Studiul "Finantarea justitiei in R. Moldova", efectuat de Centrul de Studii si Politici Juridice (CSPJ) in 2005 si semnat de Wojciech Marchiewski, Veaceslav Ionita, Igor Munteanu si Domnica Lozinschi, dezvaluie aspecte alarmante privind finantarea justitiei in R. Moldova.

In baza acestor date, deputata AMN, Vitalia Pavlicenco, a interpelat Guvernul si a solicitat un raspuns de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). "Reprezentanti ai societatii civile au stabilit ca mecanismul de finantare a sistemului nostru juridic se efectueaza, an de an, cu incalcarea grava a normelor juridice. Desi independenta justitiei este consfintita de Constitutie si de Legea ce stabileste statutul judecatoriilor, Guvernul substituie notiunile, subintelegand prin "justitie" un minister concret si nu instantele de judecata. Astfel, finantarea judecatoriilor are loc printr–un mecanism dispersat de justitie. De ce se intampla aceasta si ce intreprindem pentru a respecta legea, or, nu ne putem astepta la independenta justitiei in conditiile in care Guvernul hotaraste chiar si cele mai neinsemnate probleme, inclusiv cate femei de serviciu, fochisti sau soferi trebuie sa aiba judecatoriile pentru o activitate eficienta", se spune in interpelarea adresata Guvernului si CSM.

Ce prevede legislatia?

Inca in 1995, in R. Moldova a fost adoptata o lege ce reglementeaza finantarea judecatoriilor. Schema descrisa pare una eficienta, deoarece, potrivit acesteia, primele instante de drept trebuie sa–si calculeze devizul pe anul urmator si sa expedieze bugetele intocmite Curtii de Apel (CA) care, urmand a fi interesata, cel putin teoretic, ca primele instante sa functioneze eficient, le expediaza, conform legii, Curtii Supreme de Justitie (CSJ), care, dupa o analiza, le remite Parlamentului. Legislativul, la randul sau, evalueaza suma solicitata si, in cazul in care aceasta este inacceptabil de mare, sesizeaza CSJ, cerand reducerea ei. Daca CSJ, in urma sesizarii, mentine suma, aceasta ramane, conform legii, neschimbata. Ulterior, CSJ informeaza Guvernul despre bugetul aprobat, pentru a fi inclus in proiectul bugetului de stat. Deci, in conformitate cu legea, CSJ nu are motive de a fi interesata de avizul Guvernului. Daca schema ar functiona, in 2006, justitia ar fi primit nu 38 de milioane, ci 150–200 de milioane lei.

De ce Guvernul decide cati bani sa dea justitiei?

La interpelarea deputatei Pavlicenco, Guvernul a delegat sa raspunda, in numele sau, Ministerul Justitiei (MJ). Raspunsul MJ denota ca R. Moldova este singurul stat, un stat–unicat, in care MJ, actionand, potrivit expertilor, de frica si la comanda, se opune apararii intereselor justitiei, ramanand indiferent fata de gradul de finantare a justitiei. Astfel, MJ scrie in raspuns ca "Studiul efectuat de Centrul de studii si de politici juridice privind finantarea justitiei nu este complet si nu reflecta, in ansamblu, obiectivul fixat initial". Apropo, functionarii MJ se fac a uita ca insusi ei au participat la efectuarea studiului, desolidarizandu–se atunci cand nu le–au convenit rezultatele. Raspunsul MJ e ticsit cu sofisme neinteligibile. In acest context, functionarii MJ spun ca (greselile si calambururile nu le apartin!). Raspunsul contine urmatoarele argumente: "referitor la formarea bugetului public national, parte integranta a caruia este si bugetul justitiei, art.131 din Constitutia R. Moldova stabileste ca Guvernul elaboreaza anual proiectul bugetului de stat si bugetului asigurarilor sociale de stat, pe care le supune, separat, aprobarii Parlamentului. Orice propunere legislativa sau amendament care atrag majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau imprumuturilor, precum si majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare pot fi adoptate numai dupa ce sunt acceptate de Guvern. Astfel, intru respectarea dispozitiilor constitutionale, formarea si consolidarea bugetului justitiei implica participarea nemijlocita a Guvernului." Cu alte cuvinte, MJ justifica, facand uz de Constitutie, incalcarea legii privind finantarea justitiei!

