Grija guvernantilor pentru producatorul agricol este manifestata doar la nivel de declaratii. In realitate, cei care incearca sa faca o afacere, in lipsa unor "spete" prin cadrul structurilor de sus, se confrunta cu numeroase probleme: controale neintemeiate, presiuni, persecutii din partea organelor de drept si de control, cauze administrative si penale.

In 2005, gospodaria taraneasca "Garlea Andrei P.", una dintre cele mai mari intreprinderi agricole din zona Orhei, gestiona circa trei mii ha de terenuri agricole, cumparate si arendate de la taranii din Ciniseuti, Papauti, Lipceni, Tahnauti, Tareuca, Sarcova, Saharna Noua, raionul Rezina, dar si una dintre primele in republica statiuni de masini si tractoare private, care presteaza servicii mai multor gospodarii agricole. Timp de cativa ani, GT "Garlea Andrei P." obtine roade bogate la diverse culturi, iar patronul ei, Andrei Garlea, devine invingator in concursul regional "Omul anului", la compartimentul "Agricultura".

In toamna 2005, Garlea este nevoit sa rezilieze contractele cu detinatorii a 500 ha de pamant. Recent a informat arendatorii ca, in toamna, va mai restitui o mie de ha. "Nu mai pot tine piept intimidarilor si persecutiilor la care sunt supus", sustine Garlea, precizand ca, in

2004–2006, gospodaria sa a fost supusa unui numar de 32 controale din partea organelor fiscale, procuratura, politie, CCCEC, majoritatea fiind efectuate, in opinia sa, la comanda conducerii raionului Rezina. Controalele s–au soldat cu intentarea a 4 dosare, inclusiv penale si administrative. Timp de 40 de zile a fost purtat prin procese de judecata, cele mai multe desfasurandu–se la Chisinau.

"Sustinerea" autoritatilor

In iulie 2001, Prefectura Orhei a anuntat conducatorii gospodariilor agricole din Rezina ca statul primeste grau in contul datoriilor fata de buget. Garlea a predat 150 de tone de paine la intreprinderea din Orhei a Combinatului de Produse Cerealiere din Chisinau (CPC). Ulterior, insa, a aflat ca productia nu a fost trecuta in contul datoriilor. Cei de la CPC nu au raspuns la cererea lui Garlea de a se rasplati pentru grau. Prefectul, la care s–a adresat dupa ajutor, a tacut si el. Vazand ca gluma se ingroasa, Garlea a incercat sa–si apere drepturile in Judecatoria Economica. Cazul a fost judecat in sase procese, judecata, facandu–i, pana la urma, dreptate lui Garlea. Hotararile instantei, insa, nu au fost si nu sunt executate. Intre timp, actiunile CPC au trecut prin mai multe maini. Patronii intreprinderii, insa (sau cei care stau in spatele lor), sub diferite pretexte, refuza sa achite GT "Garlea Andrei P." cele 158 mii lei pe care le datoreaza deja de 5 ani. Unul dintre acestia i–a dat de inteles lui Garlea ca, daca nu se adresa in judecata, problema, poate, se rezolva. Adresarile la Ministerul Justitiei, la prim–ministrul V. Tarlev, la presedintele V. Voronin, raman fara raspuns.

Acum doi ani, Garlea, arendand 212 ha de pamant in comuna Sarcova, a depus o cerere la Consiliul local sa i se permita construirea unui iaz, pentru irigarea pamanturilor. Consiliul a acceptat propunerea, mai ales ca Garlea se obliga sa ofere in locul terenului ocupat de iaz un teren pentru pasune. Dar cand planul cadastral al iazului era gata, a intervenit presedintele raionului, V. Ciorici, expediind Consiliului local Sarcova o scrisoare prin care solicita anularea deciziei privind constructia iazului. Ciorici motiva ca locuitorii din Piscaresti s–ar opune acestei intentii.

