Cazurile aresturilor in flagrant cu grupuri de politisti inarmati si mascati au devenit foarte frecvente in ultimii ani in Moldova. Descinderile in forta ale angajatilor CCCEC sau MAI au devenit o imagine indispensabila pentru presa. De regula, aceste grupuri de oameni cu cagule pe fata insotesc niste persoane acuzate de fraude economice. Expertii sustin ca in aceste cazuri nu e nevoie de arest preventiv, nici de grupuri de ofiteri, nici de cagule. Autoritatile nu au putut sa ne puna la indemana regulamentele care ar stipula clar cine si in ce caz poate fi arestat si escortat cu zeci de ofiteri mascati.

In cadrul ultimelor campanii electorale, reprezentantii CCCEC si ai MAI se pare ca au avut cele mai multe arestari "televizate": cazul Sarban, Modarca, Gorea, Pasat, dupa care a urmat cazul lui Victor Turcan de la "Victoriabank". Bravii ofiteri de la Anticrima si Anticoruptie au aparut recent in numar si mai mare la insotirea in instanta a lui Ghenadie Braghis si Eduard Musuc.

In toate aceste cazuri au avut loc adevarate campanii media, eroii fiind de multe ori nu arestatii, ci grupurile de barbati cu cagule pe fata, inarmati, care aparau societatea de niste persoane acuzate doar de fraude economice.

"Cand o persoana este acuzata doar de o frauda economica, arestarile si insotirea ei cu zeci de angajati ai organelor de drept nu ar trebui sa aiba loc", a declarat juristul Vlad Gribincea. El sustine ca practica de drept penal arata ca o persoana poate fi arestata in 3 cazuri: cand persoana acuzata se ascunde de justitie, cand persoana are recidive si ar putea comite o noua infractiune sau atunci cand ar putea influenta martorii.

A mers singur la CCCEC, dar a iesit cu 15 oameni cu cagule

Daca analizam cazurile arestarilor flagrante enumerate mai sus, se pare ca nu intalnim niciun caz care sa corespunda rigorilor de drept penal. Sa luam ultimul caz, cel al arestarii lui Eduard Musuc. "Aveam citatie si am mers impreuna la CCCEC. Presupuneam ca Eduard va fi arestat, dar nici el, nici eu nu am pus la indoiala ca trebuie sa respectam ora si ziua inscrise in citatie. Acolo am stat singuri intr–o anticamera circa jumatate de ora. Dupa aceea am fost invitati intr–un birou unde erau 5 anchetatori si unde ni s–a spus ca Eduard trebuie sa fie retinut pe 72 de ore. Anchetatorul Eugen Bacu a declarat ca trebuie sa mergem la Judecatorie, unde va cere arestul preventiv de 10 zile", asa ne–a relatat despre cazul arestarii lui Eduard Musuc avocatul sau Ghenadie Tatar.

Avocatul a spus ca in continuare Eduard a fost insotit intr–o masina de circa 5 angajati ai CCCEC inarmati si cu cagule pe fata, unde erau inca vreo 10 angajati echipati la fel. Avocatul lui Musuc nu a putut spune de ce a fost nevoie de 15 politisti ai CCCEC inarmati si cu fetele ascunse, cand clientul lui a mers de buna voie, nu a opus rezistenta si nu a sfidat in niciun fel autoritatile.

Cazul angajatului PRO TV Ghenadie Braghis a fost si mai discutat in acest sens. Despre cei peste 20 de angajati CCCEC care l–au insotit la procese s–a pronuntat insusi premierul Vasile Tarlev. El a declarat pentru presa, cu cateva saptamani in urma, ca se va interesa personal de acest caz si de necesitatea participarii acestui numar urias de ofiteri la insotirea unui om care nu a opus rezistenta.