Recomandarile expertilor

In legatura cu aceasta, autoarea interpelarii a reprodus, in sedinta in plen a Parlamentului, concluziile si recomandarile expertilor independenti, bazate pe prevederi legale, din studiul efectuat.

Concluzii

1. Moldova este unica tara din Europa, unde cheltuielile pentru organele Procuraturii sunt mai mari, decat cele pentru instantele de judecata.

2. Cheltuielile pentru organele Procuraturii din anul 2002 au crescut de 2 ori mai mult decat cele pentru instantele de judecata.

3. Moldova are cele mai mici cheltuieli pentru justitie din Europa pe cap de locuitor.

4. Din toate tarile Europei, salariul judecatorului corelat cu salariul mediu pe tara este cel mai dezavantajos in Moldova.

5. Ponderea cheltuielilor pentru justitie in bugetul de stat s–a redus, in ultimii 5 ani, cu 25%. Pentru anul 2006 ele vor constitui 0,41%, comparativ cu 0,55% in 2001.

6. In Moldova nu exista nici aluzie la autonomia financiara a instantelor de judecata. Un simplu functionar din cadrul MF decide care vor fi cheltuielile pentru justitie.

7. Proiectul Legii bugetului pentru 2006 denota accentele puse de Guvern in domeniul justitiei. Astfel, din cele 8,98 milioane de lei, destinate investitiilor capitale in justitie, 8,18 milioane lei revin organelor Procuraturii.

Recomandari

1. Cheltuielile pentru instantele de judecata trebuie sa constituie 1,5–2% din bugetul de stat, ceea ce, pentru anul 2006, corespunde cu 130–170 milioane lei (in proiectul Legii bugetului de stat pentru justitie in 2006 sunt prevazute 35,1 milioane lei).

2. Bugetul instantelor de judecata trebuie sa fie format din doua bugete separate: bugetul curent si bugetul investitional.

3. Bugetul investitional este alcatuit in baza unei Strategii Nationale de Dezvoltare a Sistemului Judecatoresc.

4. Salariul judecatorului la inceputul carierei trebuie sa fie egal cu 3 salarii medii pe tara, ceea ce, la ziua de azi, constituie peste 4000 lei.

5. Structura si numarul personalului auxiliar in instantele de judecata este de competenta presedintelui instantei.

6. In procesul de elaborare a Bugetului Judecatoriilor, Guvernul nu trebuie sa participe sub nici o forma. Elaborarea bugetului de stat tine de competenta Guvernului, insa in ceea ce tine de cheltuielile institutiilor publice subordonate Guvernului. Judecatoriile nu sunt institutii publice subordonate Guvernului.

7. Parlamentul are un rol consultativ in procesul de elaborare a bugetului justitiei.

8. Cheltuielile suplimentare, ce asigura buna functionare a procesului judecatoresc, sunt planificate conform cheltuielilor din anii precedenti, dar se executa conform necesitatilor.

Acestea sunt concluziile si recomandarile reprezentantilor societatii civile, cu care guvernarea comunista tot spune ca "vrea sa coopereze". De altfel, opiniile expertilor independenti sunt confirmate, suta la suta, de CSM, care, la solicitarea deputatei Pavlicenco, a prezentat urmatorul raspuns privind mecanismul de finantare a justitiei:

