aceasta functie, au fost intreprinse mai multe masuri. Datorita grantului acordat Guvernului R. Moldova de catre SUA, in cadrul programului "Provocarile Mileniului", o parte din bani au fost acordati pentru combaterea coruptiei in cadrul SV. Din acest grant vor fi procurate aparate speciale si vor fi organizate traininguri pentru specialisti», ne–a povestit dna Furculita, precizand ca, din aceleasi fonduri, a fost consolidata si securitatea interna a institutiei. «Acum sunt cateva locuri vacante, care vor fi completate cu cadre specializate. In afara de aceasta, in 2006, in SV au fost angajati foarte multi tineri specialisti. Din totalul celor angajati recent, 80% sunt tineri", sustine Feodosia Furculita, negand versiunile potrivit carora, pentru o functie in cadrul SV, trebuie sa platesti 3–5 mii de dolari. "Este absurd, cum sa platesti atatea mii de dolari pentru o functie in acest serviciu? Salariile de aici nu permit recompensarea acestor sume», afirma sefa SV. Ea sustine ca modul transparent utilizat la achitarea salariilor exclude coruptia din SV.

Potrivit altor surse, insa, pentru a se mentine in functii, angajatii le achita superiorilor taxe lunare. «Daca "uiti" si a trecut o luna, te poti pomeni intr–o functie neprofitabila si atunci ce rost are sa mai fii vames…», spun angajati ai SV.

Telefoanele mobile, interzise la posturile vamale

Directorul general, insa, aminteste si de alta metoda de combatere a coruptiei, utilizata in cadrul SV. «A fost emis un ordin, potrivit caruia angajatii punctelor vamale nu au dreptul sa se afle la locul de munca avand in posesie telefoane mobile si bani. Controlul este efectuat la inceputul si la sfarsitul schimbului».

Feodosia Furculita sustine ca acest ordin a fost salutat de catre majoritatea angajatilor si de catre reprezentantii misiunii EUBAM.

Cand amintim de problema remanierilor de personal, despre care se spune ca sunt efectuate in conditii de protectionism, directorul general al SV spune ca acest serviciu are un statut militar. «Cel angajat trebuie sa mearga acolo unde i se cere. Nu efectuam remanieri foarte mari. Hotararea de Guvern de la 2 ianuarie dispunea reducerea a 204 unitati, 4 din aparat si 200 de la vame. La moment, avem 206 locuri vacante. Aceste locuri, insa, sunt pe la Giurgiulesti sau Soroca, dar acolo nimeni nu vrea sa plece», conchide Furculita.

Cat despre rude… «Nu am nicio ruda in cadrul SV si, atat timp cat voi fi in aceasta functie, nicio ruda de–a mea nu va fi angajata. Imi pare rau ca cineva speculeaza cu aceste chestii. Chiar si atunci cand eram angajata in alte functii nu am ajutat la angajarea niciunei rude de ale mele. Pot sa numar pe degete toti nepotii pe care ii am… Dar pot sa va mai spun ce se intampla in Serviciul nostru Vamal! Aici sunt angajati tati, fiice, feciori si nurori. Generatii intregi!»

Circa 100.000 de lei au fost cheltuite nejustificat la reconstructia vamelor

In iunie 2006, Curtea de Conturi a prezentat rezultatele unui control financiar asupra lucrarilor de reconstructie efectuate la posturile vamale din Moldova.

Controlul asupra corectitudinii acestor lucrari a devenit necesar dupa ce Curtea de Conturi a efectuat un control de rutina la Departamentul Vamal, observandu–se ca 2 companii din Moldova au efectuat lucrari de amenajare si reconstructii la posturi vamale in volume exagerate. Au fost analizate volumele lucrarilor de constructie si montaj la 9 posturi vamale, executate in anul 2004 de catre firma «Zidcalten» din Hancesti. De asemenea, au fost analizate proiectele de proiectare a teritoriului aferent pentru 12 posturi vamale, create de catre «Ceproserving», o societate pe actiuni din Chisinau.

S–a stabilit ca firma «Zidcalten» a facut lucrari de constructie si montaj la 9 posturi vamale, in suma totala de 14,7 mil. lei. Curtea de Conturi a decis ca «s–au depistat exagerari ale volumelor de lucrari executate de catre »Zidcalten« la 8 posturi vamale in suma totala de 47,2 mii lei". La fel si societatea "Ceproserving» a comis majorari exagerate ale costurilor lucrarilor cu peste 43 mii lei.

Vasile Robu si Anatol Bonev, directorii celor doua intreprinderi, au fost obligati sa restituie suma de aproape 100.000 de lei in bugetul de stat. Alte pedepse pentru sefii celor doua intreprinderi, precum si pentru conducatorii Departamentului Vamal care au admis aceste incalcari nu au fost stabilite si aplicate.

Intrebata despre costurile exagerate ale unor lucrari de reconstructie, Feodosia Furculita a declarat: «Nu stiu la cate posturi vamale au fost facute reparatii.

S–au facut reconstructii la doua puncte vamale, care au fost finantate de stat prin intermediul aparatului central. De obicei, reparatiile sunt facute de catre posturile vamale din cheltuieli proprii. Noi inca nu avem rezultatele controlului Curtii de Conturi si nu pot afirma nimic«.

«Sigur, cerintele pe care le am eu fata de subalterni nu plac cuiva. Sunt care nu vor sa munceasca, vorbesc ziua intreaga la telefonul mobil, care beau cafea si fumeaza, care intarzie la serviciu, care preseaza agentii economici si asteapta mita», ne–a mai spus Furculita.

A zecea parte din bunurile trecute prin vama sunt luate de vamesi

«Transparency International» analizeaza procesul transparentizarii activitatii SV. Potrivit ultimelor rapoarte, in cadrul acestei institutii s–au inregistrat unele succese in combaterea coruptiei, totusi semnalele de coruptie raman ingrijoratoare.

Raportul Global al coruptiei semnaleaza ca SV este considerat printre cele mai corupte institutii in astfel de tari cum ar fi R. Moldova, Ucraina, Romania si Bulgaria. Activitatea angajatilor vamali din R. Moldova, potrivit oamenilor de afaceri, este mai degradata decat cea din Romania, dar ceva mai avansata decat a celor din Rusia si Ucraina.

Peste 35 la suta din companiile intervievate au declarat ca dau mita ori de cate ori au nevoie sa treaca marfuri prin posturile vamale din R.Moldova. Solicitati sa compare situatia curenta cu cea din anul 2002, peste 50 la suta din respondenti au declarat ca aceasta nu s–a schimbat, sau chiar a degradat. Aproape 40 la suta din respondenti considera nivelul coruptiei la vame drept foarte inalt, tot atatia oameni de afaceri declarand ca au dat ultima oara mita cu o saptamana in urma, unii declarand ca au facut–o chiar cu cateva ore inainte de a fi intervievati in acel sondaj. Respondentii au mai declarat ca marimea medie a unei sume platite sub forma de mita la vame este de 33 dolari americani, iar volumul sumelor platite factorilor vamali constituie de la 5 la 10 la suta din bunurile trecute prin vamele R.Moldova.

Echipa de Garda