La fundul fiecarui butoi cu vin nou se depun cateva galeti de drojdii. La fundul fiecarei caldari de vin nou ramane cel putin un litru–doua de drojdii. La fundul fiecarui pahar — un sediment de vreo doua degete. Drojdiile sunt o substanta teribila, o bacterie vie care "fura aerul" si ataca mintile.

Chimistii spun ca drojdiile sunt un devorator de oxigen. O reactie chimica in lant, care se produce in beciuri, reduce rapid si drastic continutul de oxigen si emana milioane de atomi de CO2. In aceste zile, efectul distrugerii ozonului se extinde din pivnite in curti, in case, pe intinsul satelor, a oraselor, prin capitala, prin Piata Marii Adunari Nationale. Oamenii care au de–a face cu drojdiile umbla ametiti, gandirea le e incetosata, reactiile le sunt lente, iar comportamentul le e pasiv.

Dupa sarbatoarea nationala a vinului, urmeaza o Stare Nationala a Fierberii Drojdiilor. In criza de oxigen, mintile nu mai sunt lucide, oamenii nu mai percep rostul demnitatii umane. In perioada fierberii drojdiilor e cel mai potrivit ca Duma Rusa sa recunoasca Transnistria, ca autoritatile de la Chisinau sa mai aresteze niste adversari politici, sa creasca inflatia, sa devalorizeze salariile, sa introduca manuale de orice fel, sau sa excluda norme de drept. In perioada drojdiilor chiar si bomba atomica va fi perceputa ca un eveniment euforic.

Anotimpul fierberii vinului este foarte bun pentru orice guvernare. Se aude ca in curand legislatorii vor pune in discutie o initiativa prezidentiala de declarare a unui Cincinal National al Drojdiilor, astfel incat anul electoral 2009 sa fie plasat in mijlocul acestui cincinal. Autoritatile europene, statele vecine, NASA si Academiile de biochimie vor evalua efectele drojdiilor moldovenesti asupra stratului de ozon. Dar populatia Moldovei din urmatorul cincinal nu va mai auzi rezultatele stiintifice.

Alina Radu