Si mai deocheat este cazul de la Papauti. In 2004, GT"Garlea Andrei P." a incheiat contracte de arenda a terenurilor agricole cu 294 de tarani. Conform legii, odata cu terenurile, in gestiunea arendasului trebuie sa treaca si bunurile lor agricole: tehnica, imobilele, inventarul. Leonid Balan, responsabil de aceste bunuri, in prezent primar de Papauti, motivand ca Legea privind arenda in agricultura "nu prevede careva obligatiuni sau raspundere a fostilor arendasi sau a primariilor", refuza transmiterea bunurilor cetatenilor in gestiunea noului arendas. Adresarile taranilor si ale arendasului catre Consiliul raional, procuratura, Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, Guvern au ramas neauzite. Explicatia s–a dovedit a fi una simpla: o buna parte din bunurile consatenilor, incredintate ex–presedintelui CAP "Hlinaia" L. Balan, tot el si presedinte al comisiei de privatizare din sat, fusesera deja instrainate. Acum, pentru a lucra pamanturile papautenilor, Garlea este nevoit sa aduca tehnica din alte sate, cale de zeci de km, si tot in alte localitati sa depoziteze roada, suportand cheltuieli suplimentare.

In 2004, pe o suprafata de circa 100 ha procurate si arendate in zona comunei Papauti, Garlea a plantat levantica, convenind in prealabil cu primaria ca, in apropiere, sa i se rezerveze un loc pentru amplasarea fabricii mobile de prelucrare a florii de levantica. Cultivarea si prelucrarea acestei culturi presupune crearea in sezon a catorva sute de locuri de munca, venituri suplimentare in bugetul primariei si al raionului. Dar, dupa ce cultura a fost plantata, primarul Balan s–a razgandit sa ofere loc pentru fabrica. Conducerea raionului l–a sfatuit pe Garlea "sa–l actioneze pe primar in judecata". Prim–ministrul Tarlev, sesizat in aceasta problema, a trimis o comisie de la Ministerul Agriculturii. Aceasta i–a sugerat petitionarului acelasi lucru: sa–l dea pe primar in judecata. Un proces de judecata in zilele noastre, spune Garlea, poate sa dureze 1–2 ani, iar productia nu asteapta.

De unde cresc picioarele faradelegilor?

Mai multe documente oficiale demonstreaza de unde cresc picioarele faradelegilor in Rezina. Doua raspunsuri ale CCCEC si Procuraturii arata care este atitudinea organelor de drept fata de oamenii simpli, cei care contribuie la formarea bugetului, din care sunt platite salariile celor care sunt chemati sa apere ordinea de drept si drepturile si libertatile oamenilor. De exemplu, directorul CCCEC, Valentin Mejinschi, raspunde la plangerea repetata a Feodorei Cojocari, una dintre papautenii care se considera desproprietarita in mod ilegal, ca "faptele expuse au fost examinate anterior atat de Ministerul Afacerilor Interne, cat si de Procuratura raionala. Asupra cazului dat au fost pronuntate hotarari de neincepre a urmaririi penale din lipsa in actiunile cetateanului Leonid Balan a elementelor constituitive ale infractiunilor prevazute in Codul Penal... CCCEC a examinat repetat petitiile dvs. Faptele nu s–au adeverit. Propunerea de a nu incepe urmarirea penala a fost remisa Procuraturii raionului Rezina pentru confirmare". Cu totul altceva spune Procuratura Generala. La 21 decembrie 2005, adjunctul procurorului general, Alexandr Stoianoglo, sesizat in legatura cu aceeasi problema de deputatul Vitalia Pavlicenco, scrie ca faptele expuse de cetatenii F. Cojocari si L. Rusnac din s. Papauti "au constituit obiectul controlului efectuat de Procuratura raionului Rezina care la 05.12.2005 a pornit urmarirea penala in privinta primarului s. Papauti, L. Balan, pentru savarsirea de catre o persoana cu functii de raspundere a unei actiuni care depaseste in mod vadit limitele drepturilor si atributiilor acordate de lege. Efectuarea urmaririi penale a fost dispusa Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei" (!).

Presedintele raionului, V. Ciorici, a primit mai multe demersuri in legatura cu conflictul de la Papauti: de la taranii nedreptatiti, de la A. Garlea, imputernicitul lor, care mai este si consilier raional, dar si de la parlamentara V. Pavlicenco. Reactia a fost pur formala. Ulterior, am constatat ca presedintele raionului are anumite interese in acest caz, intrucat un sir de documente, intre care certificatele de proprietate nr. 11, 143, 145, 146 si altul fara de numar, dar avand codul 0035247, prin care o parte din imobilele aflate in litigiu au fost privatizate de catre cuscrii lui L. Balan, Serafima, Simion si Ion Vudvud, impreuna cu Simion Bulgac si Ion Jolobceastii, sunt autentificate cu semnatura dl Ciorici si cu stampila Consiliului raional Rezina (!). Din acestea reiese ca in noiembrie 2003, presedintele raionului Rezina, dl V. Ciorici, mai exercita si functia de director al Agentiei Teritoriale Orhei a Departamentului Privatizarii,(!?) cele doua functii fiind incompatibile.

