Compania «Oferta Plus», care a livrat energie electrica institutiilor de stat din Moldova si nu a primit plata conform contractului, a cerut dreptate in instantele judiciare din Moldova si a ajuns la CEDO. Pentru apelul sau la Strasbourg, directorul firmei «Oferta Plus» a beneficiat acasa de tot «setul» justitiar–punitiv: proces penal, arest, interceptarea telefoanelor, denigrare in presa, intimidarea familiei. CEDO a condamnat Moldova pentru acest «set» si o lista mare de persoane oficiale urmeaza sa fie cercetate pentru abuzuri si erori de serviciu.

O companie privata din Moldova, «Oferta Plus», a procurat la sfarsitul anilor 90 energie electrica din Ucraina in suma de peste 33 mil. dolari si a livrat–o R.Moldova, in baza unui acord cu intreprinderea de stat «Moldtranselectro».

In scurt timp, «Moldtranselectro» a declarat ca nu poate achita pentru energia consumata din cauza neplatilor consumatorilor finali. Datoria «Moldtranselectro» fata de «Oferta Plus» depasea 5 mil. dolari. O parte din aceste datorii, in marime de peste 27 mil. lei, apartinea institutiilor bugetare.

In luna martie 1998 «Moldtranselectro» a solicitat Ministerului Finantelor sa achite datoriile institutiilor bugetare la energia electrica fata de «Oferta plus». Ministerul Finantelor si–a declarat disponibilitatea de a achita 20 mil. lei, cu o singura conditie, ca «Moldtranselectro» sa prezinte actele doveditoare, eliberand in acest sens o Obligatiune Trezoreriala. «Moldtranselectrica» nu a mai prezentat aceste acte, facand referinta la procesele de reorganizare. Conducerea intreprinderii «Oferta Plus» s–a adresat si Ministerului Energeticii in iulie 1998, cand termenele stabilite pentru achitare deja expirau, solicitand date despre datoriile institutiilor bugetare la energia electrica, dar ministerul a refuzat sa ofere raspuns. Astfel, in iulie 1998, Ministerul Finantelor a declarat ca nu achita pe motiv ca nu exista actele doveditoare.

Solicitat de «Ziarul de Garda», Tudor Cugut, seful Directiei Electroenergetica a Ministerului Industriei si Infrastructurii, ne–a spus ca nu poate face nici o declaratie pe acest caz si ca nu exista o pozitie oficiala a ministerului in cauza pe acest fapt.

Decizie unanima — Ministerul Finantelor vinovat

Desi mai multe institutii de stat s–au ascuns sub masca tacerii la acea etapa, «Oferta Plus» a actionat in judecata Ministerul Finantelor. La 27 octombrie 1999 instanta judiciara de fond a dat castig de cauza acestei firme, Ministerul Finantelor fiind obligat sa achite 20 milioane de lei pentru consumul de energie al institutiilor bugetare. Ministerul Finantelor a contestat decizia, iar cazul a ajuns pana la Curtea Suprema de Justitie (CSJ). Tot completul de judecatori ai CSJ (Plenul) a decis unanim ca Ministerul Finantelor trebuie sa achite datoriile fata de firma «Oferta plus». Plenul a constatat ca neprezentarea actelor de verificare tine de relatiile dintre «Moldtranselectro» si Ministerul Finantelor, si neexecutarea obligatiilor de catre «Moldtranselectro» nu poate servi drept temei pentru neplata sumei indicate in Obligatiunea Trezoreriala. Aceasta decizie finala, definitiva si irevocabila, este datata cu 7 mai 2001. Potrivit normelor legale, ea urma sa fie executata imediat, insa timp de 2 ani si jumatate nu s–a intreprins nimic.

Reprezentantii «Oferta Plus» au decis sa solicite ajutorul CEDO in executarea acestei decizii, cu atat mai mult cu cat in acea perioada la Strasbourg fusesera pronuntate primele decizii de condamnare a Moldovei pentru neexecutarea hotararilor judiciare.

Initial «Oferta plus» a cerut Ministerului Finantelor incheierea unei conventii amiabile prin care s–ar stabili achitarea acelei sume. Astfel, la 26 decembrie 2003 Ministerul Finantelor, condus de Zinaida Greceanii, a dispus stabilirea unei intelegeri amiabile, prin care se prevedea esalonarea platilor pana in octombrie 2004, obligandu–se sa plateasca cate 2 mil. lei pe luna.

Achitarea platilor a durat doar cateva luni, fiind transferate doar 5 milioane de lei din 20, dupa care procesul a fost stopat. Corneliu Turcanu, directorul «Oferta plus», a solicitat din nou ministerul, unde i s–a spus ca nu se va mai plati nimic. «Oferta Plus» a recurs la ultima posibilitate de a se repune in drepturi, aplicand un dosar la CEDO, informand despre acest lucru biroul agentului guvernamental al Moldovei la CEDO.

In curand, agentul guvernamental, Vitalie Parlog (actualmente ministru al Justitiei), a solicitat Ministerului Finantelor intreprinda masuri pentru evitarea condamnarii.

