"Vor v zakone" este o notiune intraductibila, nascuta odata cu Uniunea Sovietica, care nu are echivalent in niciuna dintre limbile fostului imperiu sovietic sau ale lumii in general. "Vor v zakone" este un criminal de grad superior, un rege al lumii interlope, care are un statut similar cu statutul unui sef de stat, deoarece este responsabil pentru respectarea codului de legi al clanului, pentru organizarea bandei, pentru judecarea celor care incalca disciplina, pentru colectarea, evidenta si distribuirea veniturilor. Fiind cunoscuta severitatea regimului sovietic si imputernicirile sistemului KGB, regimul comunist nu a reusit decat sa cimenteze si sa intareasca acest sistem al lumii interlope. Istoricii spun ca institutia de "vor v zakone" nu a fost distrusa doar pentru ca a existat o cooperare foarte stransa intre liderii comunisti si aceste clanuri. Dupa destramarea URSS, fiecare tara postsovietica si–a primit ca mostenire "vorii" sai. Moldova, ca tara de hotar a fostului imperiu sovietic, este acum vestita pentru export de lideri ai lumii interlope catre Uniunea Europeana.

Notiunea de "Vor v zakone" prezinta o categorie speciala de criminali, care au statut, legi si traditii elaborate doar in limba rusa. Odata cu destramarea Uniunii Sovietice, toate fostele republici socialiste au primit mostenire — traditia bandelor criminale, conduse de un lider, care a preluat in limba rusa codul de legi al mafiei sovietice. In haosul de stabilizare a statelor independente de la inceputul anilor '90, liderii lumii interlope din spatiul ex–sovietic au preluat controlul total asupra economiei, vanzarilor, privatizarilor si redistribuirii zonelor de influenta a fostului imperiu. Moldova s–a ales cu legendele sale in domeniul vietii interlope, scrise in baza faptelor catorva barbati cu trecut criminal, cum ar fi Bulgaru, Mavsar, Malhaz, Jaka, Zelionii, Makena, Sket si cercurile politice de la Chisinau s–au aranjat dupa schema creata de "bratva". Nici unul dintre cei trei presedinti pe care i–a avut Moldova nu a reusit decat sa mute cu locurile aceste nume si sa isi faca niscaiva publicitate prin arestarea sau eliberarea vreunuia dintre liderii mari si adevarati ai lumii subterane. Azi, clanurile moldovenesti si–au extins activitatile spre UE. Acolo, bande bine structurate controleaza businessul si banii milionului de cetateni plecati la munci peste hotare. Afacerea lor acolo e impartita pe domenii stricte: transportarea oamenilor din Moldova in UE, colectarea taxelor pentru angajare la munca, organizarea activitatii localurilor de prostitutie, organizarea grupurilor de estorcare a taxelor neoficiale, furturi din bancomate, furturi de masini, furturi din apartamente, furturi din hoteluri sau piete. Astazi, practic nu exista pe glob o zona cu oameni bogati, fie si pe cea mai indepartata insula oceanica, unde sa nu fi ajuns "vori v zakone" made in URSS, moldovenii fiind si ei printre cei mai mari "activisti".

In Rusia postsovietica au aparut mai multe carti care descriu aparitia si istoria bogata a acestui fenomen. Primele clanuri criminale au aparut dupa 1917, ca protest la etatizarea fortata a capitalului privat. Cei care nu au dorit sa se supuna orbeste regimului totalitar sovietic colectivist, aparut dupa 1917, si–au creat retele care se supuneau unor legi stabile: nu colaborau in nici un fel cu autoritatile, nu respectau legile sovietice. Cu timpul, acesti protestatari au facut lege comuna cu cei mai profesionisti criminali. Astfel, comunitatile "subterane" au inceput sa se intretina printr–o lege mai noua, numita "obsceak" — ofranda obligatorie a fiecarui membru al comunitatii, care nu putea proveni in conditiile sovietice, decat din furturi.

Au aparut pe parcurs alte atribute, cum ar fi un limbaj special, tatuaje, porecle, gesturi, si o culegere de "folclor" care contine cantece si versuri ale lumii interlope. Luptele interminabile dintre clanuri au dus la necesitatea delimitarii unor conducatori superiori. Astfel, au aparut autoritatile supreme in lumea hotiei, numiti "vori v zakone" care decideau soarta si dezvoltarea acestor comunitati.

