Nr. 54 (29 septembrie 2005)

 Politic

Acerbul Cerb imblanzit de Basarabia
La sfarsitul saptamanii trecute, Brasovul a trait cateva nopti albe, legate de desfasurarea noii editii a Cerbului de Aur.Dar cea mai instelata noapte a fost cea de joi, intitulata "Seara Moldovenilor". Continuare 

Irina si Anatol Bivol
Vedete de Garda Continuare 

A 7–a minune
Rasfoiam, intamplator, albumul monografic "Moldova si cele 7 minuni ale ei", fiind captivata mai putin de pestera Criva, despre care stiam ca ocupa, dupa lungime, locul III in Europa si locul VII in lume Continuare 

Acerbul Cerb imblanzit de Basarabia

La sfarsitul saptamanii trecute, Brasovul a trait cateva nopti albe, legate de desfasurarea noii editii a Cerbului de Aur. Dar cea mai instelata noapte a fost cea de joi, intitulata "Seara Moldovenilor". Sa fi vazut acest spectacol Stalin, groparul Basarabiei, si–ar fi rasucit coloana vertebrala in mormant, caci dupa siberii de gheata, dupa poduri de flori aruncate in aer, dupa atata dezbinare si deznationalizare, efectul politicii sovietice s–a dovedit a fi unul exact invers, romanii din Basarabia nu au murit si sunt artisti de vaza in Romania.

Cei de la Chisinau care au selectat sau au recomandat trupele pentru Cerb, se vede ca au careva conexiuni si cu iluziile puterii comuniste, caci unele elemente din concert sunt cunoscute si pentru concertele electorale in campaniile puterii de la Chisinau, care de cand este, nu a fost niciodata romaneasca. Dar si Ion Suruceanu s–a aratat roman pana–n maduva, remarcand pe scena brasoveana prietenia sa de 3 decenii cu Dan Spataru, readucand simbolul "drumurilor noastre toate" pana la intersectia Romania — R. Moldova. Si "Codreanca", directorul caruia a intrat in Parlament pe listele comunistilor, a reusit sa incante cu naturalete publicul romanesc, iar replica "Maladti" strigata dupa primul dans al trupei "Show Balet Teodor" s–a topit si ea in iertarea si incantarea inimilor romanesti.

De fapt, nici nationalitatea, nici limba nu au constituit o linie de triere in cadrul acestui festival international. Dar sa fim de acord, ca romanii privesc intr–un fel la niste cantareti egipteni, australieni sau americani, si cu totul altfel la cei din R. Moldova, caci artistii nostri ar fi ca niste ciocarlii care canta ca ciocarliile, dupa cea au fost tinute zeci de ani in colivie, unde au fost incrucisate cu niste rate mute. A fost pentru prima data cand formatiile noastre au fost acceptate toate, cu toate textele, cu toate palatalizarile, cu toate stangaciile verbale, caci au demonstrat talent.

"Pentru un metru patrat de tara, moldovenii sunt foarte dotati in materie de artisti profesionisti. Anastasia Lazariuc a fost amfitrioana serii dedicata fratilor de peste Prut. Si–a intrat atat de bine in rol, incat ne–am intrebat de ce organizatorii nu au ales–o pe ea sa prezinte Cerbul. Ce Ramona Badescu, romanca din Italia! Anastasia din Moldova i–a dat clasa!", a scris "Jurnalul National" si noi subscriem aici.

Pe langa Anastasia Lazariuc, care a fost chiar mai frumoasa ca niciodata si ca multe dintre prezentatoarele televiziunilor de pe ambele maluri ale Prutului, Pavel Stratan, cel de care ne–am rusinat initial pentru limbajul lui, ne–a readus lacrimi de mandrie atunci cand l–am ascultat cantand : " Asara am visat un vis frumos / De parca tata inapoi s–a–ntors / Dar cand am vrut sa–l strang in brate, sa–l cuprind / A disparut, si singur am ramas, plangand." Cu siguranta ca Pavel, atunci cand a scris aceste versuri, s–a referit doar la tragedia personala pe care a suferit–o cand si–a pierdut tatal, dar cat de personale au parut aceste versuri in mintea fiecaruia, caci mii de copii basarabeni au ramas fara tati, plecati la constructii prin Moscova sau Barcelona, si de ce nu ar plange batranii nostri, tatii carora au fost deportati dupa ce hotarul sovietic a fost instalat pe Prut, dupa care generatii de basarabenii, ramase singure pe lume, au drept deviza un vers tot din piesele lui Pavel: "Si daca tu–ai chicat ti scoli / Si iar incepi de la–nceput / Pe cine–l doare care oare / cand tu–ai pierdut ?"

Pierderea generatiilor nu a durut prea tare pe nimeni si acesti tineri s–au sculat ei singuri, care cum a putut, si au cantat pana au ajuns intr–un recital special la Cerbul de Aur, pana au ajuns ca ziarele din Bucurestiul anului 2005, aflat la un pas de UE, sa scrie despre niste artisti basarabeni, ramasi dupa sarma ghimpata "Pe langa moldoveni, strainii de la Cerb n–au nici o sansa".


Ziarul de Garda
ATENTIE! Versiunea electronica a Ziarului de Garda nu contine toate materialele aparute in editia tiparita.
Adresa redactiei: str. 31 august, nr. 129, bir. 914/c, Chisinau
Tel: 23-79-84, 079523593
ziaruldegarda@yahoo.com