"Conform art. 121 din Constitutie, resursele financiare ale instantelor judecatoresti sunt aprobate de Parlament si sunt incluse in bugetul de stat. Aceste prevederi constitutionale sunt reiterate in art. 22 din Legea nr. 514 din 6.07.1995 privind organizarea judecatoreasca, care prevede ca mijloacele financiare necesare bunei functionari a instantelor judecatoresti sunt aprobate de Parlament la propunerea CSM si sunt incluse in bugetul de stat, aceste mijloace nu pot fi micsorate fara acordul CSM. Iar prin dispozitia art.4 lit. n) din Legea nr.947 din 19.07.1996 cu privire la CSM, Consiliul are competenta de a examina, confirma si propune spre aprobare Parlamentului proiectul bugetului necesar bunei functionari a instantelor judecatoresti, iar Guvernului ii prezinta proiectul bugetului pentru informare.

Din sensul strict al acestor prevederi legale rezulta ca proiectul bugetului instantelor judecatoresti se examineaza, se confirma si se propune spre aprobare Parlamentului de catre Consiliul Superior al Magistraturii. Dat fiind ca, in temeiul art.23 din Legea nr.514 din 6.07.1995 privind organizarea judecatoreasca, asigurarea organizatorica, materiala si financiara a judecatoriilor si a curtilor de apel se efectueaza de catre Ministerul Justitiei, cu respectarea stricta a principiului independentei judecatorilor si supunerii lor numai legii, Ministerul Justitiei ca exponent al puterii executive, "promova" bugetul judecatoriilor si curtilor de apel prin Ministerul Finantelor si Guvern si doar ceea ce accepta Guvernul era prezentat in Parlament ca parte integranta a proiectului de buget pe anul respectiv.

Astfel, desi conform Constitutiei bugetul instantelor trebuie sa fie aprobat de catre Parlament si propus Guvernului de a–1 include in bugetul de stat, de facto, proiectul de buget al instantelor trece initial prin Executiv si doar ceea ce accepta Executivul este prezentat in Parlament. Asupra acestui fapt, apreciindu–l ca pe un element ce afecteaza independenta justitiei, au atentionat si expertii Consiliului Europei in expertiza efectuata asupra legislatiei ce reglementeaza judiciarul.

Intru solutionarea acestei probleme, CSM si CSJ au elaborat si au inaintat Parlamentului un proiect de lege in care s–a propus crearea Departamentului administrarii judecatoresti ca o institutie de administrare judecatoreasca, dupa cum a fost si recomandarea expusa in Hotararea Parlamentului nr.370 din 28 decembrie 2005. Departamentul propus in proiectul de lege trebuie sa fie un organ autonom pe langa CSM, care urmeaza sa preia de la MJ, exponent al puterii executive, atributiile privitor la asigurarea organizatorica, materiala si financiara a judecatoriilor si curtilor de apel si sa asigure, in acest mod, independenta judecatorilor.

Necesitatea ca Departamentul administrarii judecatoresti sa activeze pe langa CSM, care este organul de autoadministrare judecatoreasca, deriva din principiul separarii celor 3 puteri in stat — legislativa, executiva si judecatoreasca. Se reitereaza ca necesitatea crearii Departamentului administrarii judecatoresti a fost prevazuta la nivel national prin Hotararea Parlamentului R. Moldova din 28 decembrie 2005. Mai mult decat atat, aceasta necesitate rezulta si din instrumentele internationale ce se refera la principiile fundamentale privind independenta puterii judecatoresti; independenta, eficienta si rolul judecatorului; de asemenea, din recomandarile APCE, ce se refera nemijlocit la functionarea institutiilor democratice din Moldova, si anume Recomandarea nr.1468 (2005) si Rezolutia nr.1721 (2005).

Departamentul urmeaza sa fie investit cu atributii de asigurari consultative de management al instantelor; de organizare a studiilor respective privind activitatea financiar–bugetara in instante si elaborarea recomandarilor pentru instante in acest domeniu; vaste competente de creare a unui sistem informational integrat, ceea ce ar da posibilitate de a implementa programe de repartizare aleatorie a dosarelor in instante, de elaborare a regulamentelor, instructiunilor etc. In ceea ce priveste domeniul administrarii justitiei, Departamentul va avea competenta de control asupra acestor activitati in instante.