Imaginea organelor de drept — cu cagule negre pe fata

"Cred ca din cauza acestor descinderi in cadrul unor operatiuni care vizeaza persoane acuzate de fraude economice sufera in primul rand imaginea organelor de drept", a declarat juristul si avocatul Alexandru Tanase, referindu–se la cazurile angajatului PRO TV Ghenadie Bragis si Victor Turcan de la "Victoriabank", care nu au opus rezistenta si nu ar fi trebuit, probabil, bruscati in acest fel, ci pur si simplu invitati cu citatie.

Deocamdata nimeni nu a elucidat aceste cazuri de participare excesiva a oamenilor cu cagule la retinerea cetatenilor care nu se impotrivesc. Eugen Vitu de la Biroul de presa al CCCEC ne–a declarat ca la fiecare caz penal este creat un grup de urmarire penala, iar conducatorul acestui grup este cel care decide cati angajati vor participa la retinerea sau insotirea unui banuit. Vitu a mai mentionat ca acest conducator evalueaza gravitatea crimei imputate si riscurile sociale, dupa care solicita un numar de ofiteri. El a mai specificat ca in dotarea ofiterilor CCCEC intra uniforma, cagula, catusele si in niciun caz armele. Eugen Vitu ne–a spus ca pe site–ul CCCEC exista si un regulament care reglementeaza activitatea ofiterilor de retinere, dar nu l–am gasit.

Nu am putut afla nici cati oameni lucreaza la CCCEC si cate procente dintre angajati indeplinesc misiuni de retinere si insotire a banuitilor. Conducerea acestei institutii afirma ca e vorba doar de "o mana de oameni".

Spalarea cagulelor se face in mod individual

Si la Biroul de presa al MAI am fost informati ca de numarul ofiterilor care descind la flagrante raspund conducatorii subdiviziunilor specializate. Totodata am aflat ca deocamdata nu a fost lansata nicio declaratie oficiala de presa cu privire la pledoaria lui Vasile Tarlev in fata mass–mediei referitoare la participarea numeroasa a oamenilor echipati la momentul retinerii unui angajat al PRO TV care nu s–a eschivat niciodata de la respectarea unui organ legal.

Cu atat mai complicata a fost incercarea de a evalua din punct de vedere economic costurile pentru intretinerea acestor grupuri mari de ofiteri inarmati care insotesc in fiecare zi persoane acuzate de fraude economice prin judecatoriile R. Moldova. Am aflat doar ca un ofiter de urmarire penala, care participa la aceste flagrante, este remunerat cu cel putin 100 de lei pe zi plus diferite bonusuri. Ofiterii pe care i–am contactat au declarat ca o asemenea remunerare e mica pentru cazurile in care trebuie sa insoteasca cetateni care au comis omoruri sau au un comportament deosebit de agresiv, sau au "in spate" grupari periculoase, pe cand cu persoanele acuzate de fraude economice este destul de simplu, deoarece la aceste procese e multa presa, procesele sunt bine organizate si nu se comit niciun fel de excese care ar comporta riscuri pentru grupurile de ofiteri.

Eugen Vitu de la CCCEC a mai declarat ca cagula neagra este un element al uniformei si ca uniformele au fost fabricate si procurate in baza unui tender. "Fiecare ofiter are grija de uniforma sa si poate sa isi spele cagula la masina automat", a mai adaugat el.

Buiucani: cuibul oamenilor cu cagule

Judecatorii considera si ei ca e vorba de cheltuieli de forte umane neadecvate. "Probabil ca ei deranjeaza pe ceilalti participanti la procese, caci fumeaza pe coridoare si in veceuri", ne–a spus unul dintre judecatorii din sectorul Rascani, care a dorit sa ramana anonim.

