Astazi, 23 decembrie, Unitatea Teritorial Administrativa Gagauza (UTAG) implineste 10 ani de la fondare. In ajun, strazile si cladirile de la Comrat au fost curatate, improspatate si impodobite cu drapele. In UTAG erau asteptati oaspeti inalti. Ca–ntotdeauna, festivitatile urmau sa se desfasoare in limba rusa si asta in conditiile in care reprezentanti ai etniei gagauze sustin ca nu ar exista probleme legate de integrarea lor in societatea R. Moldova. Tot ei afirma ca au fost deja create suficiente conditii pentru dezvoltarea culturii si traditiilor populare ale gagauzilor.

Ivan Ceban, vicepresedinte al Adunarii Populare din UTAG:
– Problemele cu care ne confruntam noi sunt similare cu cele din intreaga Moldova. Pot sa va spun, insa, ca solutionand problemele politice din sud, noi am rezolvat principalele probleme din zona: confruntarea interetnica, declansata la inceputul anilor 90, dar si situatiile complicate din sfera social–economica. E bine sa nu uitam ca, in zona de sud, relatiile interetnice intotdeauna au fost destul de bine consolidate. In ultimul timp, aceste probleme s–au consumat, deoarece in UTAG a devenit posibila, oficial, utilizarea concomitenta a trei limbi: limba de stat, limba rusa si limba gagauza. In plus, sprijinim studierea si utilizarea limbii bulgare in zonele populate compact de etnici bulgari. Este clar ca din momentul in care se consuma problemele legate de incompatibilitatea lingvistica, dispar si cele interetnice. Cea mai importanta sarcina a noastra este, in prezent, crearea locurilor de munca. Potrivit unor date, circa 30–40 de mii de cetateni din UTAG sunt plecati la munca in strainatate. Este un numar impunator, din totalul de 170 de mii. Cetateni de–ai nostri sunt plecati in Turcia, Grecia, Rusia. Prioritar este sa–i reintoarcem in satele lor pe cei care, in ultimii ani, au plecat. Astfel am putea consolida si familiile. Acest lucru ar fi posibil doar daca oamenii ar avea de lucru acasa. In acest sens am elaborat un amplu program. Planificam sa construim la Comrat o uzina de producere a sticlei, o mica intreprindere de prelucrare a petrolului, este planificata constructia, la Congaz, a unei intreprinderi de producere a tesaturilor, care va oferi circa 1000 de locuri de munca. In acest sector colaboram cu intreprinderi similare din Turcia, care ne sprijina in dezvoltarea acestei ramuri in zona de Sud a R. Moldova. Au fost deschise deja patru astfel de intreprinderi, la care lucreaza circa cinci mii de femei. In mare parte, productia acestor intreprinderi este comercializata in strainatate. Este un exemplu care demonstreaza ca cetatenii pot castiga un ban la ei acasa, fara a pleca in strainatate. Potrivit datelor noastre, salariul mediu aici e de 700–1500 de lei. Cat priveste problemele culturii, desi facem multe, nu putem spune ca toate aspectele sunt puse la punct. Urmeaza sa restabilim edificiile de cultura, tinerii ar trebui sa aiba locuri de odihna si sa poata fi antrenati in activitati de interese. Este greu pentru ca, in ultimii 15 ani, aceste probleme au fost lasate uitarii.

– Cum se rasfrange problema transnistreana asupra situatiei din Gagauzia?

– Cu Transnistria intretinem doar relatii economice, nici un fel de contacte politice. Sper ca R. Moldova va putea deveni un stat integru, nemacinat de probleme politice. Aceasta solutie este una rentabila pentru toate partile.