Propunerea crearii Departamentului are drept scop si materializarea Principiilor de baza asupra independentei judiciarului, adoptate la cel de–al 7–lea Congres ONU de la Milano (1985), care stipuleaza expres ca este de datoria fiecarui stat membru sa asigure resursele adecvate, care sa permita judiciarului sa–si indeplineasca in mod corespunzator functiile.

In acest sens, unul dintre factorii determinanti in asigurarea independentei justitiei il constituie asigurarea financiara a activitatii acesteia. Prin urmare, se impune necesitatea implementarii unui sistem independent de finantare a justitiei, sistem care trebuie sa se bazeze pe un sir de principii, cum ar fi: consolidarea rolului instantelor judecatoresti in procesul elaborarii bugetului justitiei, existenta unui cadru legal distinct de cel prevazut in Legea procesului bugetar privind elaborarea bugetului justitiei, raportarea cheltuielilor pentru justitie la bugetul de stat consolidat. De mentionat ca, potrivit standardelor europene, finantarea justitiei trebuie sa fie efectuata independent de posibilitatile bugetului de stat, ceea ce inseamna ca trebuie pastrat intact volumul cheltuielilor pentru justitie raportate la bugetul de stat consolidat.

Mai mult decat atat, in scopul asigurarii eficientizarii justitiei, s–a propus ca toate cheltuielile pentru efectuarea justitiei sa fie incluse in bugetele instantelor judecatoresti respective la un articol separat, asigurarea materiala si financiara a judecatoriilor si curtilor de apel urmand a fi efectuata de catre Departamentul administrarii judecatoresti.

Proiectul in cauza, alaturi de alte propuneri de modificare a legislatiei, ce reglementeaza principiile organizatorice ale sistemului judiciar, prezentat Parlamentului, a fost remis Guvernului cu propunerea de a fi discutat in cumul cu propunerile inaintate de catre MJ, fapt care a fost ignorat de catre MJ, care a sustinut propunerile sale fara a lua in considerare propunerile facute de CSM si de CSJ.

Mai mult, MJ propune ca activitatea organizatorica, materiala si financiara a instantelor sa fie transmisa nu unui organ autonom de administrare a justitiei cum ar fi Departamentul administrarii judecatoresti de pe langa CSM, ci unei directii incorporate in Aparatul CSM care, la moment, asigura activitatea de secretariat al Consiliului, al Colegiului de calificare a judecatorilor si al Colegiului disciplinar al judecatorilor.

Consideram ca aceasta opinie a MJ, precum si multe alte propuneri expuse in proiectul aprobat de Guvern contravin: art.6 din Constitutie — principiului separarii puterilor in stat, art.121 din Constitutie, ce reglementeaza resursele financiare ale instantelor judecatoresti."

Mari semne de intrebare

Cel mai important, in acest context, este, in opinia specialistilor sa aflam daca nu ne costa prea scump draparea nerespectarii legii prin lipsa de bani? De ce nu am gasi acesti bani prin reducerea coruptiei, actiune atat de dulce invocata de Voronin, prin liberalizarea si demonopolizarea unor domenii, cum ar fi, cel al sectorului energetic? Sau ramanem, in continuare, cu o justitie nefinantata, dar, in schimb bine ascunsa in buzunar, adica dependenta? Ce eforturi se vor depune ulterior la formarea bugetului? Cum vor proceda institutiile competente?