Procuratura, verificari contra cronometru

Peste cateva saptamani, conducerea Ministerului Finantelor, cea care decisese anterior sa achite si chiar incepuse achitarea datoriilor, a solicitat Procuraturii Generale sa se expuna asupra temeiului acestor plati. Ministrul Greceanii si–a manifestat dezacordul fata de hotararea din 27 octombrie a instantei judiciare.

Operativitatea Procuraturii a fost de invidiat, caci chiar a doua zi, la 8 iunie, a informat Ministerul Finantelor ca Hotararea judiciara este neintemeiata deoarece, in urma examinarii dosarului civil, s–a stabilit ca nu au fost prezentate actele care sa dovedeasca datoriile institutiilor bugetare pentru energia electrica.

In orele urmatoare Ministerul Finantelor a si solicitat CSJ casarea hotararii din 7 mai 2001, indicand la cele «verificate» de Procuratura Generala in mai putin de 24 de ore.

La 12 iulie 2004, Plenul CSJ, care emisese de curand o hotarare devinitiva si irevocabila, a luat loc din nou in sala de judecata, cu acelasi dosar in fata, completat de cateva documente scrise in graba de catre Ministerul Finantelor si Procuratura Generala. Desi expirasera si termenele legale pentru depunerea unei cereri de revizuire, caci in loc de 3 luni trecusera deja 3 ani din momentul in care au expirat termenele legale de apel, Curtea s–a intrunit si a luat o decizie admitand cererea Ministerului Finantelor, pe motiv ca Ministerul Finantelor putea sa refuze plata a 20 mil. lei daca actele de verificare nu au fost prezentate.

Curtea Suprema de Justitie, unanim, ca la comanda

Niciunul din cei circa 40 de judecatori ai CSJ nu si–a exprimat dezacordul cu aceste incoerente care confrunta legislatia. Cu totii au luat o decizie unanima, dezicandu–se ca la comanda de propria lor hotarare anterioara si remitand cazul in prima instanta, fara sa se expuna asupra termenelor tardive sau a relevantei cauzei.

Instanta de fond, Judecatoria Economica Chisinau, a decis din nou ca Ministerul Finantelor trebuie sa achite pentru energia consumata de institutiile de stat. Ministerul Finantelor a facut un nou recurs si CSJ s–a intrunit iar, respingand cauza si declarand ca sunt incorecte calculele datoriilor statului catre «Oferta Plus».

Si Procuratura a continuat sa se intereseze de acest caz. In luna octombrie 2004, Procuratura a deschis un dosar penal impotriva conducerii «Oferta Plus», motivat de faptul ca Ministerul Finantelor a transferat 5 milioane de lei pe contul acesteia. «In fond, Cornel Turcanu era acuzat de sustragere a avutului de stat in proportii deosebit de mari prin faptul ca Ministerul Finantelor i–a transferat o suma de bani si urma, in baza unei decizii judiciare si a altor acte doveditoarte, sa mai transfere inca 15 milioane de lei», a declarat pentru Ziarul de Garda Vlad Gribincea, reprezentantul «Oferta Plus» la CEDO.

La 25 octombrie 2005, Procuratura Generala a incetat urmarirea penala initiata in octombrie 2004, stabilindu–se ca nu a existat nici o infractiune in acest context, deoarece a fost vorba doar de raporturi economice intre cele doua institutii.

Peste cateva luni, in februarie 2006, CEDO a informat Guvernul R.Moldova ca examineaza plangerea «Oferta Plus».

Interceptarea telefoanelor pentru a preveni dosare la CEDO

Au urmat si actiuni ale Procuraturii. In luna aprilie a anului trecut, Valeriu Gurbulea, primul adjunct al Procuraturii Generale, a dispus din nou cercetarea penala a conducerii «Oferta Plus» si a remis dosarul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si a Coruptiei (CCCEC). Peste cateva saptamani directorul Corneliu Turcanu a fost pus sub acuzatii oficiale ca ar fi sustras de la stat 5 milioane de lei, transmise legal de Ministerul Finantelor si pentru ca ar fi incercat sa obtina alte 15 milioane.

«Dupa ce au inceput aceste jocuri cu intentarea, anularea si reintentarea dosarului, am simtit in permanenta o atentie »invizibila« asupra mea. Perchezitiile, interceptarea telefoanelor, alte metode de filaj te fac sa te simti ca intr–o cusca», a declarat Corneliu Turcanu. Dar actiunile de intimidare nu s–au oprit aici. Au urmat presiuni si mai severe, pe masura ce la CEDO se acumulau noi probe impotriva R.Moldova pe acest caz.

In luna iunie 2006 Guvernul R.Moldova a fost nevoit sa transmita la CEDO observatiile pe marginea cererii conducerii «Oferta plus». Aceste observatii au fost ulterior remise partilor.

Vlad Gribincea, reprezentantul «Oferta Plus» la CEDO, sustine ca a fost surprins de dezvoltarea in continuare a acestui subiect. «Atunci cand am primit de la Strasbourg observatiile Guvernului, l–am contactat telefonic pe Turcanu si i–am spus ca va trebui sa ne intrunim dupa data de 10 august ca sa analizam impreuna raspunsul Guvernului si sa pregatim observatiile pentru CEDO. Iata ca pe 9 august clientul meu a fost arestat.»