Veaceslav Stepanov, seful Directiei limbi si comunicare interetnica a Departamentului Relatii Interetnice:
– Disensiunile interetnice au fost epuizate datorita intelegerii si acceptarii notiunii de "casa comuna", in raport cu pamantul pe care ne–am nascut si traim. Din timpuri istorice, oamenii care locuiau aici traiau in intelegere, chiar daca functiona o mare diversitate de limbi. Cu toate acestea, locuitorii Moldovei gaseau posibilitati de a se intelege, a se stima reciproc. In prezent, comunitatea europeana accepta si sprijina anume astfel de principii, formulate prin notiunea de toleranta. Cat priveste integrarea etnicilor gagauzi in afara UTAG, aceasta este o problema mai ampla care ar trebui abordata in complex, in raport cu reprezentantii diferitor etnii. Gagauzii, chiar si in afara UTAG, traiesc sentimentul pamantului natal si al casei comune. UTAG este conceputa doar in cadrul R. Moldova. Ei sunt dispusi sa studieze limba de stat. In prezent, in cadrul DRI, functioneaza cursuri de studiere a limbii de stat, frecventate de reprezentanti ai mai multor etnii. Acum se planifica initierea unor noi proiecte, prin intermediul carora reprezentantii UTAG ar putea studia limba de stat in localitatile lor de bastina. In prezent, limba gagauza este studiata si in gradinite de copii, si in scoli, si la Universitatea din Comrat. Au fost deschise grupe cu studiere in limba gagauza si la Universitatea pedagogica "Ion Creanga" din Chisinau. Functioneaza si cateva organizatii interculturale care sprijina pastrarea limbii si traditiilor nationale a gagauzilor. Una dintre cele mai serioase probleme este lipsa, in scoli, a profesorilor de limba gagauza. Acum se incearca solutionarea acestei probleme, dar cheia ei ar putea deveni majorarea salariilor profesorilor.

Galina Marieseva, ziarista la Compania "Teleradio" din Comrat:
– Cred ca, in prezent, nu exista disensiuni interetnice. Etnicii gagauzi au aceleasi drepturi ca si cetatenii R. Moldova. De altfel, si problemele sunt similare. Bineinteles, ar trebui dezvoltata cultura care, in perioada URSS, a degradat. A fost uitata limba si traditiile nationale. Acum are loc renasterea traditiilor, a culturii.

Ivana Bankova, doctor in filologie, sefa catedrei de limba si literatura gagauza a Facultatii de filologie de la Universitatea din Comrat:
– Gagauzii se confrunta cu problema studierii limbii de stat in scoli, in primul rand, desi, per total, atitudinea fata de limba de stat a evoluat pozitiv, de la respingere si frustrare — la interes si intelegere. Lipsesc profesorii, iar in multe scoli limba de stat nici nu este studiata. Pe de alta parte, pentru pastrarea limbii gagauze este importanta utilizarea cat mai larga a acestei limbi, in special la nivel oficial. Din pacate, in prezent acest lucru nu se intampla. Acum este important sa vorbim cat mai mult despre calitatea studierii limbii gagauze. Mai exista probleme in acest sens: multe greseli stilistice, chiar si in mass–media oficiala. Cred ca in acest sens trebuie muncim cat mai mult. Grafia latina sprijina studierea limbii romane, alaturi de limbile moderne pe care gagauzii le studiaza in scoala.

Vladimir Culev, profesor:
– M–am nascut la Ciadar Lunga. Ma intrebati daca, in actualele conditii, e greu sau usor sa ne pastram limba, cultura si traditiile nationale... Ceva mai demult era mai greu, acum e mai simplu. Printre cele mai importante probleme sunt programele – prea putine – puse pe post la Compania publica de radio si televiziune. Sunt prea putine emisiuni, daca tinem cont ca in Moldova locuiesc circa 170 mii de gagauzi. Noi suntem aici de 200 de ani si, cred, avem dreptul la mai multe programe nationale, la mai multe carti, editate in limba gagauza. Ar trebui sa luam exemplu de la alte comunitati nationale, care sunt mai active, se intrunesc mai des. Cultura gagauza este una cu traditii in R. Moldova, chiar daca a suportat multiple influente ale altor culturi.

Materialele din aceasta pagina au fost tiparite cu suportul financiar al Fondului Guvernului Marii Britanii pentru prevenirea conflictelor in Rusia si alte foste state sovietice, care implementeaza Proiectul "Crearea unui cadru de relatii pasnice in Republica Moldova" (The Peace Building Framework Project), administrat de sectia DFID din cadrul Ambasadei Marii Britanii la Chisinau.