Cu ocazia zilei adoptarii Constitutiei R. Moldova, am adresat unor personalitati publice de la noi urmatoarea intrebare: Cand, si in Constitutia R. Moldova, va fi inclusa denumirea adevarata a limbii noastre?
Dumitru Matcovschi, scriitor: Mi–e teama ca generatia mea nu va mai prinde aceasta zi. Basarabia a fost instrainata si de catre tara, dar si de catre carmacii moldovenesti, oameni care nu au nimic sfant, nu stiu cine sunt, rosii pe dinauntru si, vorba lui Caragiale, "cu mintea din cale–afara de obtuza".
Si totusi semne bune se intrevad: alegerile din Chisinau, pierdute de comunisti, vor indemna oamenii la proteste, la unire, fara unire nu vom obtine nimic.
Gheorghe Susarenco, deputat PPCD: Atunci cand vom avea o majoritate parlamentara care sa poata adopta modificarea articolului cu privire la limba de stat. Initiativa de modificare cu privire la denumirea limbii oficiale i–a apartinut, pe timpul Parlamentului agrarian, presedintelui Mircea Snegur, proiectul a fost avizat pozitiv de Curtea Constitutionala, insa Parlamentul a respins–o. Modificarea art. 13 al Constitutiei s–ar putea realiza in Parlamentul viitor, cand probabil vom avea o majoritate care sa puna lucrurile la loc.
Vasile Nedelciuc, ex–deputat: Abia atunci cand populatia R. Moldova va constientiza ce vrea si unde se duce si va vota pentru un Parlament capabil sa exprime aspiratiile si interesele ei. De la 1990 incoace populatia inca n–a votat un astfel de Parlament.
Valeriu Cemartan, elev la Liceul "Prometeu": Am studiat cu atentie Constitutia si am ramas foarte surprins ca n–am gasit acolo niste prevederi concrete despre copii si copilarie. Cat priveste denumirea limbii, cred ca nu depinde de noi, copiii, pentru ca noi, in special cei de la "Prometeu", stim sigur cum se cheama limba noastra.
Dumitru Diacov, deputat PDM: Cand vom avea o majoritate constitutionala in masura sa voteze, fara scandaluri si fara eforturi repetate, modificarea art. 13 al Constitutiei. Atata timp, cat populatia voteaza fractiuni care nu au in obiectivul lor revenirea la denumirea fireasca a limbii, nu vom reusi sa promovam o politica autentica neamului nostru. Din 1994 cand a fost votata Constitutia, am pledat, din start, pentru denumirea oficiala de "limba romana", in timp ce Lucinschi se pronuntase pentru limba moldoveneasca(romana), iar majoritatea agrariana, plus socialistii din `94, pentru — limba moldoveneasca, care a si ramas in Constitutia pe care o avem astazi.
Oleg Serebrian, deputat PSL: Nu cred ca actualul Legislativ va accepta modificarea art. 13 al Constitutiei. Putem spera, eventual, sa se puna in discutie o varianta de compromis — "limba moldoveneasca (romana)". De altfel, vreau sa spun ca exista foarte multe cazuri, cand una si aceeasi limba e numita oficial diferit in diferite tari. In Europa e cazul limbii sarbo–croate, numita sarba in Constitutia Republicii Federale Serbia–Muntenegru; croata — in Constitutia Croatiei si bosniaca — in Constitutia Bosniei–Hertzegovina. In Asia avem exemplul limbii malaice, numita malaica in Constitutiile Bruneiului si a Republicii Singapore, malaieziana, in Constitutia Malaieziei si indoneziana — in cea a Indoneziei. In Africa avem exemplul limbii ruanda–urundi, numita kinyaruanda in Constitutia Ruandei si barundi, in Constitutia Republicii Burundi. Un exemplu mai apropiat de noi este cel al limbii olandeze in Belgia. Din motive politice, dupa 1830, o data cu separarea Belgiei catolice de Olanda protestanta, limba olandeza in Constitutia belgiana este trecuta sub numele de "limba flamanda". Dupa primul razboi mondial s–a acceptat o varianta de compromis — "limba flamanda" (olandeza), dupa al doilea razboi mondial, o alta formula — "limba olandeza" (flamanda), pentru ca in 1980 regii Belgiei si Olandei sa semneze Acordul privind Uniunea Lingvistica, acord ce consfinteste o singura denumire pentru aceasta limba — olandeza. A avut un drum lung, dar pana la urma important e, nu atat cum se numeste limba, ci care este statutul ei real in tara. In R. Moldova, principala problema a limbii romane nu consta in denumirea ei din Constitutie, ci in aceea ca este in continuare stramtorata de limba rusa.
Pentru conformitate, Aliona AVRAM