La 9 august 2006 judecatorul de instructie a eliberat un mandat de arest pe 30 de zile. Corneliu Turcanu a fost arestat si detinut in incinta CCCEC. Au existat mai multe plangeri despre faptul ca dialogul persoanelor arestate cu avocatii este complicat, fiind posibil doar prin paravanul de sticla, ce dadea temeiuri sa se creada ca discutiile sunt interceptate.

Laboratorul foto de la CCCEC, metode a la Spielberg

Arestul si detentia la CCCEC au constituit o pagina aparte in viata lui Corneliu Turcanu. Dupa cateva zile de izolare, in care nu a putut primi un colet de acasa si a avut acces limitat la produse de igiena, Turcanu a fost scos din celula si dus la o «sedinta foto». «Eram nebarbierit si de pe somn, m–au pus in fata camerei de fotografiat si au zis ca acesta e regulamentul institutiei, care trebuie respectat. Mai tarziu am decsoperit aceasta fotografie pe pagina web a CCCEC, in care mi s–a creat un portret de recidivist sever si in care mi se incrimineaza actiuni care nu au fost inca stabilite de o instanta judiciara.»

Intr–adevar, la 22 august 2006 CCCEC a plasat pe pagina web www.cccec.gov.md un «fotomontaj» cu poze impresionante si un text sub titlul «CCCEC a demascat o schema criminala utilizata in domeniul achitarilor pentru energia electrica». In acest comunicat Turcanu este acuzat de actiuni criminale pentru ca «nelegitim a primit sume impunatoare de bani din bugetul statului», dupa care se adauga: «Ministerul Finantelor prin Hotarirea Judecatoriei a fost obligat sa transfere la contul firmei date suma de 20 mln lei, astfel firma »Oferta Plus« primind la cont prima transa in suma de 5 milioane de lei din cele 20 milioane solicitate fraudulos.»

Presiunile asupra unei persoane care a facut apel la CEDO nu s–au terminat nici aici. Sotia sa, insarcinata in luna a 7–a,  a incercat sa fie pusa sub acuzatie.

«Acest moment a fost cel mai stresant. Din cauza presiunilor psihologice, sotia abia a depasit riscul nasterii premature a copilului, fiind internata in spital. Si acum, dupa nasterea lui, suportam consecintele acelei perioade», ne–a declarat Corneliu Turcan. Potrivit avocatului, din substanta invinuirilor care puteau fi aduse sotiei reiesea ca aceasta ar trebui supusa unui termen maxim de 25 de ani de privatiune de libertate. In final insa, Corneliu Turcanu nici nu a fost invinuit de faptele care puteau fi incriminate si sotiei lui, iar sotia lui nici nu a fost pusa sub invinuire.

La 19 decembrie, CEDO a emis decizia in cazul «Oferta Plus» impotriva R.Moldova. Abuzurile puterii au fost criticate dur in acest document. Avocatul Vlad Gribincea ne–a dat cateva explicatii asupra deciziei CEDO, sustinand ca decizia Plenului CSJ a fost declarata abuziva, gestul colectiv al judecatorilor acestei instante fiind de neexplicat fara existenta indicatiilor din partea executivului. Totodata, devine clar ca dosarul penal impotriva lui Corneliu Turcan a fost creat cu scopul de a–l intimida, deoarece pana a face apel la CEDO toate autoritatile erau de acord cu hotararile judecatoresti in folosul «Oferta Plus». Si arestul lui Turcanu a avut loc doar pentru a impiedica avocatul sa depuna observatiile la CEDO. In acest caz CEDO a stabilit ca metoda conversarii avocatului cu clientul sau prin paravanul de sticla poate da suspiciuni temeinice cu privire la interceptarea dialogului, fiind contrara normelor europene.

Toti sunt condamnati, nimeni nu observa

Cu toate ca decizia CEDO contine mai multi indici cu privire la abuzurile sistemului judiciar si de ancheta, se pare ca nici acest document nu a sensibilizat aceste institutii. La biroul de presa al CSJ am fost informati ca nu s–a luat nici o atitudine fata de decizia CEDO in cazul «Oferta Plus», la biroul de presa al CCCEC ni s–a spus ca «nu suntem responsabili sa facem comentarii», la serviciul de presa al Procuraturii ni s–a spus ca «Procuratura este obligata sa se autosesizeze atunci cand e vizata in cazuri ajunse la CEDO», dar pe cazul «Oferta plus» nu a fost emisa nici o declaratie a conducerii Procuraturii Generale.

Corneliu Turcan sustine ca va merge pana la capat si ca aceasta hotarare a CEDO este doar primul pas in condamnarea Moldovei pentru abuzurile judiciare. El intentioneaza sa ceara atragerea la raspundere a fiecarui functionar implicat in aceasta campanie de intimidare pentru toate abuzurile punctate de judecatorii europeni. Astfel, lista demnitarilor de stat este lunga, iar acuzatiile impotriva lor — foarte serioase.

Alina Radu