Indulcirea oamenilor legii

In 2003, primaria a anuntat prin ziarul "Cuvantul" ca un apartament cu trei odai din fondul municipal de locuinte, care necesita o reparatie capitala, va fi repartizat unei familii care are nevoie de imbunatatirea conditiilor de trai, inscrisa intr–o lista speciala de la primarie. Printre cei care au solicitat sa li se repartizeze apartamentul se numara si familia Efroseniei Sevciuc din Rezina, compusa din 5 persoane, inclusiv un copil invalid de gr.1, care, din 1989, locuieste intr–o incapere avariata, ce apartine unei intreprinderi private. De mai multi ani, familia respectiva se afla printre primii in lista pretendentilor la imbunatatirea conditiilor de trai de la primarie. Locuinta promisa de primarie nu ajunge insa la cei nevoiasi, ci, dupa ce i se face o reparatie, pentru care se cheltuiesc din banii publici 38 de mii de lei (3,2 mii de dolari — bani cu care, la acel moment se putea de procurat un apartament cu 2–3 odai in Rezina), este repartizata vicepresedintelui raionului P.Varlan, proaspat "adus" in acest post din satul Ignatei, unde, potrivit localnicilor, avea casa.

Jignita de felul cum au procedat edilii, Eugenia Sevciuc a depus reclamatii la Guvern, Parlament, Procuratura etc. Au venit comisii, s–au intocmit decizii, raspunsuri, s–au facut promisiuni. Dar... E.Sevciuc cu familia sa tot acolo locuieste si in prezent. Intre timp, insa, primarul, prin dispozitia sa (!?) a oferit apartamente procurorului raionului O.Vereteno, comisarului politiei D.Saptefrati, precum si altor persoane cu posturi inalte. Din cauza scandalului ce s–a iscat, dupa ce informatia s–a scurs in mass–media, Consiliul orasenesc s–a vazut impus sa "repare greseala" si, printr–o decizie speciala, a trecut apartamentul procurorului O.Vereteno in categoria locuintelor "de serviciu". La Rezina insa lumea vorbeste ca aceste locuinte deja au fost privatizate.

Acelasi act, cu alti eroi

Ne referisem in numarul trecut la licitatia din decembrie 2005 de la Rezina. In cadrul aceleiasi licitatii, sub presedintia primarului M. Cut, au mai fost vandute o centrala termica si patru puncte termice din oras, patrimoniu al I.M."Retelele Termice". Targul a decurs dupa acelasi scenariu: un singur pretendent la fiecare obiect, licitatie considerata nula, vanzarea obiectelor prin negocieri directe la un pret incomparabil de modest fata de costurile de piata ale acestor obiecte. Astfel, toate imobilele au fost vandute contra a 450 mii lei. Aceasta, in pofida faptului ca, in actul de inventariere din 21 ianuarie 2004, patrimoniul intreprinderii era evaluat la 15,2 mil. de lei, iar la momentul inventarierii de catre comisia primariei — a fost evaluat la 6,69 mil. de lei (!). Obiectele le–au procurat, desigur, "oamenii nostri". De exemplu, sefa oficiului Rezina de inregistrare a populatiei, Svetlana Borgan, care este fiica deputatului comunist Serafima Borgan, a platit pentru punctul termic de pe str. Voluntarilor, pretul real al caruia, conform actului nominalizat mai sus era de 58 mii de lei (4500 USD), doar 13 650 de lei (1000 USD).