Ar fi si bani, la o adica

Pentru cei responsabili de impartirea banilor si care, de obicei, motiveaza ca acestia lipsesc, poate fi interesanta opinia expertului independent Veaceslav Ionita: "In privinta MJ, Guvernul ar putea depune un proiect la BM, in care sa spuna clar ca, pentru functionarea normala a sistemului judecatoresc si reformarea lui, e nevoie de cutare suma, pe care noi nu o avem, dar daca vom fi ajutati acum, ne obligam ca, in cinci ani, sa aducem justitia la calitatea corespunzatoare si sa o reusim a finanta noi insine la nivelul corespunzator necesitatilor ei efective. Sunt sigur ca e real sa se obtina acesti bani pentru un asemenea proiect. Pentru ca o justitie independenta este garantul combaterii coruptiei. In acest sens, am putea conta chiar nu doar pe un credit, ci chiar pe bani donati. Judecati si singuri: daca in cadrul unei functionari proaste, cum e cea actuala, a sistemului juridic ni se vor da 100 milioane de dolari, cel putin 30 milioane se vor fura."

Dosare in favoarea judecatorilor?

Stefan Uratu, presedintele Comitetul Helsinchi pentru Drepturile Omului:

Asa cum am scris si anterior, coruptia in randurile judecatorilor a fost intotdeauna stimulata de politica stat. In anii 1994–96, in conformitate cu Constitutia R. Moldova, proaspat adoptata, a demarat reforma justitiei. Aceste activitati au demarat fara o pregatire prealabila a terenului. Instantele de judecata nu erau asigurate cu cele necesare, judecatorii erau remunerati cu salarii mizerabile in raport cu cele la care, conform Constitutiei si drepturilor universale ale omului, le–ar fi asigurat un trai decent. Judecatorii ar trebui sa primeasca salarii ce le–ar permite sa calatoreasca, sa participe la diverse intalniri in interes de serviciu, fara a prejudicia bugetele familiilor. Situatia s–a agravat si mai mult atunci cand salariile se plateau cu mare intarziere. Pe de alta parte, declaratia statului ca nu–si poate onora obligatiile salariale fata de judecatori, de rand cu lipsa unui sistem organizatoric bine chibzuit, a condus la reducerea controlului, situatie care, pentru unii judecatori, a fost considerata o mana cereasca. Multi dintre ei au incercat sa foloseasca postul pe care il detin in interese proprii. De exemplu, intr–o discutie cu niste judecatori, de la una din instantele din Chisinau, acestia se plangeau de lipsa banilor. Ei argumentau ca ar trebui sa apara in public, respectand o eticheta, pentru a convinge lumea ca sunt reprezentanti ai uneia dintre ramurile puterii din stat. Ei spuneau ca, in cazul in care statul nu ii asigura cu cele necesare, ar trebui sa le permita "sa rezolve" cel putin un caz pe luna in favoarea lor. Evident, cele mentionate mai sus nu ar trebui intelese ca o indreptatire a actiunilor de coruptie, inregistrate in randul judecatorilor. Am spus doar pentru a demonstra ca politica nechibzuita a statului poate conduce si stimula coruptia, iar combaterea acesteia ne costa mult mai mult. Recent am implementat un proiect care se intituleaza "Studiul necesitatilor sistemului judiciar din Moldova", in care ne–am axat si asupra acestor probleme."

Diagnosticul mitei

Lilia Carasciuc, director Transparency International — Moldova:

"Transparency International — Moldova a efectuat cercetarea "Diagnosticul mitei in business". Studiul respective ne arata ca, din 500 businessmani intervievati, 3 au platit informal in judecata, mita osciland intre 150 si 4000 de lei. Dintr–un numar de 1100 gospodarii casnice, 5 au platit mita, aceasta osciland intre 550 si 2000 de lei. Pe langa aceste date, 7 businessmani au platit mita unor avocati, mita osciland intre 500 si 5000 de lei. Si 3 gospodarii casnice au platit informal la avocati cate 600– 2000 de lei. Nu putem spune cu promtitudine ca mita achitata avocatilor a mers in buzunarul judecatorilor, desi acest lucru nu este exclus, desi exista si cazuri cand avocatii, intelegand ca clientul are toate sansele sa castige in judecata, ii cere bani pentru a mitui judecatorul, punand acesti bani in buzunarul propriu."