Alt judecator, din sectorul Buiucani, care de asemenea a dorit sa isi pastreze anonimatul, a rugat totusi, sa transmitem punctul lui de vedere: "Aici, la Judecatoria Buiucani, e cuibul mandatelor de arest "organizate". Vin cu zecile si insotesc oameni cu catuse acuzati de o infractiune economica. Aici sunt coridoarele foarte inguste, nu incap oamenii cu procese, unde sa mai incapa si ei? Stau toata ziua pe holuri, pe cand in tara sunt comise omoruri, violuri si alte crime grave. Sa fie trimisi sa lucreze cu creierul la depistarea criminalilor, nu sa stea cu muschii degeaba langa un om cu catuse si pus in cusca. Ma gandesc de ce cheltuie statul atatia bani cu ei si ii plimba de la un proces la altul. Din cate stiu eu, asa grupuri numeroase sunt admise in statele UE, acolo unde vrem noi sa ajungem, numai in cazuri de terorism."

"Mascarada" e strasnica in primele 3 zile

Avocatii considera ca tinta acestor cheltuieli excesive sunt de fapt oamenii de rand. "Probabil ca autoritatile vor sa creeze impresia ca lupta cu criminalii", a opinat Alexandru Tanase.

Avocatul Vlad Gribincea sustine ca "aceasta mascarada" urmareste doua scopuri: intimidarea persoanelor tinta si distrugerea psihica a acestora. "Din cate am vazut in cazul lui Ghenadie Braghis, el a fost retinut si escortat de cateva zeci de persoane cu masti, dupa care a fost detinut timp de mai multe zile fara sa i se permita intrevederi cu avocatul. Este un atac la psihicul uman, ca sa cedeze nervos si sa coopereze cu ancheta in felul in care ar dori aceasta, caci primele zile dupa un arest spontan sunt cele mai grele, cand oamenii se frang cu usurinta", a afirmat Gribincea. El a adaugat ca lipsa unor regulamente clare care sa prevada cine si in ce cazuri poate fi escortat de mai multe zeci de ofiteri asigura si imposibilitatea de atac a acestor actiuni in instantele de drept. Desi se intampla uneori.

Psihologii vad in aceste descinderi masive efecte negative care afecteaza nu doar persoanele retinute, ci si copiii care urmaresc aceste operatiuni la televizor, dar si societatea in intregime.

Psihologii roaga oamenii sa nu cedeze in fata presiunilor

Psihologul Angela Nicolaua a comentat aceste cazuri in mod special. "Cercetarile arata ca picii isi formeaza comportamentul prin imitatie, iar posturile TV din Moldova prezinta foarte des grupuri de oameni inarmati pana in dinti si cu masti negre. Se creeaza impresia ca e puternic acela caruia ii apartine puterea.

Se vede clar ca schimbarea de convingeri in societate se face pe calea inspaimantarii oamenilor. Recentele cercetari sociologice arata ca oamenii din Moldova sunt foarte pasivi din punct de vedere social, lor nu le pasa practic de nimic. Repetarea in exces a unor asemenea cazuri ii si face pe oameni pasivi, caci ei incep sa creada ca doar cum va decide puterea, asa va fi.

Si mai severe sunt efectele acestor arestari cu participarea grupelor armate asupra omului care e retinut. Sunt cunoscute cateva tipuri de comportament uman, atunci cand este agresat: unii vor raspunde cu reactii agresive, altii vor deveni si mai insistenti in pledoariile lor, altii — isi vor varsa agresiunea asupra unei terte parti, iar altii se vor comporta dupa descrierea lui Bruno Bettilhaim, adica vor deveni apatici si se vor supune in totalitate. Ultimul tip de comportament este specific oamenilor din lagarele de concentrare si se manifesta prin sindromul "abandonului total".

Pentru toti as avea o singura recomandare: dupa prima reactie, care e deseori involuntara si in afara vointei unui om, sa incerce sa analizeze la rece tot ce s–a intamplat si sa faca apel la toate instrumentele legale, la avocati, la opinia publica, la lege. Trebuie sa existe o sansa pentru fiecare om", a conchis psihologul.

Alina Radu