Solicitat sa comenteze aceste "certificate", Gheorghe Visanu, director in exercitiu al agentiei nominalizate, a spus ca la acel moment (noiembrie 2003), institutia in cauza nu elibera astfel de documente si ca acestea sunt niste falsuri sadea, care ar trebui sa intre in atentia organele de drept.

Rugat sa explice cum au aparut pe aceste falsuri semnatura sa si stampila Consiliului raional Rezina, V. Ciorici a spus sec ca ar fi putut sa le semneze.

Controale la comanda

Legislatia de la noi prevede ca serviciul fiscal poate efectua controale ale agentilor economici o data la doi ani. In cadrul unei intalniri cu colaboratorii Inspectoratului Fiscal si conducerea raionului Rezina, Ion Strurzu, sef adjunct al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, a declarat, solicitat de reporterul CIN, ca "efectuarea la comanda a controalelor fiscale este un lucru inadmisibil". La Rezina, insa, realitatea este alta.

Din aprilie 2005 si pana in iunie 2006, Inspectoratul Fiscal de Stat pentru raionul Rezina a fost prezent in GT"Garlea Andrei P." si subdiviziunile acesteia timp de 70 zile, fiind efectuate opt controale. In afara de unul, cel planificat, celelalte controale au avut loc la indicatia si insistenta conducerii raionului. Potrivit demersurilor presedintelui raionului, V. Ciorici, GT"Garlea Andrei P." nu ar fi achitat Primariei Papauti, in anii 2000–2003, impozitul funciar in marime de 357 mii lei. Fiscalistii au constatat, insa, ca GT"Garlea Andrei P." a platit chiar mai mult decat se cuvenea. Un asemenea raspuns insa nu–l aranja pe presedintele raionului. Vazand ca cei de pe loc "nu–l inteleg", Ciorici a cerut ajutor ministrului Finantelor. Un detasament de la IFPS a controlat inca o data relatiile dintre agentul economic GT"Garlea Andrei P." si Primaria Papauti, dar si calitatea controalelor efectuate de fiscalistii rezineni. In consecinta, ministrul Pop i–a raspuns presedintelui Ciorici ca "in urma verificarii corectitudinii calcularii impozitelor... s–a stabilit ca pe perioada anilor 2001–2004 a fost calculat mai mult impozit funciar de pe suprafetele cu destinatie agricola si prejudicii bugetului local nu au fost aduse", concretizand, ca la 31.12.2003 GT"Garlea Andrei P." efectuase, in cadrul Primariei Papauti, o supraplata in marime de 16 426,01 lei. Fiscul nu a stabilit datorii deosebite ale GT"Garlea Andrei P." nici pentru anii urmatori.

Pana ajungi la presedintele Voronin, te mananca procurorii

Impotriva lui Garlea au mai fost antrenate procuratura, CCCEC, politia, si Inspectia Muncii. Intr–o noapte din 2003, un grup de politisti inarmati, a tabarat in apartamentul din Chisinau al fiicei lui Garlea, pentru a face perchezitie sub pretextul ca locatarii ar vinde droguri. Femeia care iata–iata trebuia sa nasca, bruscata si speriata, a ramas muta la pretentiile oaspetilor nocturni, dar a observat ca acestia cautau in special documente si nu canepa "produsa la Rezina".

Peste un timp, niste politisti din Telenesti, invocand cautarea unui tractor furat, au facut perchezitie la SMT din Ciniseuti. Intentionand sa–si redobandeasca averea, taranii din Papauti au informat procuratura si CCCEC despre mai multe abuzuri ale primarului Balan, anexand la demersuri si "certificatele" de proprietate mentionate. Reactia a fost inversa: procuratura a intetit actiunile de intimidare asupra lui Garlea. S–a ajuns pana la aceea ca, la 2 februarie curent, acesta primeste sesizarea procurorului O.Vereteno, care–i cere sa reorganizeze sau sa lichideze, timp de o luna, GT"Garlea Andrei P.", amenintandu–l ca, in caz contrar, ii va fi intentata o actiune civila. Lichidarea sau reorganizarea unei gospodarii cu un patrimoniu de circa 20 mil. de lei (conform preturilor actuale de piata), care numai in anul curent a investit in productie peste 6 mil. de lei si doar pentru inregistrarea contractelor cu arendatorii a platit serviciului cadastral si notarului peste 150 mii de lei, necesita, potrivit legislatiei, cel putin jumatate de an si cheltuieli destul de mari. Garlea n–a indeplinit indicatia procuraturii, considerand–o nelegitima. Gestul producatorului agricol nu a placut autoritatilor care, neintarziat, au intervenit, determinand banca care ii acorda credite sa–i indice "sa se clarifice cu procuratura, apoi sa vina dupa credite".