I.M."Retelele Termice" Rezina de jure inca exista, desi nu mai activeaza de vreo cinci ani. Datoriile pe care le are fata de bugetul public si Fondul Social se cifreaza la 635,8 mii de lei. In ultimii trei ani, primaria a vandut practic tot patrimoniul intreprinderii: cladiri, utilaj, retele etc. Conform legislatiei, resursele obtinute de la comercializarea patrimoniului unei intreprinderi trebuie sa acopere, in primul rand, datoriile acesteia fata de stat, creditori, salariati etc. Solicitat la acest subiect, primarul Rezinei, Mihail Cut, ne–a declarat ca o parte dintre mijloacele financiare obtinute din vanzarea patrimoniului proprietate publica "au fost cheltuite la achitarea datoriilor salariale catre fostii angajati ai intreprinderilor municipale "Retele Termice" si "Apa–Canal". Pe de alta parte, angajati ai Inspectoratului Fiscal de Stat Rezina, responsabili de urmarirea datoriilor, ne–au precizat ca, in ultimii trei ani, datoriile intreprinderilor respective nu s–au diminuat cu niciun leu.

Utilaj de milioane — evaporat

Un fapt destul de interesant in acest caz este legat de utilajul aflat in gestiunea "Retelelor Termice", care, practic, s–a evaporat. In contractele de vanzare–cumparare a cazangeriei si punctelor termice nu se spune nimic despre utilajul si accesoriile din dotare (cazane, zeci de pompe si motoare electrice de diferite capacitati, kilometri de tevi, radiatore, cablu etc.). In incercarea de a da de urmele utilajului, ne–am lovit doar de balbaiala edililor. Primarul Cut afirma ca "pompele, cazanele, motoarele electrice n–au fost expuse la licitatie si se afla in gestiunea institutiilor din subordine", fara sa precizeze care sunt aceste institutii. Potrivit dispozitiei nr.587–CN, din 25 decembrie 2003, a primarului Cut, o comisie in frunte cu viceprimarul R.Socol, urma, in termen de 7 zile, sa transmita patrimoniul "Retelelor Termice" I.M."Servicii Comunal–Locative". Solicitat de noi, V.Prituleac, seful "Servicii Comunal–Locative", ne–a spus ca intreprinderea pe care o conduce a preluat doar "retelele aeriene ale I.M."Retele Termice" si nimic din utilaj".

Fosti angajati ai I.M."Retelele Termice" ne–au povestit, sub acoperirea anonimatului, ca o buna parte din utilajul intreprinderii, care putea fi utilizat la capacitate maxima, a fost demontat si vandut, inclusiv sub forma de metal uzat, iar sursele obtinute s–ar fi scurs in buzunarele gestionarilor afacerii. Nu intamplator, la 13 iulie anul curent, politia din Rezina a retinut la intrarea in oras un autocamion incarcat cu fragmente de utilaj si accesorii de cazangerie, fara acte de provenienta a marfii. Comisarul politiei, Petru Sova, a precizat ca metalul a fost incarcat dintr–un depozit de la marginea orasului, ca acesta pare a fi o parte din utilajul cazangeriei si punctelor termice din Rezina, dar, deocamdata, proprietarii metalului nu au fost identificati.

Cine imparte, parte–si face

Un alt imobil scos la licitatia din 30 septembrie 2005 a fost magazinul din blocul nr.8 din str. Basarabia. Acesta a fost singurul imobil, la care au pretins doi cumparatori: SRL "Farti" si cetateanul Alexandru Sapaniuc. Ultimul sustine ca, desi prezentase toate documentele la timp, conducerea primariei a reusit sa le "piarda" si a fost admis la licitatie doar datorita insistentei sale. Astfel, pretul de 44 500 mii lei la care urma sa fie vandut magazinul cu o suprafata de 108 m patrati, "a saltat" considerabil, fiind cumparat de SRL"Frati" tocmai cu 220 mii de lei. Sapaniuc sustine ca imobilul ar fi fost procurat pentru primarul Cut, pentru ca de la momentul procurarii nimeni de la SRL "Frati" n–a mai dat pe la acest magazin. Afacerea respectiva este destul de dubioasa. La momentul vanzarii, magazinul nu figura printre imobilele primariei. Decizia de trecere a magazinului la balanta primariei a fost adoptata la o luna dupa ce a avut loc licitatia (!?), iar actul de vanzare–cumparare a fost intocmit abia peste doua luni. Prin urmare, primaria a vandut un obiect care nu–i apartinea. Banii pentru magazin au fost achitati la 28 decembrie, adica la aproape trei luni de la licitatie, desi Regulamentul privind licitatiile cu strigare prevede ca cumparatorul achita pretul obiectului procurat in timp de 20 de zile de la semnarea procesului–verbal cu privire la rezultatele licitatiei.

