Dupa alegerile din 10 decembrie 2006, Transnistria a ramas neschimbata: cu strazi fara felinare, cu «militia» care, avand sau nu motiv, retine cetateni aflati prin statii, in asteptare, cu numerosi pensionari care stau la coada dupa o paine calda…

Chiar de la intrarea in Tighina, cu toate ca nimeni nu–i mai acorda atentie, se face observat un vechi slogan «Pace. Progres. Drepturile Omului», caligrafiat in limba rusa. In situatia creata, dincolo de «frontiera», atat pacea, progresul, cat si drepturile omului par a fi niste valori ridicole.

Retinuti in statie

Cu toate ca, pe la ora 18:00,  in autogara din Tighina mai gasesti taxiuri si autobuze, aceasta arata mai degraba a loc pustiu. Vechile inscriptii si sloganuri comuniste sunt prezente pretutindeni. Chiar si pe peretii WC–urilor, pe o panza rosie, inscriptia «Kollectiv kommunisticeskogo truda» apare sub imaginea chipului lui Lenin. La fel de multe au ramas si anunturile despre fostele alegeri din 10 decembrie 2006. Pe panourile publicitare, este inca imposibil de a distinge informatii si despre alti candidati decat Igor Smirnov. Desi nu e atat de tarziu, numerosi barbati imbracati in uniforma militara par a fi relaxati, cautand foc pentru a–si aprinde tigara. Automobilele «militiei» insa circula la fel de frecvent. Unul se opreste chiar la statia de langa autogara, ca sa retina pe cineva. Omul care statea pe scaun este fortat sa urce in automobil, dupa care este dus pe o strada intunecata. «Iarasi au arestat pe cineva…», spune taximetristul care s–a apropiat sa intrebe daca nu cumva am nevoie de ajutor. Ma apropii de o adolescenta, pe care o intreb, in romana, daca e din aceasta localitate. Fata, mirata, neintelegand despre ce o intreb, da din cap in semn de negatie. Peste cateva minute, tot ea ma informeaza in rusa ca ma aflu in Tighina… O intreb in continuare cat de des se intampla astfel de cazuri de retinere a cetatenilor. «Fara motiv nu poti fi retinut!», imi explica adolescenta.

Pe Leninskaia spre Pionerskaia

Dupa ce ajunge la strada Leninskaia, automobilul o ia spre strada Pionerskaia. Si ziua, ca si pe timp de noapte, strazile din Tighina par la fel de pustii. De fapt, cei mai numerosi sunt pensionarii, care stau la rand pentru a cumpara niste paine. Despre ultimele stiri se discuta putin. Nimeni nu vrea sa se pronunte asupra retinerii celor doi politisti moldoveni de catre autoritatile de la Tiraspol. De fapt, noutatilor TV nu li se mai acorda atentie, mai ales celor despre sedintele de lucru ale liderului rmn. Dupa aproape 15 ani de la razboiul de pe Nistru, lumea de aici este preocupata mai mult de problema reamplasarii pietei din oras, deoarece, de acum inainte, vor fi nevoiti sa mearga dupa cumparaturi mai departe decat erau obisnuiti sa o faca. Nicaieri nu se vorbeste in limba romana. Chiar si cei care cunosc limba s–au resemnat. De obicei, dupa ce ii platesc soferului de maxi–taxi doua ruble transnistrene, in loc de «multumesc», ii spun «spasiba», procedand la fel si in alte locuri publice.

Situatia nu este diferita nici in satele din preajma orasului Tighina, acolo unde imediat se creeaza impresia ca vorbitorii de romana par a fi veniti din Romania. Acest gand face sa straluceasca privirea oamenilor. «Sunteti de la Bucuresti?», se intereseaza cei din Chitcani, in loc de raspuns la intrebarea despre viata lor de acolo si despre problemele cu care se mai confrunta dupa aproape 15 ani de la conflict. Cum o mai duc?! Pentru ei, recunosc satenii, Europa este departe.

Aici, cel mai important mijloc de deplasare este, de ani buni, pentru toate categoriile de varsta, bicicleta «Aist». Cu bicicleta se duc la biserica, cu bicicleta fac piata si tot cu bicicleta ajung si la Tighina… Poate, vreodata, cu bicicleta chiar prin Europa?

Anastasia NANI