In perioada sovietica, "castelele" regilor lumii interlope erau inchisorile. Autoritatea unui lider crestea direct proportional cu numarul de ani petrecuti in celula. Pana si astazi, in inchisorile din Moldova sunt respectate cu strictete legile instituite candva de autoritatile criminale ale fostului imperiu. Liderii de clanuri o duceau la inchisoare aproape ca la Karlovy Vary: alcool, tutun, femei, televizor, radio, legatura telefonica cu intreaga Uniune, iar principalul — patul de langa geam, departe de "parasa" inchisorilor sovietice suprapopulate. Pe langa aceste elemente ale traiului civilizat, hotii dispuneau de adjuncti, cu responsabilitati stabilite: culegerea informatiei despre canalele de aprovizionare, despre detinuti, despre gardieni. Sclavia ramane si azi o forma de confirmare a autoritatii acestor lideri, de aceea in fiecare celula exista un "petusok" sau "obijenii" care spala veceul, face curat si este batjocorit oricand ii vine autoritatii sa se manifeste. "Infrangerea" sclavilor se face prin metode inumane: un fir este tras de la priza intr–o cratita cu apa si cel mai slab dintre detinuti va fi bagat cu capul in cratita pana cand acesta va alege sa traiasca spaland veceele, decat sa moara electrocutat. Autoritatile inchisorilor cunosc aceste fapte, dar tot in perioada sovietica s–a format o lege nescrisa: sefii penitenciarelor nu intervin si nu se opun regulamentelor instituite de patronii criminali.

Mult sange de lideri criminali s–a varsat in inchisorile marelui imperiu sovietic. In efortul si interesul de a invinge aceasta forta, securitatea rusa organiza "cazarea" in aceeasi camera de inchisoare a diferitor lideri criminali, care se triau prin omoruri socante, dar in acest fel clanurile interlope nu faceau decat sa isi adapteze legile la noile provocari ale puterii sovietice, supravietuind cu noi forte. Conditiile economice ale uniunii sovietice nu au facut decat sa favorizeze interesul clanurilor pentru "protejarea" activitatilor economice ilegale.

Reuniunile sefilor de clanuri sunt vazute acum ca evenimente istorice, de rand cu congresele PCUS, fiind organizate in cele mai mari orase sovietice: Moscova — 1947, Kazani — 1955, Krasnodar — 1956. La intrunirile de la Moscova si Krasnodar cativa dintre liderii lumii interlope au fost condamnati de comunitate pentru incalcarea legilor si pedepsiti cu moartea. Intrunirea din 1979 de la Kislovodsk a adus lumii interlope un mare beneficiu economic, caci hotii au decis sa adune cate 10 la suta din veniturile "speculantilor".

La inceputul anilor '80 "hotii" s–au adunat la Tbilisi pentru a lua o decizie istorica: preluarea puterii politice. De la primii lideri, nescolarizati si inculti din anii '20 ai secolului trecut, clasa interlopa s–a maturizat si a acumulat maniere, prinzand si gustul vietii publice, dupa ce, prin cooperari secrete cu unii lideri ai puterii sovietice, au adulmecat mirosul elevat al vietii de politician. Desi multi dintre "hotii" traditionali erau categoric impotriva unei cooperari cu puterea, cei mai snobi dintre ei au decis ca anii de inchisoare care reprezinta CV–ul unui "vor v zakone" pot fi schimbati cu ani frumosi de activitate publica.

Tot din anii '80, militia sovietica, devenita intr–un deceniu politie a statelor independente, a pornit campanii rusinoase de combatere a fenomenului gruparilor criminale. Nici in Rusia, nici in Moldova, nici in alte state–surori ale CSI, nu sunt cunoscute cazuri cand un "vor v zakone" ar fi fost judecat pentru ……

Anual, pe toata intinderea postsovietica abia de apar 1–2 cazuri de arest al liderilor lumii interlope, care sunt acuzati de purtare neautorizata a armelor, de trafic de droguri sau de restante la achitarea impozitelor. In scurt timp, acestia sunt eliberati definitiv sau conditionat, dupa care dispar in structurile sanatoase ale clanurilor din statele fratesti, iar in ultimul timp — in palate cumparate pe coaste de azur ale statelor Comunitatii Europene.

Astfel presa de la Chisinau a "strigat" timp de cateva saptamani ca Petru Galca, alias "Micu", si Movsar Ibragimov, numit "Movsar" au fost eliberati chiar din sala de judecata, dupa ce acuzatiile de banditism nu au putut fi demonstrate, potrivit judecatorilor. Si mai renumit este cazul lui Grigore Karamalake+, zis "Bulgaru", care a fost arestat de nenumarate ori si tot de atatea ori "scapat", din lipsa de probe, sau chiar din lipsa dosarului penal care, de mai mult timp, este dat disparut la Chisinau. Fiind dat in urmarire de Interpol, Karamalak a aparut iarna trecuta, nestingherit, imbracat intr–un costum luxos, purtand o cravata de cateva mii de dolari, la cateva redactii din Moscova, unde a acordat un interviu, pozand in fata aparatelor foto si a camerelor de luat vederi, ca un lider public adevarat al zilelor noastre.