Numele sefului statului — paravan pentru nelegiuiri

Vom cita si o scrisoare adresata procurorului general Valeriu Balaban la 23 decembrie 2005. Aceasta, de fapt, este o indicatie data, de oamenii de la Presedintie, procurorului general. "Stimate dle Procuror General! In audienta presedintelui R. Moldova a fost primit cetateanul Andrei Garlea, conducatorul gospodariei taranesti "Garlea Andrei P." din s. Papauti, raionul Rezina. In cadrul studierii activitatii intreprinderii s–a constatat ca aceasta foloseste samovolnic mai multe terenuri ce apartin detinatorilor de cote. In conformitate cu indicatia Sefului Statului, rog sa dispuneti examinarea legalitatii activitatii intreprinderii, fiind solutionata chestiunea tragerii la raspundere penala pentru samovolnicie. Despre masurile intreprinse informati catre 15.01.2006". Semneaza: Ion Morei, secretarul Consiliului Suprem de Securitate.

Dincolo de tonul ultimativ si ingerinta sa in activitatea procuraturii, secretarul CSS opereaza cu falsuri, acoperindu–le cu numele sefului statului. Garlea ne–a spus ca nu a fost primit in audienta la presedinte, desi a facut mai multe demersuri in acest sens, insistand sa–l informeze despre faradelegile care au loc in raionul Rezina. Din scrisoarea respectiva este clar ca altii au ajuns inaintea lui la V. Voronin.

Care ar fi motivele unei atare atitudini a autoritatilor fata de gospodaria condusa de Garlea si cum apreciaza lumea actiunile celor implicati in confruntare. Victima considera ca razboiul impotriva sa a fost declansat dupa electorala 2003, in care dansul a participat ca lider al organizatiei raionale a Blocului "Alianta Moldova Noastra", facand concurenta PCRM–ului. Mai apoi, in calitate de consilier, nu a ezitat sa le spuna verde–n ochi celor de la guvernare ce crede despre activitatea lor. Victor Negruta, presedintele APA"AsProAgro" Orhei, este de parerea ca in sectorul agrar lipsesc adevaratii lideri. In astfel de conditii, persoane pe potriva lui Garlea ar trebui ajutate. Omul s–a angajat sa lucreze trei mii ha de pamant, hranind cateva sute de tarani. "Asociatia ii acorda asistenta intr–un sir de dosare. Ma mir ca mai rezista. Altul, in locul lui, ar fi lichidat gospodaria", a mai adaugat Negruta.

Alexandru Slusari, vicepresedintele "Uniagroprotect": "Garlea este unul dintre cei mai activi lideri agricoli."

In opinia lui Nicolae Olaru, presedintele Federatiei Asociatiilor de Economie si Imprumut, GT"Garlea Andrei P." poate servi drept model de aplicare a tehnologiilor agricole avansate. "Nu cunosc alt lider care sa fi investit atata banarit, munca si nervi in agricultura", spune Olaru, precizand ca "astfel de oameni ar putea scoate agricultura din criza, daca ar fi sustinuti". Si vicepresedintele raionului Rezina, Petru Varlan, sef al Directiei raionale Agricultura si Industria Alimentara, apreciaza activitatea GT"Garlea Andrei P.". Liderul unei gospodarii agricole, vecine cu GT"Garlea Andrei P" a remarcat ca proprietarul Garlea a devenit prea puternic si independent fata de autoritati. "Daca era cu partidul de guvernamant, situatia sa ar fi fost alta, dar el a mers cu opozitia. De aici i se trag toate problemele", a spus acesta, solicitand anonimatul.

Centrul de Investigatii Jurnalistice
www.investigatii.md