Nr. 30 (3 martie 2005)


Editorial

Revolutia
de Alina Radu

autor
"Parafrazandu–l pe Marx si Engels, o fantoma vaneaza fostele regimuri tiranice comuniste din Europoa de Est — fantoma revolutiei oranj" Dick Morris, fost consilier al lui Bill Clinton.

Ieri a fost 2 martie si s–au implinit 13 ani de la declansarea razboiului din Transnistria si de la intrarea Moldovei in ONU. In Chisinau au avut loc cateva manifestari festive legate de comemorarea victimelor acestui razboi. Numai ca mormantul lui Valentin Vartosu a ramas iarasi in tacere. Cei patru copii ai lui, orfani, precum si multi alti eroi adevarati si copiii lor sunt asurziti de ecoul uitarii in care, atat cei morti cat si cei vii isi repeta pe de rost lectia invatata in 1992 cu pretul propriei vieti si a propriului viitor! Cei care au luptat cu adevarat si cu jertfire de sine pentru integritatea Moldovei au fost tradati, marginalizati si uitati. Tradatorii, insa, s–au facut cu legitimatii de participanti la razboi si cu onorurile respective. Tot tradatorii au avut grija ca Andrei Ivantoc si Tudor Petrov–Popa sa ramana la inchisoare pana azi, si sa primeasca in permanenta mesaje de tradare.

De faptul ca Moldova a devenit ca ieri membra a ONU, in general nu si–a mai amintit nimeni. Caci care sunt drepturile omului intr–o perioada electorala? Dreptul de a participa la scrutin, dreptul de a–si cumpara timpi pentru spoturi televizate zilnice la TeleradioMoldova cu cate 407 USD minutul si cam atat.

Deci, la 2 martie la Chisinau s–a vorbit mai putin de ONU si de eroii tradati. In schimb, s–a vorbit mult de revolutie. Mai ales ca eroul revolutiei rozelor, Mihail Saakasvili a trecut pe la Vladimir Voronin, care tocmai se intorsese de la Kiev, unde a strans mana revolutionarilor oranj. Dupa revolutiile de catifea care s–au perindat pe sub coastele Moldovei, la noi se vorbeste despre o revolutie post–electorala ca despre un ritual obligatoriu, cum ar fi pomul de Craciun sau taierea mielului de Pasti. Deci duminica avem alegeri, iar luni — revolutia, indiferent de faptul cine si cum va castiga sau va pierde si cel mai important, indiferent daca societatea aflata intr–o letargie post–sovietica este capabila sa faca fata unei revolutii culte. "Partidele de opozitie din Moldova, Kirgizstan si Tajikistan se balacesc in oranj, sperand s–o faca "pe–a Ucrainei" si sa schimbe guvernele nepopulare in alegerile parlamentare", a scris ieri ziarul britanic Scotsman. Aceasta balaceala ar putea termina cu instaurarea democratiei necomuniste in Moldova, dar ar putea sfarsi cu o balaceala in tradare de care au mai avut parte cei mai curajosi dintre cetatenii Moldovei. Tradarea este o parte componenta a revolutiilor moldovenesti si tradatorii isi au, de regula, pozitiile pe baricade. Luptatorii adevarati vor fi folositi ca scut si apoi aruncati in lada de gunoi a uitarii, in timp ce altii vor primi legitimatii de revolutionar cu dividendele respective. Daca ar fi liber Andrei Ivantoc, ar spune mai multe despre scenariile tradarii si asta ne–ar ajuta sa radiografiem si sa depistam neotradatorii. Eliberarea lui ar fi o revolutie in numele drepturilor omului si al eroilor acestui popor. Il asteptam si stam de Garda.



Editorial

Inchideti Nistrul
imagine
Iubite frate Andrei Ivantoc,
o Dunare de scrisori a curs spre mine de–a lungul vietii. Nici una dintre ele, insa, nu a fost atat de tulburatoare ca scrisoarea ce mi–ai trimis–o din temnita tiraspoleana cu ocazia zilei mele de nastere. Mai ai putere din suferintele Dumitale sa te gandesti si la mine, ma intreb uluit?! Este ca si cum maica–mea care a plecat acum un sfert de veac la stramosi, a invatat acolo, in ceruri, literele pe care, taranca fiind, n–a mai avut ragaz sa le invete pe pamant, mi–a trimis o scrisoare si eu, iata, nu ma mai satur s–o tot citesc cu inima jilavita de dor. In acelasi timp mi s–a facut rusine ca sunt ovationat la Chisinau si la Bucuresti in niste vremuri cand Dumneata si colegii Dumitale de suferinta stati zavorati in temnita.

Iti ceri Dumneata scuze ca, nefiind scriitor, vorbesti simplu. Dar, frate Andrei, suferinta, ca si inima unei mame, a fost intotdeauna simpla. Simpla a fost si crucea pe care l–au rastignit pe Domnul Isus Hristos. Simplitatii i se vede in piept inima, de aceea toti nemernicii, fie venetici, fie bastinasi, au tintit in ea. Am spus bastinasi pentru ca nu am dus niciodata lipsa de mancurti.

Am citit nu demult uluit, intr–un ziar, ca fenomenul mancurtizarii se intampla azi si in lumea celor mai curate fiinte create de Bunul Dumnezeu, care sunt albinele. Si acest cu totul ciudat fenomen are loc la bastina celui mai curat si truditor roman care este Eminescu – la Botosani. Mai exact, prin partile Botosanilor. Iata ce se intampla: roiuri intregi de albine parasesc stupii si se retrag bezmetice in desisul padurii. Stau acolo cat stau, dupa care se intorc, organizate dupa toate regulile armatei, si ataca albinele care n–au vroit sa paraseasca stupul, ucigandu–le fara de mila. Cele mai dusmanoase si mai pline de ura sunt, insa, corciturile rezultate din albine care s–au impreunat cu viespile de padure. Acestea omoara matca. Dumneata, la fel Tudor Petrov–Popa si ceilalti membri ai grupului Ilascu sunteti matca rezistentei noastre nationale. Iata de ce toate sagetile venetice sau mancurte sunt indreptate asupra Dumneavoastra. Daca matca Rusiei este armata a 14–cea, atunci insasi aceasta uriasa tara s–ar putea destrama intr–o zi. Rusia trebuie sa stie ca puscariile ei politice sunt mai puternice decat armata a 14–cea. Ne pare rau ca trebuie sa vorbim astfel despre o tara cu adevarat bogata cu toate cele si care a dat lumii uriasi scriitori — Tolstoi, Dostoievski, Cehov, Lermontov, geniali compozitori si un fantastic balet. Rusia ar putea fi cea mai fericita tara din lume. Naravind, insa, a stapani pe altii, ea insasi este stapanite de alcool, incertitudini, demoralizare, iar asta n–o va conduce spre bine si bunastare. Harta lumii cu care se invelesc noaptea in visele lor politicienii si militarii rusi nu poate sa tina de cald.

Continuare

imagine

Sondaj


Ziarul de Garda
Redactia nu poarta raspundere pentru continutul si corectitudinea anunturilor publicitare
Tel: 23-79-84, 079523593
ziaruldegarda@yahoo.com