Nu s–au gasit niciodata dovezi despre oficialii de stat, fie anchetatori, procurori sau judecatori, care au fost mituiti de structurile interlope pentru a le menaja liderii. Cu toate acestea, Chisinaul e plin de zvonuri si liste care pun fata in fata copiii presedintilor Moldovei, ministrii, deputatii — cu liderii lumii interlope. Se zvonesc date despre sume cu sase zerouri care sunt platite pentru actiuni concrete de protectie. Chiar si titlul "nobil" de "vor va zakone" se vinde, potrivit presei de la Moscova, cu cel putin 1 mil. USD. Numai ca chipul "hotului" sovietic este diferit de eroul zilelor noastre. Acesta nu mai este un barbat calit, dar si imbatranit de inchisori, ci un tanar cu masina de lux, cu haina stilata si parfumata, participand pana si la receptii oficiale la Palatul Republicii.

In una dintre cartile lui M. Demin despre viata lumii interlope se face o descifrare a distribuirii finantelor clanurilor criminale din Rusia. Astfel, circa 20 la suta din venituri sunt utilizate pentru sustinerea familiilor celor arestati, alte 25 la suta — pentru pregatirea unor noi crime, si peste 30 la suta — pentru mituirea judecatorilor.

In Moldova nu exista inca studii asupra modelelor economice ale clanurilor mafiote, dar tinand cont de faptul ca insesi gruparile din Moldova activeaza dupa metodologii trase la indigo de pe cele rusesti, s–ar putea ca si managementul finantelor sa fie acelasi.

In prezent, precum am spus, modelele se modernizeaza si se adapteaza la posibilitatile zilei de azi. Odata iesiti din "inchisoarea popoarelor", hotii nu mai prefera detentia ca masura de rezistenta. In fata lor s–au deschis perspective largi, care ajung peste hotarele UE. Acaparand noi terenuri de activitate, clanurile mafiote din Moldova si din intreg spatiul ex–sovietic si–au creat diaspore puternice in Spania, Italia, Portugalia, Marea Britanie unde controleaza si "impoziteaza" veniturile cetatenilor nostri.

Recent, seful adjunct al Directiei de combatere a crimei organizate, Iurie Cheptanaru, a declarat ca polita moldoveneasca detine informatii, precum ca moldovenii angajati la munca in tarile europene sunt intimidati de membrii gruparilor criminale moldovenesti, care activeaza in tarile mentionate, si sunt impusi sa achite taxe de protectie. Cheptanaru a specificat ca "ramasitele gruparilor criminale, care au fost anihilate in R. Moldova, isi gasesc venituri usoare in tarile europene, unde, in prezent, se repeta situatia anilor `90, din tara noastra, cand cetatenii erau nevoiti sa achite o taxa de protectie criminalilor". Desi oficialii politiei moldovenesti fac referinta la o colaborare stransa cu omologii lor din tarile UE, reuniti in cadrul "Interpol", remarcam faptul ca site–ul organizatiei "Interpol" nu contine nici pe departe numele tuturor temutilor hoti in lege carora le–a declarat razboi conducerea prooccidentala de la Chisinau.

"Micu" — Gilca (Popovici) Petru — "hot in lege", "Machena" — Moscaliciuc Vladimir — "hot in lege", si "Malhaz" — Djaparidze Malhaz — "hot in lege". "Schet" — Grigoriev Veaceslav — "hot in lege", "Patron" — Gusan Ion — "hot in lege", "Ruslan" — Uruzbiev Ruslan — "hot in lege" — iata doar cateva nume cu care se mandreste Moldova criminala.

Seful adjunct al Directiei de combatere a crimei organizate, Iurie Cheptanaru, a declarat zilele trecute ca a fost declansata o lupta severa cu bandele criminale si "hotii in lege", mentionand ca este initiata o colaborare mai stransa cu reprezentantii organelor de drept din statele Europei Centrale si de Est. Totodata, pe site–ul Interpol, descoperim ca doar doi dintre cei peste zece lideri ai lumii interlope pe care ii are Moldova sunt dati oficial in urmarire internationala "Mavsar" si "Bulgaru". Ceilalti, sunt probabil pe o lista de asteptare, pana isi mai pierd urmele sau regleaza conturile.

Alina Radu