Un alt caz interesant a avut loc in martie anul curent. Prin decizia nr.2/2 din 15 martie 2006 Consiliul orasenesc Rezina a decis sa aloce din fondul special cate 9 mii de lei gradinitelor nr.2 si 5 si 12 mii de lei gradinitei nr.6 pentru procurarea mijloacelor fixe necesare institutiilor respective. Afland vestea, sefele gradinitelor si–au intocmit listele cu obiectele necesare si au pornit prin magazinele orasului sa vada unde pot procura la preturi avantajoase echipamentul necesar. Pana la urma, toate au ales magazinul "Cristina", care le–a propus marfa (televizoare, frigidere, copiatoare etc.) la preturi mai mici, decat la alte firme, promitandu–le fiecarei institutii si cate un prezent in suma de 400 lei(vase pentru spalat si altele). Atat sefele celor trei gradinite, cat si patronul magazinului Alexandru Sapaniuc, ne–au confirmat ca marfa a fost eliberata conform contractelor incheiate, iar documentele pentru achitarea pretului marfii au fost prezentate primariei. Vazand ca a trecut ceva timp si banii nu vin, Sapaniuc s–a dus la primarie, unde avea sa afle, cu stupoare, ca documentele lui "s–au pierdut", iar primaria a transferat banii pentru echipamentul destinat gradinitelor unei altei firme, care dupa cum i s–a spus, "a castigat licitatia". Licitatia respectiva, dupa cum am aflat, nu a avut loc. Mai mult, firma castigatoare a propus echipament la preturi mult mai mari, decat magazinul "Cristina". La sesizarea lui Sapaniuc, Politia economica din Rezina a demarat o ancheta in legatura cu acest caz. Surse confidentiale ne–au spus ca "firma castigatoare" ar fi restituit primariei banii pentru echipamentul respectiv. Sapaniuc insa continua sa–si caute dreptatea. Solicitati de noi, reprezentantii Politiei au refuzat sa ne furnizeze detalii referitoare la acest caz, pe motiv ca ancheta e in desfasurare.

In loc de epilog

Am reprodus doar cateva episoade din activitatea primariei Rezina, gestionate nu fara sustinerea majoritatii Consiliului orasenesc, dar si a autoritatilor raionale si republicane. Unii responsabili de la primaria Rezina si insusi primarul M. Cut considera ca in toate aceste actiuni nu s–a incalcat buchia legii. In caz contrar, sustin ei, Curtea de Conturi, procuratura, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, Politia, Oficiul Guvernului in Teritoriu etc. care tin sub control activitatea primariei ar fi intervenit neaparat. Solicitat sa ne informeze daca procuratura raionului a investigat careva cazuri legate de instrainarea frauduloasa a bunurilor publice din Rezina, procurorul Oleg Vereteno ne–a raspuns ca nu au existat asemenea controale, dandu–ne asigurari ca, dupa interventia noastra, a sesizat politia sa verifice legalitatea tranzactiilor cu patrimoniul public.

Investigatia in intregime si mai multe documente ce confirma ilegalitatile descrise pot fi gasite pe site–ul Centrului de Investigatii Jurnalistice www.investigatii.md

Tudor Iascenco, Cornelia Cozonac, Victor Sofroni

Investigatia a fost realizata cu suportul Asociatiei Jurnalistilor de Investigatie din Danemarca FUJ/SCOOP